180 matches
-
multele și marile ei semnificații scăpate din vedere de gura analiștilor dâmbovițeni, e un semn sigur că și acolo a explodat pașnica mămăligă românească. Pentru zilele de 7 și 8 aprilie, televiziunile au uitat subiectul Becali și s-au repezit flămânde asupra „revoluției” tinerilor de la Chișinău, căreia nu-i găseau culoarea potrivită, dar, ziceau ei, e tot o revoluție, transmisă în direct, ca cea din urmă cu 20 de ani de la noi, din România noastră. De unde până atunci nu știau de
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
Și verile și iernile rotindu-se în jur în groaznicul adînc 36, Enion, oarbă și de ani încovoiata, plîngea pe vîntul pustiit: "De ce strígă Corbul și nimeni de el n-are milă? De ce cad Vrabia și cu Prihorul în iarna flămînda? Neputincioase, tremurînd stau ele pe tufe desfrunzite sau friguroase pietre 440 De căutarea hranei ostenite prin pustiirea de zăpadă, Cu inimioara rece, si cu limbuta mistuita care cîndva în bucurie fără griji Dăruia cîntece de mulțumire unduitoarelor cîmpuri de grîne
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
durere. Bolnave-n cruntă suferință, plutind pe vînt, Se aplecară-n jos către adîncuri două nări, Si o a cincea vîrstă se-ncheié și-o groaznică durere. Bolnavă-n cruntă suferință, năuntrul coastelor umplute-n jur cu aer, 240 O peșteră flămînda, rîvnitoare. De-aici gîtleju-i se nalta Croit aidoma unui canal; apoi, precum o roșie văpaie, o limbă-a foamei Și a setei se ivi, si o a șasea vîrstă se-ncheié, de groaznică durere. Turbat și-înăbușit de chin, el brațul
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Acvila cea aprigă, acum cu penele-amorțite-n frig, Cîndva aidoma splendorii soarelui, acum lăsate-n jos pe noapte friguroasa, Plutește în înalt cu áripi frînte, privind cu Lacom Ochi Pînă ce Omul părăsi-va-un trup ce stricăciunii e supus; ea, flămînda, cum geme îl aude, 520 Și-acuma vajnicele-i gheare și le-înfige-n stîncă ascuțită, Și-acum greul văzduh cu uriașele-i arípi îl bate. Alături zace Leul mort, și-n pîntecele sale viermi La moartea-i se-ospătează pînă ce
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
mănăstirile lor, private, ale lor sau ale familiilor lor259 ori în alte lăcașuri de reculegere. Mănăstirile particulare - domnești sau boierești Bistrița Craioveștilor, Brâncovenii a acelorași, Stăneștii a marelui postelnic Gruia, Călinul Buzeștilor, Comana lui Radu Șerban, pe atunci doar paharnic, Flămânda Rudenilor, Polovracii marelui postelnic Dancu Pârâvanu etc.), veritabil fenomen istoric românesc de sursă bizantină 260, subordonate dreptului cutumiar și putând fi lăsate moștenire, le ofereau adăpost. Este posibil ca monahul Nicodim - în viața lumească marele vornic Nistor Ureche - să fi
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
locaș zidit de el. După cum, la fel, cu destule decenii înainte, marele vistier Eremia - cel care uneltise, în 1523, contra lui Ștefăniță Vodă - să-și fi găsit liniștea, sub numele de Evloghie, la mănăstirea sa din Sălăgeni. Rudenii înălțaseră Mănăstirea Flămânda. Poate acolo s-a retras - devenind Theofil monahul - paharnicul Teodosie, fiul marelui logofăt și cronicar al lui Mihai Viteazul, Teodosie Rudeanu. Despre alt Rudeanu, Tudor, fratele cronicarului, știm cu siguranță că a îmbrăcat rasa de călugăr, numindu-se Teofil, la
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Pano (Pană), om de credință al lui Simion Movilă, și-a găsit mormântul la Mănăstirea bucureșteană Sfânta Ecaterina, căreia i se zice și „mănăstirea lui Pană vistiernicul”; cronicarul lui Mihai Viteazul, marele logofăt Teodosie Rudeanu, a fost îngropat la Mănăstirea Flămânda (la 28 mai 1621), ctitoria sa; marele vistier Stoichiță, apropiat al lui Radu Șerban, a ridicat o mănăstire la Strâmba, satul său, și a fost înmormântat acolo; Ștefan din Cioroiași, mare ban al Craiovei (rang dat de Alexandru al II
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
BOCȘA, Nicolae (26.XI.1905, Flămânda, azi Jiana, j. Mehedinți - ?), poet. Este fiul Elenei și al lui Constantin Bocșa. După clasele primare (1912-1917), absolvite la Flămânda, B. urmează din 1919 Școala Normală în Turnu Severin. În septembrie 1925 revine ca „lucrător” în comuna natală, iar după
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285774_a_287103]
-
BOCȘA, Nicolae (26.XI.1905, Flămânda, azi Jiana, j. Mehedinți - ?), poet. Este fiul Elenei și al lui Constantin Bocșa. După clasele primare (1912-1917), absolvite la Flămânda, B. urmează din 1919 Școala Normală în Turnu Severin. În septembrie 1925 revine ca „lucrător” în comuna natală, iar după definitivat se transferă la Cioroboreni, tot în județul Mehedinți, unde funcționează ca învățător până în 1965, când se pensionează. Își publică
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285774_a_287103]
-
menținerea armatei ruse pe frontul din Dobrogea. în același timp, s-a datorat și planului de acțiune care era defectuos, dar și pregătirii și dotării precare a armatei. -Ofensiva din Transilvania a fost oprită după eșuarea contraofensivei generalului Averescu de la Flămânda, o parte a trupelor fiind transferate spre sud. -Intrarea în luptă a trupelor germane, comandate în nord de generalul Eric von Falkenhayn și la sud de generalul Mackensen, a creat situație critică pentru România: pe frontul din Carpați generalul Eremia
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
E marginea impusă prin halucinantul dirijism orwellian, o limitare crunt artificială a condiției umane, menită a o agrava pe cea intrinsecă. Marginea, în acest sens malefic, e vicleană și vorace, provocatoare de dezechilibruri: "știu că de mult marginile mă așteaptă flămînde/ și fac obositoare și complicate calcule/ pentru fărîmitura de echilibru" (o durere cu degetele-nfipte în ziua de mîine). O purtătoare de vești funeste: "tot mai triste vești/ de la marginile imperiului/ tot mai tîrziu și tot mai triste/ vești de la marginea
Un imperiu crepuscular by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14650_a_15975]
-
femeia-pădure. Nu am cunoscut așteptări îmbietoare dar am cunoscut leii și cei mai teribili monștri. Fecundez toate coastele mele ca să construiesc povestea. Îmi adun vocile din rărunchi ca să crească numărul de sclavi. Îmi mănînc trupul ca să nu mă creadă cineva flămîndă și îmi beau apa ca să nu sufăr vreodată de sete. Cozile mele sînt lungi pentru iarnă, valizele-mi sînt ne-umplute. Nimic nu mă potolește, nimic nu mă satură și iată mă întorc ca să fiu regina celor rătăciți în lume
Joumana Haddad - Întoarcerea lui Lilith (fragmente) () [Corola-journal/Journalistic/5584_a_6909]
-
Moartea știe să zboare metaforele pe care ca pe niște peceți le aplică, prea mult înțelegător și tolerant cu Moartea, copilul ce îi îndură rigorile și ne-o arată: "Alerg... mă uit înapoi m-aleargă Moartea/ Se uită la mine flămândă/ și vrea să mă sfâșie cu colții-i de friguri./ Alerg, mă uit înapoi și văd cum îmi sfâșie sufletul./ Alerg, dar drumul se sfârșește./ Mă opresc, îngenunchiez și aștept să mă ia.// O simt cum fuzionează cu sufletul meu
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/14124_a_15449]
-
hainele Tigrului celui viu îți fluturi coama în ritmul unor pași care cheamă adună nourii și sfîșie pădurile la prînz/ în amurg și în tot lungul zilei și toată cuprinderea de întuneric o incantație îți umflă plămînii pentru urechile Cerului/ flămînde tu/ cu ale Tigrului vestminte mături intrările/ ridici praful ascunzi focul peșterii/ unde se acoperă cu aripi unii și alții/ pentru rugăciune din buzunarele Orfanului curg apele ostenite de culoare ruginie însîngerate tu/ strîngătorule de vieți ale Tigrului ai umplut
Poezie by Cassian Maria Spiridon () [Corola-journal/Imaginative/8006_a_9331]
-
s-a dat legea dublării recoltelor de semințe mântuirea a fost iarăși amânată la cinematograful Victoria în timpul filmului Ciociara (alb-negru) majoritatea spectatorilor uitându-se la Sophia Loren udă leoarcă de atâta ploaie s-a înecat cu semințe moartea întotdeauna e flămândă în guverne și parlamente se mănâncă floarea-soarelui de-abia dată în copt ni se vorbește despre frig ca despre un ritual stelar dinspre aleși spre plebe peste dealuri și șesuri peste văi și munți dau năvală zmei din poveste însoțiți
Poezie by Nicolae Panaite () [Corola-journal/Imaginative/9467_a_10792]
-
catharsis. Poartă un nume predestinat în acest sens, un nume primit prin căsătorie. Sub această zodie fatidică, lumea de odinioară a copilăriei pare că subzistă doar în legendă, singure cuvintele mai pot să-i dea o existență și un sens: „Flămândă de patrie/ îmi îngrop moartea zi de zi/ în cuvinte/ ele sunt renașterea mea.” Nevoia viscerală de patrie, cuvântul patrie apare destul de frecvent în versurile ei, și neaflarea ei o situează într-o perpetuă căutare: „Cu o valiză/ de mătase
Rose Ausländer în „grădina visului fără somn“ by Horațiu Stamatin () [Corola-journal/Journalistic/3817_a_5142]
-
asemenea, au fost amenajate 23 de puncte de distribuire a apei potabile, dintre care 14 în parohii, trei în centre de plasament și șase piețe. Aceste puncte sunt în Parohia Adormirea Maicii Domnului (lângă ștrandul Giulești), Parohia Buna Vestire (str. Flămânda, Giulești), Parohia Giulești Sârbi, Parohia Militari III (str. Valea Lungă nr. 3, Militari), Parohia Sfântul Ilie Grant (Circa 20 Poliție Crângași), Parohia Cărămidarii de Sus (pod Grozăvești), Parohia Cotroceni (Răzoare), Parohia Belvedere (în spatele garajului ADP, Fabrica de Țigarete Giulești), Parohia Sfântul
Zeci de corturi, puncte de prim ajutor, în parcuri, pieţe şi intersecţii în Capitală. Vezi unde te poţi adăposti de caniculă () [Corola-journal/Journalistic/25779_a_27104]
-
secundare în ansamblul corespondeței. În orice caz, cititorul este ținut cu sufletul la gură: când reconfortat de farmecul complementarității temperamentale a celor doi protagoniști, când busculat și uluit de devoratoarea pasiune pentru lectură și pentru carte a Helenei Hanff - cititoare flămândă ce ar vrea parcă să înghită tot. Comenzile ei sunt un adevărat potop, un amalgam bizar: antichitate greco-latină, dar și, de preferință, secolele XVI, XVII, XVIII, literatură, filosofie sau religie alături de istorie sau psihologie, autori iluștri alternând cu iluștri necunoscuți
84, Charing Cross Road by Constanța Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/15666_a_16991]
-
pot întîlni seară de seară/ cu cîtă criminală plăcere cu cîtă/ perversă dorință" (dumnezeu binecuvîntează carmangeria). Ca un Macedonski înveșmîntat în haine (post)moderne, Paul Vinicius se dedă la alcătuirea unor "idile brutale": "căpățînă de miel și aguridă pe tipsia/ flămîndă a zilei în care m-am surprins/ căutîndu-ți gura printre consoane.// această înșiruire nedemnă de cuvinte/ nu face decît să mi te readucă în memorie/ în acea dimineață ploioasă legată la ochi// cînd pașii tăi înverzeau iarba/ iar inima ta
Sociabilitate și solitudine by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16980_a_18305]
-
moderne, la buna naivitate a omului care-și explică, alintîndu-se, mișcările elementelor: "dacă părul tău sună e pentru că visează/ dacă pleoapa ta înflorește e din cauza vântului/ dacă mâna ta urlă este pentru că e noapte/ dacă urechile dorm e pentru că sunt flămânde/ dacă pantofii tăi râd e pentru că se gândesc/ și umerii tăi dacă zboară e pentru că e foarte târziu." (Tăcutele dimineți). Un poet se joacă cu cuvintele, croind fanteziste anatomii de îndrăgostit. Poate că da, poate că nu. Poate că lucrurile
Ce-am mai putea visa by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7051_a_8376]
-
care ne promitea armament și muniție, deschiderea unui front în sud (pentru a ne apăra de o invazie bulgară) și altele. Din păcate, aliații nu și-au respectat obligațiile din convenția militară, astfel încît am înregistrat înfrîngerile amare de la Turtucaia, Flămânda și altele, încît repede s-a pus acut problema retragerii armatei române (atacată din două fronturi, de la vest sub conducerea mareșalului Mackensen, și la sud de bulgari) și cu ea întreg aparatul de stat, inclusiv Curtea, guvernul și parlamentul. În
Pierderea unor bătălii dar nu a războiului by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16434_a_17759]
-
convenția militară "este o monstruozitate militară". Și adaugă: La masa stabilirii răspunderilor trebuie să fie chemați toți autorii acestui prim pas fatal în nenorocitul nostru război". Cerea chemarea la răspundere a militarilor vinovați de dezastrul de la Turtucaia, de cel de la Flămânda (pe care el îl condusese dar nu i s-au pus la dispoziție de la Marele Cartier General, trupele necesare cu armamentul de rigoare). Și pune în culpă M.C.G. condus, atunci, de intimul ministrului de război, nefastul general D. Iliescu. Și
Pierderea unor bătălii dar nu a războiului by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16434_a_17759]
-
prin senzații și În rime vechi și desuete precum grohăia o jurnalistă; carabina... nu-i ierta poete! TUZLA DIN DORURI - poetului Nicolae Labiș - pe trupul meu n-a mai plouat de-o vară satul miza pe niște paparude ce dănțuiau flămânde prin țărână strâmbându-se la vrejurile crude Vaca păștea prin lujerii de gripă și Își lingea pe frunte fătul blând iar Iapa sub o umbră lângă mama a mai fătat icnind un mânz plăpând doream Înfometat un boț de pâine
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
prin senzații și În rime vechi și desuete precum grohăia o jurnalistă; carabina... nu-i ierta poete! TUZLA DIN DORURI - poetului Nicolae Labiș - pe trupul meu n-a mai plouat de-o vară satul miza pe niște paparude ce dănțuiau flămânde prin țărână strâmbându-se la vrejurile crude Vaca păștea prin lujerii de gripă și Își lingea pe frunte fătul blând iar Iapa sub o umbră lângă mama a mai fătat icnind un mânz plăpând doream Înfometat un boț de pâine
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_214]
-
și hai la dans! Săracul era cam perplex, iar ritmul fiind extrem de dinamic am început să țopăim până la extenuare - pentru el, pentru mine nu! Am avut tot felul de parteneri în acea seară, iar o prietenă, văzându-mă atât de flămândă de dans, mi-a oferit, cu destulă reticență, să-l încerc pe soțul ei. Am acceptat râzând, convinsă că va fi un eșec total, când colo, partenerul s-a dovedit un dansator emerit. Ajunsă acasă la patru dimineața, după o
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_974]