3,170 matches
-
așteaptă pe Ileana. Privirile lor se întîlniră peste oameni." (La crucea din sat); "Cosașii mergeau înainte pas cu pas, culcînd lanul greu în brazde lungi și groase. în urma lor, fetele sprintene adună cu secera harnică brazdele în mănunchi. Vin apoi flăcăii cu brațe vînjoase, întind legătoarea, adună mănunchii pe ea. Și merg mereu înainte, și precum merg, lanul se culcă-n calea lor și crucile li se ridică pe urmă. Iorgovan merge și el cu dînșii, mai leagă ici un snop
Prozatorul Biedermayer: Slavici by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7065_a_8390]
-
al XXI-lea, dar ea este dinamică și ca atare și obiceiurile și gesturile ritualice și vestimentația sunt supuse schimbării. Cercetările efectuate la Murighiol, de exemplu, sat multicultural, cu populație de români, ucraineni, tătari, relevă că încă din anii 1920 flăcăii turci și tătari mergeau la nunțile românești. Sau în obiceiurile de înmormântare nu exista ca femeile române să nu le ajute pe cele tătare. De asemenea, copiii musulmanilor mergeau cu Moș Ajunul împreună cu copiii români. Din aceste motive, cred că
Traditii de Crăciun, pierdute încă din anii 1920 () [Corola-journal/Journalistic/70885_a_72210]
-
se îngrămădeau toți dintr-o familie, atât iarna, cât și vara. Casa mare, de "curat", era folosită doar la petreceri deosebite sau la înmormântări. Desigur, orice musafir era primit în casa mare, indiferent dacă era rudă apropiată sau nu. Ia, flăcău, o sută și stânga-mprejur! Vezi, să nu uiți, mâine seară la patru, ești aici, la intersecție, că de nu... Vai, domnule, cum să credeți că nu aș veni?! Noi suntem ca la armată! Familia Tălparu rămase pe marginea drumului
MASTODONTUL DE NISIP by Ilie Cotman () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1661_a_3000]
-
oră, a comandat o sticlă de vin și a cerut un ziar. I-am trimis două, dar nici nu s-a uitat prin ele. Vine în fiecare zi, stă o oră, două, apoi pleacă. Unde se duce? Dumnezeu știe... Mă flăcău, dar te pricepi binișor să raportezi, la fel de bine ca și la preparatul băuturii, ți-am cerut un whisky și tu cemi dai?! Dar jur, nu are apă! Sunteți primul client care ne reproșează asta. Și eu cred că nu-i
MASTODONTUL DE NISIP by Ilie Cotman () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1661_a_3000]
-
-i genunchii, o împingea din spate și-ncerca, în unele momente, punându-și toată puterea, s-o oprească sau s-o dea peste cap, lăsând-o pe neașteptate, capricios și luându-i-o sprințar înainte, într-o goană buimacă de flăcău îndrăgostit, care-și râdea de moliciunea ei, șuierând printre tufe și izbind cu fruntea trunchiurile arinilor foșnitori, cu frunzele zburătăcind mărunt, sub razele lunii, ca niște roiuri de fluturi albi gata să zboare spre stele. Departe, în străvezimea nopții, se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
Intră cu Ghiță Todireanu într-un local ferit, știut numai de mecanic, și-i izbi nările, gata să-l dea jos de pe picioare, un miros puternic de costiță afumată, cu varză. Câte-o holercă și ceva să-și astâmpere foamea flăcăul ista, spuse mecanicul femeii trupeșe, bălană și-ncă frumoasă, care ieși în întâmpinarea lor. Se așezară la o măsuță în fund, mai retrasă, cu toate că nu era nimeni înăuntru la ora aceea. Băură, mecanicul îl lăsă să înfulece, și până să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
nici ție locul. Dacă e cazul, te duc eu. Sau Irina. Ne-afundăm în pământ. Cine să ne-aducă de mâncare, să nu ne lase să murim de foame, s-o găsi, n-avea grijă. Lasă-te în seama mea, flăcăule. Mai bei o holercă? Tu-i pompa mă-sii, c-o viață are omu, și pe-aceea vor să ne-o pună pe nicovală! De când au auzit ce-ați făcut voi, au dat ordin să demontăm. Toți meseriașii la demontat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
Boancă Stavarache B....ă Stavarache s-a îndrăgostit de fata pădurarului. Tot a trimis el pețitor, dar fără nici un rezultat, că nu era, sărmanul om, dispus să dea singura lui copilă în sat străin și departe de casa lui. Pe flăcău, focul dragostei îl cuprindea tot mai tare. A stat de vorbă cu tânăra de câteva ori întâlnindu-se la marginea unui lăstăriș și au hotărât să fugă la părinții băiatului. Mult s-au mai bucurat neamurile mirelui, dar și gospodarul
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
schimba în haine de sărbătoare, după care pleca și el la joc, unde era așteptat de fete ca să le joace. Căci multe-l doreau, de isteț și harnic ce era. Când a început războiul cel mare, Petrache, ca și alți flăcăi, a fost dus în război. Și cum P.P. Carp îl cunoștea pe Petrache îndeaproape, i-a sugerat Generalului Franțuz, să-l ia pe Petreache ordonanță. Așa a ajuns Petrache ordonanță la Paris. Dar Stavarache se topea de dorul copiilor. Iată
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
să aibă grijă de pădurea lui P.P. Carp și de pădurea Coroanei Regale. Pe atunci, ca și acum, turnătorii și codoșii nu lipseau. Așa că slujba era slujbă și trebuia făcută cu credință și devotament. Într-o bună zi găsi un flăcău cu boii de lanț într-o poiană, pe care-l întrebă care-i explicația prezenței lui în poiană? Flăcăul era din Tansa și era hărțăgos nevoie mare. Ciolac dorea să-i ia boii și să-i ducă la brigadă, dar
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
și codoșii nu lipseau. Așa că slujba era slujbă și trebuia făcută cu credință și devotament. Într-o bună zi găsi un flăcău cu boii de lanț într-o poiană, pe care-l întrebă care-i explicația prezenței lui în poiană? Flăcăul era din Tansa și era hărțăgos nevoie mare. Ciolac dorea să-i ia boii și să-i ducă la brigadă, dar flăcăul s-a opus, Ciolac a scos cuțitul din teacă și în vânzoleala lor l-a atins cu cuțitul
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
cu boii de lanț într-o poiană, pe care-l întrebă care-i explicația prezenței lui în poiană? Flăcăul era din Tansa și era hărțăgos nevoie mare. Ciolac dorea să-i ia boii și să-i ducă la brigadă, dar flăcăul s-a opus, Ciolac a scos cuțitul din teacă și în vânzoleala lor l-a atins cu cuțitul pe flăcău la o mână și a început să sângereze. Văzând Ciolac că l-a rănit la mână, l-a lăsat în
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
din Tansa și era hărțăgos nevoie mare. Ciolac dorea să-i ia boii și să-i ducă la brigadă, dar flăcăul s-a opus, Ciolac a scos cuțitul din teacă și în vânzoleala lor l-a atins cu cuțitul pe flăcău la o mână și a început să sângereze. Văzând Ciolac că l-a rănit la mână, l-a lăsat în pace. Dar de aici, ura și disprețul l-a cuprins pe flăcău. Pe dealul lui Bour Dealul lui Bour este
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
vânzoleala lor l-a atins cu cuțitul pe flăcău la o mână și a început să sângereze. Văzând Ciolac că l-a rănit la mână, l-a lăsat în pace. Dar de aici, ura și disprețul l-a cuprins pe flăcău. Pe dealul lui Bour Dealul lui Bour este acoperit cu o pădure din foioase, predominând teiul și stejarul. Nu este exclus ca Eminescu să se fi referit la codrii respectivi, căci se află un document scris de Eminescu în care
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
iar la marginea drumului lângă canton era și fântâna de unde lua apă. În acești codri încă mai era legendarul Bour, cerbul carpatin, căprioare, lupi și mistreți cu părul ca sârma. Anii au trecut. A uitat și Ciolac de întâlnirea cu flăcăul cu boi din poiană, numai că flăcăul nu a uitat, ba mai mult, s-a aprins în el flacăra și dorința de răzbunare. Ciolac era căsătorit și avea și o fetiță. Dar cum familia lui era la depărtare de doisprezece
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
și fântâna de unde lua apă. În acești codri încă mai era legendarul Bour, cerbul carpatin, căprioare, lupi și mistreți cu părul ca sârma. Anii au trecut. A uitat și Ciolac de întâlnirea cu flăcăul cu boi din poiană, numai că flăcăul nu a uitat, ba mai mult, s-a aprins în el flacăra și dorința de răzbunare. Ciolac era căsătorit și avea și o fetiță. Dar cum familia lui era la depărtare de doisprezece kilometri, tinerețea cu dorințele de aventură și
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
a rămas femeia tânără cu două fete mici de până la șase ani. Jenică s-a stins din viață că i s-au aprins plămânii în el, era iarnă geroasă. Tot iarna i-a murit și Ion, așa de bun încât flăcăii l au botezat cu porecla de „Catâr”. Și el a murit de TBC, rămânându-i un copil pe nume Ghiță, mic, de aproximativ trei anișori. După Ion a urmat Vasile, care era voinic ca un uriaș, dar nu era așa
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
B....ă era fiul cel mai mare al lui Sava. Iar Sava era cunoscut de mulți oameni din împrejurimi și avea și copii frumoși și harnici, care mergeau la toate jocurile și nunțile ce aveau loc în satul vecin. Vasile, flăcău, fecior frumos, cu ochii albaștri ca seninul, era admirat de multe fete. Așa că Vasile a pus ochii pe o fată frumoasă și singură la părinți, de oameni gospodari, la locul lor și cu pretenții. În acele vremuri tradițiile se respectau
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
ani de conviețuire cu Oacheș, Rarița l-a născut în anul 1901 pe Ghițișor, iar după vreo doi-trei ani l-a născut și pe Constantin, care era un pic mai moale și era considerat ca fiind mai prostănac. Ghițișor era flăcău și cum avea sânge de țigan și era feciorul unei vrăjitoare de temut, noaptea nu sta acasă și mergea pe la văduvele tinere din sat, ce-i drept, satul nu era așa de mare cum este acum. Pe ulița lui Ion
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
Gheorghe a lui Cioabă, trăia o văduvioară tinerică într-o casă cu o cameră și tindă. Pe văduvioară o chema Carolina. Aici își petrecea nopțile Ghiță al lui Oacheș. Într-o dimineață de iarnă l-au găsit mort pe un flăcău, pe care îl chema Ion. Ion era abandonat în uliță, în zăpadă, numai în izmene. Oamenii s-au alertat și au mers la Țibănești și au anunțat pe boierul P.P. Carp și pe cei de la jandarmerie. Când au venit jandarmii
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
în grabă că era cald și mirosea, apoi a plecat și ... dus a fost. Butnaru Pe numele lui adevărat Busuioc Petru, fiul lui Paraschița Cozma, căci despre tată ce pot să vă spun, era Dumitru B....ă. Cât a fost flăcău, că a fost cam mult, și-a petrecut nopțile cu Paraschița - ce o dezmierda Frumoasa și după ce s-a însurat se mai ducea la ea, spunându-i lui Agripina „Pinuța” căci așa o dezmierda el, eu mă duc la Frumoasa
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
doi băieți, mai întâi pe Costache, zis Drăcosu, și apoi, la vreo doi-trei ani pe Vasile. Când au crescut mai mari, Drăcosu și cu Vasile se băteau aproape în fiecare zi de la nimica toată. Iar când un alt copil sau flăcău îl bătea pe unul dintre ei, celălalt sărea și își ajuta fratele. Erau ca doi frați adevărați și rareori îndrăznea vreun flăcău să se ia de unul dintre ei. Ilinca și vara și iarna avea la geamuri flori înflorite, cu
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
și cu Vasile se băteau aproape în fiecare zi de la nimica toată. Iar când un alt copil sau flăcău îl bătea pe unul dintre ei, celălalt sărea și își ajuta fratele. Erau ca doi frați adevărați și rareori îndrăznea vreun flăcău să se ia de unul dintre ei. Ilinca și vara și iarna avea la geamuri flori înflorite, cu flori roșii. Din când în când Butnaru îi mai administra câte un pui de bătaie, probabil că Ilinca mai vocifera și poate
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
neagră, așa era considerată până când au venit adevărații negri în România. În realitate, Catinca era mulatră și nu știa să vorbească în limba rromilor. În casă aveau două lavițe din scândură groasă, fiecare își avea lavița (patul) lui. Mai râdeau flăcăii pe seama Anghelinei: Adu troaca, măi, Catine! Troaca fiind o covată ceva mai mare, că pe atunci nu erau căzi ca acum pentru făcut baie, covata era din lemn de răchită sau de plop. Când a venit Colectivul amândoi s-au
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
se dădeau peste cap și tot aici aveau loc jocurile de Crăciun și de Paști, unde cântaU renumitele fanfare de la: Fistici, Mironiasa, Valea Mare și de la Zece Prăjini. În funcție de preț, care cânta mai ieftin, aceea era împăcată să cânte. Patru flăcăi unu și unu se aflau la învârtit scrânciobul, care era așa de înalt de aveai impresia că mai ai puțin și ajungi la Dumnezeu, ce-i drept, dacă cădeai din scaunul ce se afla în vârful scrânciobului, cu siguranță ajungeai
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]