2,084 matches
-
producă ceva, o minune, o minune a rațiunii. Nu s-a întâmplat!! Rațiunea, terenul obiectiv, al tuturor nu oferă din păcate soluții pentru fiecare în parte ci numai pentru toți la un loc. Această parte a ta îndreptată spre lume, fizionomia este o bizară îmbinare, expresie a unor porniri contrarii. Pe de o parte fidelitate pentru că te întovărășește până la moarte, dar și trădarea mesajului pe care eul îl transmite. De ce oare? ... Pentru că mesajul este ezitant, lipsit de continuitate și de credință
Despre fizionomie by Nicu Horodniceanu () [Corola-journal/Journalistic/17450_a_18775]
-
aș putea trece prin el. Privirea asta care ocolește lumea caută desigur un alt punct familiar, în fapt un punct invizibil. Este o întoarcere din drum, revenirea acasă în întunerecul eului. Timiditatea este o încercare sinceră lipsită de curajul riscului. Fizionomia ei exprimă intensă simpatie a lumii încremenita în pragul ei, fără ochi ca s-o privească. Designerul modei încearcă să modifice fizionomiile în fiecare sezon. Nu numai îmbrăcămintea ci și fizionomia umană în întregime. Creația modei exprimă acest imens efort
Despre fizionomie by Nicu Horodniceanu () [Corola-journal/Journalistic/17450_a_18775]
-
o întoarcere din drum, revenirea acasă în întunerecul eului. Timiditatea este o încercare sinceră lipsită de curajul riscului. Fizionomia ei exprimă intensă simpatie a lumii încremenita în pragul ei, fără ochi ca s-o privească. Designerul modei încearcă să modifice fizionomiile în fiecare sezon. Nu numai îmbrăcămintea ci și fizionomia umană în întregime. Creația modei exprimă acest imens efort de gandire care forțează căile naturale ale fanteziei și le poartă pe un drum comun de înnoire. Drumul este al tuturor deopotrivă
Despre fizionomie by Nicu Horodniceanu () [Corola-journal/Journalistic/17450_a_18775]
-
Timiditatea este o încercare sinceră lipsită de curajul riscului. Fizionomia ei exprimă intensă simpatie a lumii încremenita în pragul ei, fără ochi ca s-o privească. Designerul modei încearcă să modifice fizionomiile în fiecare sezon. Nu numai îmbrăcămintea ci și fizionomia umană în întregime. Creația modei exprimă acest imens efort de gandire care forțează căile naturale ale fanteziei și le poartă pe un drum comun de înnoire. Drumul este al tuturor deopotrivă însă fiecare în parte are satisfacția schimbării. Frecvență mare
Despre fizionomie by Nicu Horodniceanu () [Corola-journal/Journalistic/17450_a_18775]
-
satisfacția schimbării. Frecvență mare a înnoirii întărește iluzia că ea s-a petrecut într-adevăr. Răsfoind revistele de modă vechi, sau picturi de epocă încerci o stranie senzație de familiaritate în atmosferă vremilor apuse căci bizareria vestimentației nu poate ascunde fizionomia umană cunoscută care se ascunde în spatele ei. Tipurile umane sunt de fapt aceleași, cunoscute de mult și ne vorbesc prin aceleași semne descifrabile cu ușurință. Tipologia fizionomica este aceeași dar ea se ascunde în spatele decorului istoric. Încercarea de disimulare prin
Despre fizionomie by Nicu Horodniceanu () [Corola-journal/Journalistic/17450_a_18775]
-
apele în adîncimea lor. ...Și atunci apare o nouă soluție. Modelul prezentator de modă este înlocuit de "vedeta". Mască vestimentară, machiajul, coafura, încălțămintea, accesoriile, bijuteriile, decorul plastic și cel muzical, toate mijloacele folosite pentru a înzestra modelul cu o nouă fizionomie, s-au dovedit până la urmă prea fragile pentru a rezista timpului. Toate împreună alcătuiesc doar o mască destinată unui moment. Dar "vedeta" poate oferi măștii pasive elementul de umanitate care ar putea-o reanima. "Vedeta" modernă compune o fizionomie modelata
Despre fizionomie by Nicu Horodniceanu () [Corola-journal/Journalistic/17450_a_18775]
-
nouă fizionomie, s-au dovedit până la urmă prea fragile pentru a rezista timpului. Toate împreună alcătuiesc doar o mască destinată unui moment. Dar "vedeta" poate oferi măștii pasive elementul de umanitate care ar putea-o reanima. "Vedeta" modernă compune o fizionomie modelata uman pe care se aplică mască modei actuale. Vedeta are privilegiul și aptitudinea de a compune acea dorită expresie a frumuseții, nobleței, curajului etc. în fața oglinzii exterioare, dar și în oglindă interioară a fanteziei. Ea fixează această ipostază într-
Despre fizionomie by Nicu Horodniceanu () [Corola-journal/Journalistic/17450_a_18775]
-
etc. în fața oglinzii exterioare, dar și în oglindă interioară a fanteziei. Ea fixează această ipostază într-un reflex fizionomic repetabil, într-o adevărată mască umană. Publicul vede în personajul iluzoriu o realitate umană palpabila, de fapt o incarnare a propriei fizionomii la care visase. El renunța pentru un timp să întrupeze idealul prin propriile forțe. Idealul se află de față în carne și oase îmbrăcat și împodobit după ultima modă. Fizonomia vedetei devine o imagine interiorizata cu ușurință pentru că ea este
Despre fizionomie by Nicu Horodniceanu () [Corola-journal/Journalistic/17450_a_18775]
-
fixitate îmi apare la fel de puternică că dorința de mișcare. Două ispite care transformă viața într-un infern al confuziei și neliniștii. Unde și când să te oprești? Pentru că acest "unde" este de fapt spațiul, iar acest "când", timpul. Fixitatea unei fizionomii, armonia ei, mărturie a unei "fericiri" prezumtive oferă acel liman la care toate aspirațiile se împlinesc necondiționat. Dar ce este fixitatea? O falsă eternitate. O eternitate în afara lumii, insensibila la schimbările ei, încremenita undeva, într-un loc imaginar, într-un
Despre fizionomie by Nicu Horodniceanu () [Corola-journal/Journalistic/17450_a_18775]
-
cel căruia i se datorează (ămpreună cu D. D. Pătrășcanu) meritul de a fi reluat ciclul revistei ăntrerupt an 1916. Importante, ăn luările de atitudine ale lui Ibrăileanu șanț, desigur, eseurile sale despre apusul poporanismului și clarificările oarecum postume despre fizionomia acestuia. Va reduce poporanismul la categoria specificului național, pe care a continuat să o apere câtă vreme (un deceniu ăntreg) a mai scris an revista. Din cauza acestui partizanat s-a războit nu numai cu Lovinescu (căruia i-a contestat, nedrept
Istorie literară cu intermitente by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17500_a_18825]
-
al relației cu timpul istoric și al felului în care mecanismele istoriei îl manevrează pe omul comun, Buzura avea nevoie să ia o oarecare distanță, literar vorbind, față de realitățile post-decembriste, să le dea răgaz, acestora, să-și precizeze cursul și fizionomia. Este adevărat că nu doar lumea de dupa 1989 apare în român, ci și aceea dinainte, din anii ultimi ai regimului Ceaușescu, eroii aparținând în egală măsură, putem spune, și unei epoci și celeilalte. Dar aceea dinainte îi era scriitorului cunoscută
Nici învins, nici învingător by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/17583_a_18908]
-
ar putea scădea. ARSENIE BOCA. "Cuvântul „nebun" este un cuvânt interzis. Cine zice fratelui său „nebunule" se pedepsește cu matca focului. De ce? Fiindcă și numai simpla alunecare a acestui cuvânt în obrazul unui om este în stare să-i desfigureze fizionomia minții. Cuvintele interzise orientează greșit sau dezorientează. Deci, trebuie să fii mai presus de cuvintele oamenilor: să nu te atingă nici lauda, nici ocara din ele. Cuvintele sunt ființe vii, capabile să facă treaba la care au fost trimise. Și
Cuvinte INTERZISE, ARSENIE BOCA. Ce nu ar trebui să spui NICIODATĂ by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/25374_a_26699]
-
spiritul se sleiește, nu te mai redresezi în veci. Nimic din copilăria Mariettei Sadova nu o predispune la căderii biografice. Născută la Sibiu în 1897, Maria Bîrsan, cum se numește în virtutea botezului, arată de timpuriu trăsăturile unei ființe palide, cu fizionomie nordică și timbru elevat. Părul blond nu face decît să-i întărescă aerul candid pe care un ten clorotic, de piele aproape albinoasă, i-l întipărește în înfățișare. Maria pare o făptură fără sînge, prin ale cărei vine fluidul vital
Actrița minuțioasă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2452_a_3777]
-
articolelor, cum se cuvenea obligatoriu, locul și data primei apariții a articolelor antologate și, firește, nu a colaționat textul din volume cu cel din periodice, semnalînd, unde e cazul, deosebirile. Notele au, ca de obicei în edițiile d-lui Schifirnet, fizionomia unei fișe enciclopedice, nefăcînd referire la aprecierile din text (Ce utilă ar fi fost, de pildă, o astfel de nota la articolul lui Goga despre atît de controversatul în epoca articol al lui Octavian Tăslăuanu, Două culturi!). În acest fel
Publicistica lui Goga by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18181_a_19506]
-
obsesiilor cititorului, lăsînd pe planuri secunde evoluțiile politice care l-ar putea contraria. * Mai sînt apoi chestiunile de orgoliu ale editorialiștilor, acele forme de manifestare ale ideii că dacă ei au apucat să spună că lumea politică are o anumită fizionomie, atunci realitatea însăși trebuie să li se supună. Dar dacă trecem de stratul orgoliului propriu-zis, ajungem tot la o încercare de manipulare politică, prin care editorialistul calat pe o anumită idee se străduiește să-și încremenească și cititorii în ideea
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16794_a_18119]
-
stînjenit de ieșirea sa în lume, aidoma unei păsări de noapte ce s-ar fi aventurat în lumina diurnă. Cu greu puteai obține din partea lui cîteva cuvinte, schița unei atitudini. Doar privirea încordată ca și liniile cu ascuțișuri ascetice ale fizionomiei trădau o mistuire lăuntrică ce dubla înfățișarea publică, indolent-insignifiantă. Cred că o mască similară o va fi purtat și G. Topîrceanu. N-am știut pînă la moartea lui Victor Felea că scriitorul a ținut un jurnal. Prezent, mai întîi, fragmentar
Jurnalul lui Victor Felea (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16799_a_18124]
-
Ori, în aceeași notă, portretul lui Augustin Buzura: "Buzura, aferat ca de obicei, plin de sentimentul valorii sale, pe care îl refulează cu greu în așteptarea ceasului său de glorie și de consacrare oficială (prin-tr-un post aducător de recunoașteri)". Ori fizionomia suspectă a tînărului Adrian Păunescu: "L-am văzut pe Păunescu la televizor. A recitat două poezii. M-a surprins tinerețea lui atît de înfloritoare, piele netedă, prospețime. Ca fizionomist însă, m-a surprins și un alt lucru: expresia feței nu
Jurnalul lui Victor Felea (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16781_a_18106]
-
Viața lui Titu Maiorescu, vol. I-II, București, Editura Cartea Românească, 1986-1987, Viața lui C. Stere, vol. I-II, București, Editura Cartea Românească, 1990-1991, înțelesuri, București, Editura Minerva, 1994. Anii treizeci - Extrema dreaptă românească, București, Editura Fundației Culturale Române, 1995. Fizionomii, București, Editura Nemira, 1997. Medalioane, Iași, Editura Institutului European, 1998. Portrete, București, Editura Minerva, 1999. Glose despre altădată, prefață de Dan-Silviu Boerescu, București, Editura Allfa, 1999. în colaborare: A. D. Xenopol, București, Editura Științifică, 1966. Falansterul de la Scăieni, București, Editura științifică
Z. Ornea la 70 de ani by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16818_a_18143]
-
textul romanului. Aglaja, care împreună cu partenerul ei Jens Nielsen este și fondatoarea grupului de teatru experimental "die engelmaschine"/ "mașina de fabricat îngeri", a contextualizat dramatic, printr-un experiment teatral, secondată pantomimic de Jens Nielsen, lectura unor pasaje ale romanului. O fizionomie senină, expresivă, o apariție năstrușnică, o privire directă, o inflexiune a vocii extrem de sensibilă pe parcursul lecturii făcute într-o germană impecabilă - i-au garantat din start Aglajei Veteranyi cu mult mai mult decît succesul scontat de organizatori. Ca de obicei
Aglaja Veteranyi - Salt mortal de la circ la literatură by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/16884_a_18209]
-
nu înțelegem cum se petrec lucrurile și nici nu le putem prevedea. Viața cui? Aici nimic nu poate fi identificat pentru că nimic nu seamănă cu sine însuși. Nici eul, nici timpul și nici viața. Plasa de cuvinte Cuvinte și sentimente. Fizionomia interioară le cuprinde fără să aibă în privirea ei intimă vreo evidență, o anume imagine mai clară despre ce se întîmplă. Căci în interiorul eului nu se află decît acest gen de prezențe bizare și nedeslușite. Niște curenți de viață în
Misterul sentimentelor by Nicu Horodniceanu () [Corola-journal/Journalistic/16986_a_18311]
-
un impuls, doar, dat de posaca fantezie a lui S., punînd în mișcare un mecanism întreg de comparații, deducții, asocieri?... Nu mai urmăresc ședința reală. Mă uit atent la cealaltă, la ședința din oglinzile paralele, la încăperea virtuală în care fizionomiile participanților au și suferit o modificare, și optică și de caracter... Întîi, dintre participanți, cei ce au curajul să stea, să se fi așezat mai în față, în primele locuri; apoi prezidiul solemn transfigurat de forța prefăcătoriei; cei din primul
Sala cu oglinzi (Delatori, demascări...) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17005_a_18330]
-
cuvântului, contrazise doar de Ov.S. Crohmălniceanu. Or, obiecțiile aduse de cei trei sunt de substanță. Ele l-au nemulțumit profund pe G. Călinescu, forțându-i un răspuns. Mihai Ralea a fost pedepsit prin folosirea unor trăsături de caracter și de fizionomie în faimosul portret al lui Pomponescu, din Bietul Ioanide (celelalte împrumutate, se pare, de la profesorul Ion Petrovici). Cafeneaua literară a epocii știa că, la o vreme de la apariția romanului, invitat imperios și de urgență acasă la G. Călinescu, Ralea șovăise
Călinescu for ever by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17036_a_18361]
-
flancuri late, spatele picant, picioare albe și nervoase". Reversul e, firește, monstruosul, imaginea bruegheliană copiată după natură fără economie de preciziuni naturaliste: "Un tip foarte interesant în biroul meu, un individ de cam 45-50 de ani, ruinat fizicește, cu o fizionomie mongoloidă și mic rest de păr negru pe ceafă, părînd gras din cauza murdăriei. Hainele bleumarin reiate și încălțămintea îi sînt aproape de ultima dezintegrare și cu miros greu, de corp de multă vreme nespălat. A fost căpitan, taică-său, ziarist la
"Spațiul dintre viață și artă" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17070_a_18395]
-
pot reține acum pentru jurnalul meu decît o bucurie artificială". Însemnările sînt mai toate muiate într-o sensibilitate particulară, grație căreia scriitorul își apropriază realul: "Copii nenumărați intră la Antipa. În cărucioare, pe brațe sau pe jos au cu toții aceeași fizionomie de bătrîni înțelepți, observatori plini de gînduri ai vieții, dar și oarecum zaharisiți într-un zîmbet fără motiv suficient". Piesajele sînt innumerabile, toate strălucitoare de substanță plastică: "Frumoasa și insistenta ploaie s-a terminat, căci, vai, toate lucrurile se termină
"Spațiul dintre viață și artă" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17070_a_18395]
-
consecință după principiul "mozaicării" din "crâmpeie" de real, ele reproducând filmul discontinuu al vieții interioare, marcat de tensiunea dintre "timpul percepției" și "timpul amintirii". Iar rostirea va fi monologică, incoerentă, acompaniată de gesturile stereotipe ale unui Pierrot care are adesea fizionomia, pe jumătate grațioasă, pe jumătate grotescă, a manechinului sentimental: "nopțile mele au/ interior proaspăt cu/ studente la/ psihologie și/ vin fiert în/ so what când/ arina dansa din/ priviri cu/ barmanul bărbos și/ boem ca/ un stâlp de/ beton/ să
Monolog în Computerland by Octavian Soviany () [Corola-journal/Journalistic/17106_a_18431]