1,021 matches
-
din faringe! Oricare ar fi tehnica anestezică aleasă și urgența medico-chirurgicală cu care se poate confrunta medicul stomatolog, acesta trebuie să cunoască foarte bine drogurile cu care lucrează, anestezicele și medicamentele de resuscitare, și să aibă cunoștințe serioase de farmacologie, fiziopatologie și, nu în ultimul rând, să cunoască suportul vital de bază (BLS) și suportul vital avansat (ALS), fără de care nici un practician nu poate sa-și desfașoare activitatea în condiții sigure, atât pentru el, cât și pentru pacient. Colaborarea medicului stomatolog
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
posibilă implicare a patologiei generale în geneza afecțiunilor orale, dar și a rolului periodontitelor în favorizarea instalării accidentelor acute vasculare și a stărilor septico-inflamatorii, prezentul capitol urmărește să evidențieze complexitatea patogenică a interrelației local (cavitate orală) - general. Rolul firesc al fiziopatologiei ca știință fundamentală biologică și medicală constă în studierea legităților generale ale originii, apariției, dezvoltării și rezoluției proceselor patologice. Urmând acest scop, fiziopatologia elaborează principiile de profilaxie și terapie etiotropă și patogenetică a bolilor. Patologia (din grecește: pathos - suferință, logos-
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
septico-inflamatorii, prezentul capitol urmărește să evidențieze complexitatea patogenică a interrelației local (cavitate orală) - general. Rolul firesc al fiziopatologiei ca știință fundamentală biologică și medicală constă în studierea legităților generale ale originii, apariției, dezvoltării și rezoluției proceselor patologice. Urmând acest scop, fiziopatologia elaborează principiile de profilaxie și terapie etiotropă și patogenetică a bolilor. Patologia (din grecește: pathos - suferință, logos- știință) este știința care studiază legile generale ale originii, apariției, evoluției și sfârșitului proceselor morbide, precum și complexul modificărilor biochimice, morfologice și funcționale la
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
dintre comunitățile microbiene rezidente și gazda umană este de cea mai mare importanță în înțelegerea dezvoltării și patogenezei unor boli variate, nu doar a bolilor infecțioase tipice. Libby (2002) a constatat ca procesele inflamatorii au devenit o parte integrantă în fiziopatologia aterosclerozei, fiind implicate de la inițiere la progresie, cât și în etapele finale ale infarctului. Atunci când are loc leziunea inițială a endoteliului, fie prin infecție sau o dietă aterogenă, celulele endoteliale exprimă molecule de adeziune, care permit leucocitelor să se atașeze
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
efectul combinat de reducere a tonusului musculaturii faringiene și deprimarea răspunsului la hipoxie și hipercapnie. Alcoolul poate induce sforăitul, dar nu afectează nervul frenic și se menține presiunea negativă realizată de hemidiafragme, care agravează colapsul la nivelul căilor aeriene superioare. FIZIOPATOLOGIA APNEII OBSTRUCTIVE DE SOMN Apariția apneii obstructive în timpul somnului este o consecință a ruperii echilibrului fragil care există între: constituția anatomică, presiunea intraluminală faringiană, activitatea mușchilor dilatatori ai căilor respiratorii superioare, sensibilitatea chemoreceptorilor la hipoxie, controlul nervos central al respirației
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
sub aspect psihologic (pe lângă aspectul fiziologic), iar câțiva ani mai târziu Pavlov asimilează reacțiile la stress cu reflexele condiționate obținute prin repetiție. Pe baza acestor experimente Pavlov elaborează celebra teorie nervistă care va domina vreme de câteva decenii fiziologia și fiziopatologia Începutului de secol XX. Materialist convins, ca și Darwin sau Haeckel, nu realizează faptul (extrem de simplu) că nici un reflex condiționat nu se obține fără asocierea cu un reflex necondiționat ce intră În sfera instinctelor descrise de Paulescu cu atâta acuratețe
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
hidroelectolitică eficientă și controlată. Razele „X” și radiațiile nucleare dau leziuni de endarterita, cu evoluție lentă și profundă având un evantai de expresii clinice care pornesc de la discretă atrofie tegumentara ,uneori asociată cu necroza și până la transformarea carcinomatoasă (radiocancer). Etiopatogenia, fiziopatologia și evoluția clinicătotal diferite de arsuri -justifica abordarea separată a acestor leziuni în cadrul bolii de iradiere.Numai datorită eritemului din faza de debut a dermitei rădice care se aseamănă cu cel din leziunea de arsură de gradul întâi , aceste leziuni
Capitolul 15: ARSURILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate, Dr. Dragoş Pieptu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223]
-
riscul vital este major) iar pentru anul în plus (75 76) peste 75 de ani IPC se mai dublează pentru a treia oară (IPC = 320) plasând astfel cazul în categoria de maximă gravitate pentru care supraviețuirile sunt excepționale. 15.7. FIZIOPATOLOGIA ARSURILOR Transferul căldurii la nivelul pielii este un proces complex. Contactul unui material supraâncălzit față de temperatură pielii este caracterizat printr-o rezultanta denumită temperatura de contact, dependentă de inerția termică a materialului (conductivitatea termică, densitatea, căldura specifică) ea fiind mai
Capitolul 15: ARSURILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate, Dr. Dragoş Pieptu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223]
-
al presiunii osmotice asociat cu pierderea de sodiu care trebuie rapid corectata. Edemul crește timp de circa 36 de ore de la traumatism datorită efectului hidrostatic crescut al presiunii tisulare, în primele ore existând o dinamică ridicată a lichidelor și proteinelor. Fiziopatologia edemului postcombustional nu este încă pe deplin elucidata. S-a observat o creștere a fluxului sangvin în microcirculație atât în țesuturile arse cât și în cele nearse. La nivelul țesuturilor arse apare o scădere tranzitorie a fluxului sangvin urmată de
Capitolul 15: ARSURILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate, Dr. Dragoş Pieptu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223]
-
mult de 50% din decesele pacienților arși au loc în primele 5 zile, se poate spune că este nevoie de mai multă atenție în tratamentul șocului postcombustional și a leziunilor inhalatorii frecvent asociate și exprimate clinic sub forma complicațiilor pulmonare. Fiziopatologia din boală generală a arsului la care este expus orice pacient cu o suprafață tegumentara arsă de peste 15 20% notează în afara dezechilibrelor hidro-electrolitice și metabolice o serie de tulburări importante la nivelul mai multor aparate și sisteme consemnate succinct mai
Capitolul 15: ARSURILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate, Dr. Dragoş Pieptu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223]
-
al flamei fie direct prin trecerea fluxului de electroni prin țesuturile vii aflate între marca de intrare și cea de ieșire a curentului electric. Arsura prin flama electrică sau prin arc voltaic este o arsura termică pentru care mecanismul lezional, fiziopatologia și tratamentul sunt cele clasice, cu mențiunea că temperatura este mai mare de 2.0002.500°C ceea ce explică profunzimea leziunile. Elelectrocuția este leziunea determinată de trecerea curentului electric prrn corpul uman între poartă de intrare și marca de ieșire
Capitolul 15: ARSURILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate, Dr. Dragoş Pieptu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223]
-
și marca de ieșire, declanșând necroza de coagulare pe tot parcursul sau. Prognosticul și așa rezervat în electrocuții poate fi înrăutățit de asocierea cu arsurile prin arc voltaic (ambele determinate de curentul electric) sau cu diverse alte leziuni în cadrul politraumatismelor. Fiziopatologia leziunii locale este marcată de mai multe fenomene determinate de pasajului curentului electric prin țesuturi care au la bază degajarea termică (efectul Joule), tulburări de polarizare a membranelor celulare cu expresie clinică dominată de țesutul cardio-nector și neuroni (SNC și
Capitolul 15: ARSURILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate, Dr. Dragoş Pieptu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223]
-
după rezistența lor la întindere. Agentul traumatic acționează fie perpendicular pe țesuturi, iar leziunea rezultată este mai profundă și mai gravă, dar pe întindere mai redusă, fie tangențial când leziunea este mai întinsă dar mai puțin gravă. 12.2.3. FIZIOPATOLOGIE Fenomenele fiziopatologice ale contuziilor, care explică simptomatologia lor clinică, sunt variabile ca manifestare și strâns legate de: starea fizică a agentului traumatic agenții traumatici pot avea stări fizice diferite, ceea ce explica variabilitatea modificărilor anatomice pe care le determină: un corp
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
după 3-4 ore, unele plăgi pot fi murdare și acoperite de secreții, iar altele, după 10-24 ore pot fi încă roșii și curate. 7. Mecanism de producere: Deoarece plăgile produse prin agenți termici (arsuri, degerături) au o evoluție și o fiziopatologie aparte, în acest capitol vor fi tratate numai plăgile produse prin agenți mecanici. Agenții mecanici acționează asupra țesuturilor în trei modalități: secțiunea, sau diereză, prin obiecte tăioase; apăsare sau presiune cu obiecte cu suprafață plană care determină plăgi zdrobite; smulgere
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
alteia se vindecă mai repede și devine mai rezistentă la tensiune. Explicația acestui fenomen ar fi determinată de prezența unui factor care stimulează procesele de reparare în interiorul și în jurul plăgii, astfel că noua incizie este un stimul. 12.3.4. FIZIOPATOLOGIA PLAGILOR Manifestările fiziopatologice ale plăgilor sunt asemănătoare tuturor traumatismelor în general, dar prezintă unele particularități legate de existența și importanța soluției de continuitate, de mărimea hemoragiei ca și de pericolul infecției. Tulburările fiziopatologice sunt cu atât mai ample cu cât
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
ample cu cât sunt interesate organe importante ale regiunii afectate. Pentru plăgile penetrante ale cavităților (cerebrale, toracice, abdominale etc.) pot să se instaleze sindroame complexe (hemoragii, perforații, secțiuni de substanță nervoasă etc.) care pun în pericol viața accidentatului. Având o fiziopatologie de organ și cavitate, fenomenele vor fi studiate la capitolele respective de patologie. Pentru plăgile extremităților, reacțiile fiziopatologice pot fi locale și generale. Manifestările fiziopatologice ale plăgilor diferă în raport cu zona topografică și importanța leziunilor organice, regionale: a. În plăgile cranio-cerebrale
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
se explică prin retractarea puternică a capetelor secționate, tunica internă se răsfrânge în lumenul arterial iar spasmul supraadăugat contractă puternic artera care se transformă într-un cordon subțire și rigid. Sunt prezente semne de ischemie acută. 12.4.2.2. Fiziopatologia Fenomenele fiziopatologice sunt dependente de tipul, mărimea, sediul și importanța leziunii vasculare, de timpul scurs de la accident până în momentul examinării ca și de eficiența mecanismelor de compensare circulatorie. Efectele traumatismelor vasculare sunt locale și generale. Reacțiile locale sunt determinate de
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
către centru formațiunii. După îndepărtarea cheagurilor se constată prezența unui strat extern neregulat, uneori cu plăci calcare, ce constituie de fapt peretele anevrismului. Creșterea progresivă și continuă a anevrismului determină fenomene de inflamație cronică și compresiune care explică simptomatologia clinică. Fiziopatologie: Sângele pătrunde în anevrism la fiecare sistolă și iese în diastolă, ceea ce explică simptomatologia clinică: pulsațiile, expansiunea și suflul. Pătrunderea sângelui în punga anevrismală menține o presiune ridicată egală cu cea din arteră. Ca urmare, se produce o creștere continuă
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
se deschid cele patru capete vasculare; c. anevrisme complexe, în cavitatea cărora se deschid numeroase vase. Anatomic, în aceste tipuri de anevrisme lipsesc cheagurile iar punga anevrismală este redusă de volum. Există în jurul formațiunii o rețea vasculară anastomotică, foarte bogată. Fiziopatologia: Manifestările fiziopatologice ale anevrismului arterio-venos sunt dominate de scurtcircuitul sistemului vascular (fig.12.13) ca urmare a comunicării între venă și arteră, cu consecințe hemodinamice importante. Într-adevăr o parte din sângele arterial este aspirat de venă și derivat către
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
arterio-venoasă post-traumatică poate deveni manifestă imediat după accident, în condițiile unor plăgi laterale simultane, vecine sau tardiv după un interval de timp variabil, ca urmare a lărgirii și organizării progresive a comunicării arterio-venoase. Simptomele clinice sunt polimorfe și explicate de fiziopatologie. Ceea ce domină sunt semnele locale: trilul și suflul sistolic. Trilul este un freamăt care se percepe atât palpatoriu cât și auditiv. A fost comparat cu zgomotul produs de o pisică care toarce sau cu zumzetul de albine. Este un zgomot
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
debitului cardiac, pot altera încă și mai mult volumele și compoziția acestor compartimente [1]. Aceste modificări pot determina disfuncții ale diferitelor organe și sisteme (sistem nervos central, aparat cardio-vascular, aparat neuromuscular) a căror prevenire și tratare presupune cunoașterea fiziologiei și fiziopatologiei echilibrului hidro electrolitic. 2.1.1. APA IN ORGANISM Apa este esențială pentru viabilitatea celulelor; ea este mediul în care au loc toate reacțiile metabolice și în care sunt solvite sau suspendate toate celelalte substanțe. Apa totală din organism variază
Capitolul 2: ECHILIBRUL HIDRO-ELECTROLITIC ŞI ACIDO-BAZIC. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Anca Isloi () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1181]
-
gastric acid. 2.2.2.1. Acidoza metabolică Acidoza metabolică se caracterizează prin scăderea primară a concentrației serice de bicarbonat [9]. Cauzele cele mai frecvente sunt diareea și acidoza tubulară renală (hiatus anionic normal) și acidoza lactică (hiatus anionic crescut). Fiziopatologie: în mod normal metabolismul intermediar produce la un adult nesupus la stress 40 100 mEq de acizi organici pe zi; aceștia vor fi tamponați de sistemele tampon iar excesul de acizi va fi excretat de rinichi, cu resintetizare de bicarbonat
Capitolul 2: ECHILIBRUL HIDRO-ELECTROLITIC ŞI ACIDO-BAZIC. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Anca Isloi () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1181]
-
și bicarbonat de sodiu care produce o creștere mai puțin accentuată a PaCO2, dicloroacetat care promovează intrarea substraturilor în ciclul acizilor tricarboxilici. 2.2.2.2. Acidoza respiratorie Acidoza respiratorie simplă este caracterizată de creșterea PaCO2 peste 45 mm Hg. Fiziopatologie în cursul metabolismului intermediar se produc la adult 15.000 20.000 mmol CO2 zilnic [10]. Pentru a evita scăderea pH-ului aceștia vor fi tamponați de sistemele tampon sangvine, în primul rând hemoglobina redusă, care este mai puțin acidă
Capitolul 2: ECHILIBRUL HIDRO-ELECTROLITIC ŞI ACIDO-BAZIC. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Anca Isloi () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1181]
-
simplă. Pe de o parte, femeile și lumea medicală trebuie nu numai să conștientizeze, ci să și găsească modalitățile concrete ale unui diagnostic și tratament similare pentru cele două sexe. Pe de altă parte, există diferențe reale, în fiziologia și fiziopatologia cardiovasculară între cele două sexe, în simptome, adesea atipice la femei, și modul de reacție la tratament. De asemenea, riscul aritmogen este crescut la femei în comparație cu bărbații. Femeile răspund altfel decât bărbații la administrarea unor clase de medicamente, iar dozele
Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea () [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]
-
este egalată și chiar depășită de cea înregistrată la sexul feminin [6]. Antecedentele heredocolaterale Asocierea unor anumite mutații genetice cu bolile cardiovasculare diferă între sexe, sugerând că pot fi implicate mecanisme diferite, care să determine aceste diferențe, cu implicații în fiziopatologia aterosclerozei, respectiv compoziția plăcii (mai multe celule și țesut fibros la femei) [7]. Dispunem studii care au arătat că existența unui părinte de sex masculin hipertensiv ar fi un factor favorabil pentru apariția hipertensiunii la descendenții de sex masculin [8
Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea () [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]