4,728 matches
-
multele fețe pe care simetria fundamentală a universului o poate da la iveală. Concluzie, universul e cosmos și nu haos, deoarece la temelia lui stau niște conexiuni simple care guvernează totul. Conexiunile acestea nu au fost încă descoperite, dar un fizician care are mereu în minte exigența simetriei și a simplității legilor naturii nu are cum să nu le descopere într-o zi. Sunt fascinat de ideea că simetria este ceva mai profund decît particula. Aceasta se potrivește cu spiritul mecanicii
Simetria cea binecuvîntată by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8304_a_9629]
-
ideea că simetria este ceva mai profund decît particula. Aceasta se potrivește cu spiritul mecanicii cuantice, așa cum a fost întotdeauna concepută de Bohr. Se potrivește și cu filozofia lui Platon, dar asta nu trebuie să ne preocupe pe noi, ca fizicieni." (p. 217) Tocmai asta e și frumusețea cărții: că deși nu și-au propus asta, fizicienii din paginile ei tocmai asta fac: filozofie de mare clasă.
Simetria cea binecuvîntată by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8304_a_9629]
-
așa cum a fost întotdeauna concepută de Bohr. Se potrivește și cu filozofia lui Platon, dar asta nu trebuie să ne preocupe pe noi, ca fizicieni." (p. 217) Tocmai asta e și frumusețea cărții: că deși nu și-au propus asta, fizicienii din paginile ei tocmai asta fac: filozofie de mare clasă.
Simetria cea binecuvîntată by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8304_a_9629]
-
ei crește. Bunăoară, un corp a cărui energie este înmagazinată ordonat (precum cărțile într-o bibliotecă), are o entropie mai scăzută. Invers, cu cât aranjamentul energiei este mai haotic, cu atât entropia este mai mare. Conceptul a fost introdus de fizicianul Rudolph Clausius în 1856, pe când lucra la formularea celui de-al doilea principiu al termodinamicii, urmărind să definească variația de entropie care se produce atunci când energia este transferată sub formă de căldură unui sistem. Astfel, în termodinamică, entropia este o
Mișcarea de instrumentare a formei muzicale by Oleg Garaz () [Corola-journal/Journalistic/84314_a_85639]
-
care și-au pierdut interesul științific, dovadă că acum sunt livrate publicului în forma lesnicioasă a adevărurilor rumegate. Aici o analogie, dincolo un exemplu intuitiv, apoi o anecdotă menită a înlătura crisparea, în fine o vorbă de duh din partea vreunui fizician, și gata: ambalajul înțelegerii ușoare e confecționat. Potrivit acestei logici, un cititor deschizînd o astfel de carte, chiar dacă nu are nici un dram de pregătire în domeniu, va înțelege totul de la sfîrșit la început, și culmea o va face fără chin
Discreția cuantică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8548_a_9873]
-
-ți rămîne decît să dai pagina, căci între imaginea bilei și imaginea evantaiului de direcții pe care le poate lua simultan bila e o contradicție în fața căreia imaginația noastră clachează. Sau cazul deja celebru al radiației de fond a universului. Fizicienii consideră că existența acestei radiații reprezintă dovada irefutabilă a Big bang-ului. Cu alte cuvinte, dacă radiația reziduală nu ar fi existat, nu am fi avut proba experimentală a exploziei inițiale. Dar oare pe ce se bazează logica fizicienilor cînd
Discreția cuantică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8548_a_9873]
-
universului. Fizicienii consideră că existența acestei radiații reprezintă dovada irefutabilă a Big bang-ului. Cu alte cuvinte, dacă radiația reziduală nu ar fi existat, nu am fi avut proba experimentală a exploziei inițiale. Dar oare pe ce se bazează logica fizicienilor cînd afirmă acest lucru? Pe o explicație pe cît de banală pe atît de ininteligibilă pentru mintea noastră. Ei spun astfel: dacă a existat o explozie în urma căreia universul, din mic cît un punct, a devenit apoi mare cît o
Discreția cuantică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8548_a_9873]
-
originii de vreme ce originea nu mai există? Nu ne rămîne decît să acceptăm că ele sunt niște unde în derivă care rătăcesc prin spațiu. Ele nu sunt vestigii, ci epave plutind într-un etern periplu. Și atunci, de unde vin ele? Răspunsul fizicienilor ne cere tocmai efortul de înțelegere de care vorbeam la început. Prima variantă e că undele abia acum au ajuns la noi după o călătorie de 14 miliarde ani-lumină. Altă variantă e aceea că, dacă universul e ca un balon
Discreția cuantică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8548_a_9873]
-
sculptura sînt supuse, astfel, unei radicale voințe de geometrizare și de abstractizare, iar conceptele teoretice și ideile abstracte capătă pondere materială și formă cuantificabilă. Construcția și destructurarea sînt, în această amplă demonstrație, strategiile majore ale artistului. El a descoperit, asemenea fizicienilor, că lucrurile sînt reductibile, că orice structură poate fi analizată pînă la particulele sale ultime și că acestea, odată descoperite, devin surse proaspete pentru cele mai neașteptate construcții. Chiar dacă varietatea acestor elemente primare nu este foarte mare - ele pot fi
Paul Neagu, între materie și poezie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8409_a_9734]
-
grupe de ramuri, cu o clasă de retribuire mai mare ca cea a funcțiilor corespunzătoare din întreprinderi - cu excepția celei din grupa I, cu care, de regulă, este egală. ... (3) La centrale se vor utiliza și funcțiile de inginer, economist, chimist, fizician și altele asemenea, principal I și principal ÎI. Retribuția tarifara a acestor funcții se diferențiază după gradul de organizare a centralelor. Numărul posturilor de inginer, economist, chimist, fizician și altele asemenea, principal Ț, poate fi de cel mult 4% și
LEGE nr. 57 din 29 octombrie 1974 (*republicată*) privind retribuirea după cantitatea şi calitatea muncii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106403_a_107732]
-
3) La centrale se vor utiliza și funcțiile de inginer, economist, chimist, fizician și altele asemenea, principal I și principal ÎI. Retribuția tarifara a acestor funcții se diferențiază după gradul de organizare a centralelor. Numărul posturilor de inginer, economist, chimist, fizician și altele asemenea, principal Ț, poate fi de cel mult 4% și cel de inginer, economist, chimist, fizician și altele asemenea, principal ÎI, de cel mult 6% din numărul total de posturi cu studii superioare existente în cadrul centralei. La fiecare
LEGE nr. 57 din 29 octombrie 1974 (*republicată*) privind retribuirea după cantitatea şi calitatea muncii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106403_a_107732]
-
și principal ÎI. Retribuția tarifara a acestor funcții se diferențiază după gradul de organizare a centralelor. Numărul posturilor de inginer, economist, chimist, fizician și altele asemenea, principal Ț, poate fi de cel mult 4% și cel de inginer, economist, chimist, fizician și altele asemenea, principal ÎI, de cel mult 6% din numărul total de posturi cu studii superioare existente în cadrul centralei. La fiecare centrală pot exista cel mult 10 posturi la funcțiile de inginer, economist, chimist, fizician și altele asemenea, principal
LEGE nr. 57 din 29 octombrie 1974 (*republicată*) privind retribuirea după cantitatea şi calitatea muncii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106403_a_107732]
-
de inginer, economist, chimist, fizician și altele asemenea, principal ÎI, de cel mult 6% din numărul total de posturi cu studii superioare existente în cadrul centralei. La fiecare centrală pot exista cel mult 10 posturi la funcțiile de inginer, economist, chimist, fizician și altele asemenea, principal I și ÎI, luate împreună. ... (4) La centralele și unitățile asimilate, constituite pe structura unor întreprinderi, retribuția tarifara a funcțiilor de execuție este cea stabilită pentru funcțiile respective din întreprinderi corespunzătoare grupei de ramuri în care
LEGE nr. 57 din 29 octombrie 1974 (*republicată*) privind retribuirea după cantitatea şi calitatea muncii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106403_a_107732]
-
gradele institutelor de proiectare, cu excepția retribuției inginerului-arhitectului-proiectant principal I, care la institutele de gradele III și IV este cu cîte o clasă mai mică față de cea de la institutele de gradele I și ÎI. (4) Retribuția tarifara a funcțiilor de chimiști, fizicieni, geologi, matematicieni, economiști etc., utilizate în secțiile sau atelierele de proiectare, din institute și centre, este cea aprobată pentru funcțiile corespunzătoare din unitățile din grupa III de ramuri. ... (5) Personalului de conducere din activitatea de proiectare i se acordă, pe
LEGE nr. 57 din 29 octombrie 1974 (*republicată*) privind retribuirea după cantitatea şi calitatea muncii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106403_a_107732]
-
tehnic, economic și de alta specialitate din aparatul unor instituții, prevăzute în anexa nr. VI, retribuția este mai mică cu două clase de retribuire. ... (6) În aparatul organelor centrale de stat se pot utiliza și funcțiile de inginer, economist, chimist, fizician și altele asemenea, principal I și ÎI. Numărul posturilor de inginer, economist, chimist, fizician și altele asemenea, principal I, poate fi de cel mult 5%, iar numărul posturilor de inginer, economist, chimist, fizician și altele asemenea, principal ÎI, poate fi
LEGE nr. 57 din 29 octombrie 1974 (*republicată*) privind retribuirea după cantitatea şi calitatea muncii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106403_a_107732]
-
VI, retribuția este mai mică cu două clase de retribuire. ... (6) În aparatul organelor centrale de stat se pot utiliza și funcțiile de inginer, economist, chimist, fizician și altele asemenea, principal I și ÎI. Numărul posturilor de inginer, economist, chimist, fizician și altele asemenea, principal I, poate fi de cel mult 5%, iar numărul posturilor de inginer, economist, chimist, fizician și altele asemenea, principal ÎI, poate fi de cel mult 10% din numărul total de posturi la care se cer studii
LEGE nr. 57 din 29 octombrie 1974 (*republicată*) privind retribuirea după cantitatea şi calitatea muncii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106403_a_107732]
-
utiliza și funcțiile de inginer, economist, chimist, fizician și altele asemenea, principal I și ÎI. Numărul posturilor de inginer, economist, chimist, fizician și altele asemenea, principal I, poate fi de cel mult 5%, iar numărul posturilor de inginer, economist, chimist, fizician și altele asemenea, principal ÎI, poate fi de cel mult 10% din numărul total de posturi la care se cer studii superioare, din aparatul organelor centrale respective. Numărul concret - în cadrul acestor limite - pentru fiecare organ central se stabilește anual prin
LEGE nr. 57 din 29 octombrie 1974 (*republicată*) privind retribuirea după cantitatea şi calitatea muncii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106403_a_107732]
-
mai mică cu o clasă decît cea stabilită pentru funcțiile de conducere imediat superioare, iar la funcțiile la care sînt prevăzute și indemnizații de conducere, limitele acestor indemnizații sînt mai mici cu 10%; ... e) La funcțiile de inginer, economist, chimist, fizician, referent de specialitate (și altele similare) principal I și ÎI retribuția tarifara corespunzătoare claselor de retribuire prevăzute în anexe este mai mică cu o jumătate de clasă; ... f) Nivelul studiilor la fiecare funcție este indicat astfel: ... S = studii superioare; S.
LEGE nr. 57 din 29 octombrie 1974 (*republicată*) privind retribuirea după cantitatea şi calitatea muncii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106403_a_107732]
-
Sorin Lavric Dacă e să fim sinceri în privința impresiei pe care ne-o lasă big bang-ul - de departe cea mai cuprinzătoare teorie despre apariția, evoluția și istoria universului - trebuie să recunoaștem că viziunea pe care ne-o propun fizicienii nu numai că nu ne place, dar chiar ne indispune. Cauza e de găsit în disconfortul pe care îl resimțim în fața unei idei căreia nu-i putem găsi un loc în cadrul intuițiilor noastre fundamentale: pur și simplu simțim că ea
Marele cîrpaci by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7988_a_9313]
-
nu ne vine vine ușor să lăsăm deoparte tiparele constitutive culturii noastre pentru a le înlocui cu o viziune deloc simplă și, mai ales, incompletă. Și mai există un impediment: ideile mari au fost întotdeauna simple și elegante, numai că fizicienii ne propun acum o monstruozitate doctrinară din care simplitatea lipsește și eleganța nu e de găsit. Eufemistic vorbind, big bang-ul e o teorie incomodă. Sau, fără eufemisme, e o teorie urîtă și nemulțumitoare. Numai că, dacă e să le
Marele cîrpaci by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7988_a_9313]
-
îndrăgesc prea mult, căci intuiesc că mintea omului nu poate asimila decît idei care îi sunt co-naturale - adică din aceeași paradigmă culturală - așadar reprezentări care să nu zdruncine premisele subînțelese pe care ni se sprijină cultura. Dar n-au încotro: fizicienii acceptă big bang-ul fiindcă așa le dictează experimentele și predicțiile. În schimb, în lumea umanistă a inteligențelor neștiințifice, o explicație mitologică despre originea lumii, oricît de exotică ar fi ea, este acceptată mult mai lesne decît o înlănțuire cauzală
Marele cîrpaci by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7988_a_9313]
-
bang-ului cu o crispare interioară, putem enumera nu mai puțin de cinci cauze. Să le luăm pe rînd. Primul motiv ține de orgoliul breslei. Indiferent că e frumoasă sau urîtă, teoria ne dă de înțeles că suntem la cheremul fizicienilor. Iar ceea ce este și mai umilitor este că suntem siliți să-i credem pe cuvînt, deoarece nu-i putem verifica. E ca un război la care nu putem lua parte, deși de deznodămîntul lui depinde optica pe care o avem
Marele cîrpaci by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7988_a_9313]
-
vitale fără de care senzația că respirăm aerul familiar al unei culturi proprii ar dispărea de tot. De pildă, big bang-ul acoperă de deriziune versiunile religioase privind geneza lumii. Pentru spațiul creștin, între geneza Vechiului Testament și geneza descrisă de fizicieni nu e nici o legătură. Caz în care, puși să alegem între cele două variante, procedăm după cum ne îndeamnă instinctul: fie ne spunem că basmul genezei biblice trebuie gustat stilistic, dar nimic mai mult, fie ne spunem că fizicienii sunt supuși
Marele cîrpaci by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7988_a_9313]
-
descrisă de fizicieni nu e nici o legătură. Caz în care, puși să alegem între cele două variante, procedăm după cum ne îndeamnă instinctul: fie ne spunem că basmul genezei biblice trebuie gustat stilistic, dar nimic mai mult, fie ne spunem că fizicienii sunt supuși erorii în aceeași măsură ca ceilalți oameni, și astfel jubilăm pe ascuns închipuindu-ne că big bang-ul este o confirmare a tezei creștine cum că universul a fost creat de Dumnezeu din nimic. Din nefericire, verdictul fizicienilor
Marele cîrpaci by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7988_a_9313]
-
fizicienii sunt supuși erorii în aceeași măsură ca ceilalți oameni, și astfel jubilăm pe ascuns închipuindu-ne că big bang-ul este o confirmare a tezei creștine cum că universul a fost creat de Dumnezeu din nimic. Din nefericire, verdictul fizicienilor e revoltător: potrivit legii conservării energiei, e absurd să spui că din nimic apare ceva, motiv pentru care singura ipoteză admisibilă este să admiți că la început a fost un punct de densitate infinită, acea singularitate stranie căreia îi recunoaștem
Marele cîrpaci by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7988_a_9313]