828 matches
-
acid lactic, acid piruvic) ce determină acidoză metabolică, precum și eliberarea de substanțe cu acțiune vasoplegică (histamina, serotonina, bradikinina, etc.), care vor modifica tonusul și permeabilitatea capilară cu instalarea edemului. Acesta este intens, precoce, dar reversibil. la nivelul extremității cefalice, modificările fiziopatologice rezultă din transferul de energie cinetică asupra craniului și conținutului intracranian (creier, meninge, vase, L.C.R.) care reacționează funcțional și lezional. Efectul traumatic rezultă ca urmare a însumării efectelor factorilor fizici care acționează și a factorilor biologici care recepționează. Din punct
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
transferul de energie cinetică asupra craniului și conținutului intracranian (creier, meninge, vase, L.C.R.) care reacționează funcțional și lezional. Efectul traumatic rezultă ca urmare a însumării efectelor factorilor fizici care acționează și a factorilor biologici care recepționează. Din punct de vedere fiziopatologic efectele traumatice au un caracter dinamic (evolutiv) și ca urmare evaluarea lor este retrospectivă. Indiferent de mecanismul de producere a contuziilor direct sau indirect acțiunea traumatismului determină tulburări funcționale și lezionale, mai ales asupra conținutului cranian. Fenomenele contuzive, comoționale, sau
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
gâtului sunt mai rare ca cele deschise; explicația este dată de situația anatomică a acestui segment. Regiunea este apărată împotriva loviturilor de proeminența capului și toracelui. Leziunile au același aspect ca și contuziile altor regiuni, iar din punct de vedere fiziopatologic consecințele pot fi grave ca urmare a prezenței zonelor reflexogene prelaringiene, pretraheale și sinocarotidiene, moartea producându-se înainte ca tratamentul chirurgical să se poată efectua. traumatismele toracelui determină modificări morfofuncționale de intensitate și gravitate variabilă în funcție de amploarea traumatismului. În formele
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
situația topografică a organelor abdominale, de prezența organelor cavitare, de starea de plenitudine a acestora, de starea peretelui abdominal (relaxare sau contractură), de presiunea intraabdominală, etc. Ca urmare mecanismele de producere sunt multiple și complexe: zdrobiri, explozii, smulgere (contralovitura). Consecințele fiziopatologice sunt variabile și se pot prezenta sub formă de: 1. sindrom hemoragic consecutiv rupturii unui organ parenchimatos sau de vase mezenterice și a cărui gravitate este în funcție de: cantitatea de sânge pierdută în peritoneu manifestată clinic prin semne de hemoragie internă
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
urmare a traumatismului și ischemiei. (vezi sindromul de strivire). O atenție deosebită se acordă insuficienței renale acute, care însoțește stările de șoc, din contuziile grave și care apare de regulă atunci când resuscitarea este tardivă sau inadecvată. Din punct de vedere fiziopatologic, factorii încriminați în etiologia sindromului sunt: hipotensiunea, depozitarea renală de mioglobină, tulburările circulatorii renale și tulburările de coagulare. Studiile și observațiile clinice nu au putut demonstra un factorul determinant; se pare că este o asociere de factori care se manifestă
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
CONTUZIILE PROFUNDE Sunt produse de traumatisme violente, când agentul vulnerant acționează perpendicular pe organism și determină leziuni multiple: musculare, vasculare, nervoase și a organelor profunde. Aspectele clinice sunt polimorfe și în funcție de importanța distrucțiilor locale se însoțesc sau nu de modificări fiziopatologice generale. Cea mai gravă contuzie profundă a fost descrisă de Bywaters în 1941 sub denumirea de Crush Syndrom . 12.2.7.1. Sindromul de strivire (Crush Syndrom) Reprezintă ansamblul modificărilor locale și generale determinate de compresiunea prelungită a maselor musculare
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
mai repede și devine mai rezistentă la tensiune. Explicația acestui fenomen ar fi determinată de prezența unui factor care stimulează procesele de reparare în interiorul și în jurul plăgii, astfel că noua incizie este un stimul. 12.3.4. FIZIOPATOLOGIA PLAGILOR Manifestările fiziopatologice ale plăgilor sunt asemănătoare tuturor traumatismelor în general, dar prezintă unele particularități legate de existența și importanța soluției de continuitate, de mărimea hemoragiei ca și de pericolul infecției. Tulburările fiziopatologice sunt cu atât mai ample cu cât sunt interesate organe
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
incizie este un stimul. 12.3.4. FIZIOPATOLOGIA PLAGILOR Manifestările fiziopatologice ale plăgilor sunt asemănătoare tuturor traumatismelor în general, dar prezintă unele particularități legate de existența și importanța soluției de continuitate, de mărimea hemoragiei ca și de pericolul infecției. Tulburările fiziopatologice sunt cu atât mai ample cu cât sunt interesate organe importante ale regiunii afectate. Pentru plăgile penetrante ale cavităților (cerebrale, toracice, abdominale etc.) pot să se instaleze sindroame complexe (hemoragii, perforații, secțiuni de substanță nervoasă etc.) care pun în pericol
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
etc.) pot să se instaleze sindroame complexe (hemoragii, perforații, secțiuni de substanță nervoasă etc.) care pun în pericol viața accidentatului. Având o fiziopatologie de organ și cavitate, fenomenele vor fi studiate la capitolele respective de patologie. Pentru plăgile extremităților, reacțiile fiziopatologice pot fi locale și generale. Manifestările fiziopatologice ale plăgilor diferă în raport cu zona topografică și importanța leziunilor organice, regionale: a. În plăgile cranio-cerebrale manifestările fiziopatologice sunt în raport direct cu interesarea sau nu a substanței cerebrale. În traumatismele deschise ale părților
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
hemoragii, perforații, secțiuni de substanță nervoasă etc.) care pun în pericol viața accidentatului. Având o fiziopatologie de organ și cavitate, fenomenele vor fi studiate la capitolele respective de patologie. Pentru plăgile extremităților, reacțiile fiziopatologice pot fi locale și generale. Manifestările fiziopatologice ale plăgilor diferă în raport cu zona topografică și importanța leziunilor organice, regionale: a. În plăgile cranio-cerebrale manifestările fiziopatologice sunt în raport direct cu interesarea sau nu a substanței cerebrale. În traumatismele deschise ale părților moi epicraniene fenomenele sunt dominate de hemoragie
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
organ și cavitate, fenomenele vor fi studiate la capitolele respective de patologie. Pentru plăgile extremităților, reacțiile fiziopatologice pot fi locale și generale. Manifestările fiziopatologice ale plăgilor diferă în raport cu zona topografică și importanța leziunilor organice, regionale: a. În plăgile cranio-cerebrale manifestările fiziopatologice sunt în raport direct cu interesarea sau nu a substanței cerebrale. În traumatismele deschise ale părților moi epicraniene fenomenele sunt dominate de hemoragie; în funcție de durata și importanța acesteia pot apare alte modificări patologice. În plăgile penetrante, când sunt lezate structuri
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
și moarte. d. Plăgile toracoabdominale sunt grave, deoarece ele antrenează atât fenomene pulmonare cât și apariția unor sindroame abdominale (hemoragii sau perforații) care agravează starea generală și impune de regulă intervenția chirurgicală de urgență. e. În plăgile penetrante abdominale manifestările fiziopatologice sunt în raport cu prezența sau absența leziunilor viscerale. Organele interesate pot fi parenchimatoase sau cavitare și ca urmare vor apare tulburări fiziopatologice ce constituie: sindrom de peritonită generalizată prin perforație; sindrom hemoragic - consecința leziunii parenchimatoase; sindroame mixte : peritonită, hemoragie. 12.3
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
perforații) care agravează starea generală și impune de regulă intervenția chirurgicală de urgență. e. În plăgile penetrante abdominale manifestările fiziopatologice sunt în raport cu prezența sau absența leziunilor viscerale. Organele interesate pot fi parenchimatoase sau cavitare și ca urmare vor apare tulburări fiziopatologice ce constituie: sindrom de peritonită generalizată prin perforație; sindrom hemoragic - consecința leziunii parenchimatoase; sindroame mixte : peritonită, hemoragie. 12.3.5. EXAMENUL CLINIC AL TRAUMATISMELOR DESCHISE Este asemănător contuziilor și constă în efectuarea atât a unei anamneze riguroase cât și a
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
În 1857 J.B.Murphy din Chicago efectuează prima reconstrucție la o secțiune totală de arteră umană cu rezultat excelent. La începutul secolului XX Carrel și Guthriș aduc un bogat material experimental privitor la reparări și grefe vasculare fundamentând tehnic și fiziopatologic principiile chirurgiei vasculare, rămase valabile și astăzi. Aplicarea lor în practica umană însă, se face cu greutate. În 1912 W. Pingle folosește vena safenă internă în tratamentul unor anevrisme cu două succese. Folosirea heparinei de către Gordon Murray în 1939 deschide
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
prin retractarea puternică a capetelor secționate, tunica internă se răsfrânge în lumenul arterial iar spasmul supraadăugat contractă puternic artera care se transformă într-un cordon subțire și rigid. Sunt prezente semne de ischemie acută. 12.4.2.2. Fiziopatologia Fenomenele fiziopatologice sunt dependente de tipul, mărimea, sediul și importanța leziunii vasculare, de timpul scurs de la accident până în momentul examinării ca și de eficiența mecanismelor de compensare circulatorie. Efectele traumatismelor vasculare sunt locale și generale. Reacțiile locale sunt determinate de prezența spasmului
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
interesează direct axul arterial. În aceste situații, prin violența și durata lui, poate determina tabloul clinic al unei ischemii acute. Fenomenul este reversibil și cunoscut în literatură sun numele de stupoare vasculară traumatică. b. Ischemia acută traumatică nu prezintă diferențe fiziopatologice față de cea produsă de ocluziile arteriale de altă cauză, exceptând faptul că efectele sale sunt agravate de șoc și hemoragie. Fenomenele ischemice apar constant în contuzii, prin tromboză, în secțiunile traumatice, prin oprirea fluxului sanguin sau prin compresiunea determinată de
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
leziunile venelor de le baza gâtului, unde se exercită influența aspirației toracice și diastolei cardiace. Pătrunderea aerului este facilitată de dispoziția anatomică particulară, care constă în absența colabării venoase datorită relațiilor strânse a venelor cu aponevroza cervicală. Consecințele clinice și fiziopatologice sunt grave (asemănătoare bolii de cheson) și constau în blocarea circulației sanguine la nivelul cardiac sau pulmonar determinând fenomene de insuficiență cardiacă acută. Pătrunderea aerului prin vena secționată determină un zgomot ascuțit (ca un șuierat) iar clinic se constată: dispnee
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
cele patru capete vasculare; c. anevrisme complexe, în cavitatea cărora se deschid numeroase vase. Anatomic, în aceste tipuri de anevrisme lipsesc cheagurile iar punga anevrismală este redusă de volum. Există în jurul formațiunii o rețea vasculară anastomotică, foarte bogată. Fiziopatologia: Manifestările fiziopatologice ale anevrismului arterio-venos sunt dominate de scurtcircuitul sistemului vascular (fig.12.13) ca urmare a comunicării între venă și arteră, cu consecințe hemodinamice importante. Într-adevăr o parte din sângele arterial este aspirat de venă și derivat către inimă. De
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
Acest deficit nu permite păstrarea homeostaziei celulei, fapt ce conduce la distrugerea ei, cu eliberarea în interstițiu a enzimelor lizozomale (starteri ai inflamației Frimmer). Acțiunea litică a acestora produce metaboliți intermediari (aminoacizi, polipeptide, aminozaharide) care vor sta la baza evenimentelor fiziopatologice ulterioare. Dintre polipeptide, cele mai importante în evoluția procesului inflamator sunt histamina, serotonina și bradikinina. Prima etapă evolutivă este hiperemia, care se produce sub acțiunea polipeptidelor vasoactive; histamina determină vasodilatație și creșterea permeabilității vasculare, serotonina dă vasodilatație, iar bradikininele produc
Capitolul 5: INFECŢIILE CHIRURGICALE - GENERALITĂŢI. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1184]
-
ce impune plasarea de la începutul intervenției a unei sonde traheale cu dublu lumen. Menținerea anesteziei în cursul acestei perioade problemele speciale sunt legate în special de procedeul chirurgical ales (poziția pe masa de operație, practicarea toracotomiei, ventilația pulmonară selectivăă. Consecințele fiziopatologice legate de procedeul chirurgical sunt multiple dar toate se însoțesc de aceleași riscuri majore: hipoxemia severă intraoperatorie și instabilitatea cardio-vasculară. • Din punctul de vedere al procedeului chirurgical se pot întâlni următoarele situații: bolnav în decubit dorsal cu toracele închis situație
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
manipularea chirurgicală a hiatusului diafragmatic / mediastin poate fi acompaniată de tulburări de ritm; 4. compresiunea manuală sau instrumentală pe sistemul cav inferior, prin scăderea bruscă a returului venos poate determina scăderea brutală a debitului cardiac. Având în vedere complexitatea modificărilor fiziopatologice ce apar în cursul intervenției chirurgicale, monitorizarea intra-operatorie căpătă o importanță deosebită în depistarea precoce și tratamentul prompt al posibilelor complicații cu risc vital; 121 complexitatea monitorizării depinde în special de statusul pre operator al pacientului și de complexitatea
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
determină creșterea riscului de apariție a cardiopatiei ischemice la niveluri apropiate de cele înregistrate la sexul masculin. Bibliografie 1.3. Florin MITU, Clementina COJOCARU Sindromul metabolic este o problematică actuală, care suscită interesul clinicienilor și al cercetătorilor prin complexitatea mecanismelor fiziopatologice subiacente dar și prin reflectarea acestora într-o patologie diversă, cardiovasculară, metabolică, digestivă, respiratorie, endocrinologică și chiar neoplazică. Agregarea factorilor de risc cardiometabolic la același pacient a fost descrisă pentru prima dată de Reaven (1988), ulterior fiind elaborate multiple seturi
Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea () [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]
-
ischemii mai pronunțate mai ales în timpul exercițiului fizic sau al stresului [3]. Coronarele normale sau nonobstructive se întâlnesc de aproximativ 2-3 ori mai frecvent la femeile cu sindroame coronariene acute [4], în special la cele fără supradenivelare de ST, mecanismele fiziopatologice implicate fiind reprezentate în special de prezența disfuncției endoteliale de la nivelul vaselor mici sau a alterării tonusului vasomotor al musculaturii netede. Este binecunoscut faptul că femeile prezintă într-o proporție mai crescută diferite vasculopatii în a căror apariție un rol
Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea () [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]
-
în premenopauză decât la cele aflate la postmenopauză [6]. Aceasta este determinată de implicarea mecanismelor hormonale, respectiv a estrogenilor, având în vedere că la nivelul celulelor trombocitare există receptori β pentru estrogeni [6]. În concluzie, cu referire la aceste aspecte fiziopatologice, putem afirma că la nivelul circulației coronariene la femei pot interveni cu precădere două mecanisme - disfuncția endoteliu independentă, adică disfuncția microvasculară (de la nivelul arterelor coronare mici), și disfuncția endoteliu dependentă, adică disfuncția endotelială (de la nivelul arterelor epicardice). Ambele reprezintă factori
Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea () [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]
-
este faptul că la sexul feminin diametrele ventriculare stângi sunt mult mai mici, cu un gradient intraventricular semnificativ crescut [16]. Totodată, decesele induse de această patologie apar în special ca urmare a unui accident vascular cerebral [16]. Există anumite particularități fiziopatologice ale insuficienței cardiace la femei. Femeile prezintă o activare a simpaticului mai redusă, existența unei interacțiuni între hormonii sexuali și sistemul renină-angiotensină aldosteron, care poate contribui la diferențe în ceea ce privește remodelarea (mai rar și mai puține femei prezintă dilatație), activarea bazală
Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea () [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]