14,011 matches
-
6 și trei sferturi, se auzi un țipăt de groază pe scenă. Alergai pe scenă, care era în foc și de unde toată lumea fugea. Un lucrător apropiase prăjina cu flacăra de spirt prea mult de o perdea, care îndată fu în flacări. Focul se urcă îndată până la tavanul scenei. Eu scosei două coriste de pe scenă, cari încremeniseră de spaimă, și văzui pe câțiva lucrători sărind de sus prin flacări pe scenă și unul [î]și frânse un picior. În acel moment focul
Un reportaj ocazional: Eminescu descrie incendiul unui faimos teatru din Viena by http://uzp.org.ro/un-reportaj-ocazional-eminescu-descrie-incendiul-unui-faimos-teatru-din-viena/ [Corola-blog/BlogPost/93225_a_94517]
-
cu flacăra de spirt prea mult de o perdea, care îndată fu în flacări. Focul se urcă îndată până la tavanul scenei. Eu scosei două coriste de pe scenă, cari încremeniseră de spaimă, și văzui pe câțiva lucrători sărind de sus prin flacări pe scenă și unul [î]și frânse un picior. În acel moment focul pătrunse cortina și flacăra, dusă de curent, ieși în teatru, ajungând până la loje. Fugii în stradă și întâlnii pe directorul Jauner. Ajungând în fața teatrului, se părea că
Un reportaj ocazional: Eminescu descrie incendiul unui faimos teatru din Viena by http://uzp.org.ro/un-reportaj-ocazional-eminescu-descrie-incendiul-unui-faimos-teatru-din-viena/ [Corola-blog/BlogPost/93225_a_94517]
-
îndată până la tavanul scenei. Eu scosei două coriste de pe scenă, cari încremeniseră de spaimă, și văzui pe câțiva lucrători sărind de sus prin flacări pe scenă și unul [î]și frânse un picior. În acel moment focul pătrunse cortina și flacăra, dusă de curent, ieși în teatru, ajungând până la loje. Fugii în stradă și întâlnii pe directorul Jauner. Ajungând în fața teatrului, se părea că publicul a ieșit deja și, nemaivăzând pe nimeni ieșind, credeam că toți au scăpat. Știam că gazul
Un reportaj ocazional: Eminescu descrie incendiul unui faimos teatru din Viena by http://uzp.org.ro/un-reportaj-ocazional-eminescu-descrie-incendiul-unui-faimos-teatru-din-viena/ [Corola-blog/BlogPost/93225_a_94517]
-
toți au scăpat. Știam că gazul ardea pretutindeni și că, 5 minute după țipătul de groază, casa era toată iluminată încă. Mă întorsei și intrai iar în partea din dos a casei, de unde se auzea strigăte de ajutor. Se vedeau flacări colosale plecând din garderobe. Câteva dame cari, jumătate îmbrăcate, strigau după ajutor, fură iute înlăturate. Dar în etajul din urmă locuiește inspectorul iluminatului, Nitsche, cu familia sa. Nevasta cu copiii erau în galerie, de unde și Nitsche i-a condus jos
Un reportaj ocazional: Eminescu descrie incendiul unui faimos teatru din Viena by http://uzp.org.ro/un-reportaj-ocazional-eminescu-descrie-incendiul-unui-faimos-teatru-din-viena/ [Corola-blog/BlogPost/93225_a_94517]
-
plecând din garderobe. Câteva dame cari, jumătate îmbrăcate, strigau după ajutor, fură iute înlăturate. Dar în etajul din urmă locuiește inspectorul iluminatului, Nitsche, cu familia sa. Nevasta cu copiii erau în galerie, de unde și Nitsche i-a condus jos prin flăcări și fum. În fine, garderobele se goliră de tot. Alergai prin foc înainte. În vestibul dau peste o îmbulzeală nedescriptibilă și aud țipete sfâșietoare. Toți se împing spre balconul deschis din front. Pompierii veniseră deja. În mijlocul mulțimei grămădite în fața teatrului
Un reportaj ocazional: Eminescu descrie incendiul unui faimos teatru din Viena by http://uzp.org.ro/un-reportaj-ocazional-eminescu-descrie-incendiul-unui-faimos-teatru-din-viena/ [Corola-blog/BlogPost/93225_a_94517]
-
căzut sufocate. O actriță [î]și îmbrăcase tricul și astfel a fugit în stradă și de aci acasă cu birja. La 1 oră. Mii de oameni stau pe bulevard (Schottenring )și privesc la foc. Teatrul arde încă. La 2 ore. Flăcările consumă ultimele resturi de materii combustibile din interiorul casei. Până acum s-au găsit în teatru 16 cadavre arse cu totul, încât erau numai de cîte una sau două urme lungime. Nu e posibil a ajunge în etajurile de sus
Un reportaj ocazional: Eminescu descrie incendiul unui faimos teatru din Viena by http://uzp.org.ro/un-reportaj-ocazional-eminescu-descrie-incendiul-unui-faimos-teatru-din-viena/ [Corola-blog/BlogPost/93225_a_94517]
-
Ei au fost însoțiți de profesorul Löw cu soția sa. Aceștia de asemenea sunt morți. Apoi se anunță moartea arhitectului Melic din Viena. El însoțise la teatru pe oaspeții săi din Nikolsburg, cari și ei poate vor fi pierit în flăcări. ” În ziarul ” Timpul”, de a doua zi, 3 decembrie 1881, Eminescu continuă reportajul, sub titlul: ”CATASTROFA DIN VIENA”. Foile vieneze mai aduc următoarele amănunte asupra îngrozitorului incendiu din Viena: Focul n-a izbucnit dintr-o lampă, ci la aprinderea flacărilor
Un reportaj ocazional: Eminescu descrie incendiul unui faimos teatru din Viena by http://uzp.org.ro/un-reportaj-ocazional-eminescu-descrie-incendiul-unui-faimos-teatru-din-viena/ [Corola-blog/BlogPost/93225_a_94517]
-
flăcări. ” În ziarul ” Timpul”, de a doua zi, 3 decembrie 1881, Eminescu continuă reportajul, sub titlul: ”CATASTROFA DIN VIENA”. Foile vieneze mai aduc următoarele amănunte asupra îngrozitorului incendiu din Viena: Focul n-a izbucnit dintr-o lampă, ci la aprinderea flacărilor de gaz deasupra scenei prin lumină electrică. Pentru ca să se aprinză mai iute, gazul se conduce cu mare presiune în tub. Poate că presiunea a fost prea tare, încât flacăra a depășit distanța precalculată; destul că aci s-a iscat focul
Un reportaj ocazional: Eminescu descrie incendiul unui faimos teatru din Viena by http://uzp.org.ro/un-reportaj-ocazional-eminescu-descrie-incendiul-unui-faimos-teatru-din-viena/ [Corola-blog/BlogPost/93225_a_94517]
-
Viena: Focul n-a izbucnit dintr-o lampă, ci la aprinderea flacărilor de gaz deasupra scenei prin lumină electrică. Pentru ca să se aprinză mai iute, gazul se conduce cu mare presiune în tub. Poate că presiunea a fost prea tare, încât flacăra a depășit distanța precalculată; destul că aci s-a iscat focul și, fiind presiunea focului mare, flacăra s-a întins într-o clipă. Cortina nu s-a ridicat, dar nici cortina de sârmă nu se lăsase jos și nu se
Un reportaj ocazional: Eminescu descrie incendiul unui faimos teatru din Viena by http://uzp.org.ro/un-reportaj-ocazional-eminescu-descrie-incendiul-unui-faimos-teatru-din-viena/ [Corola-blog/BlogPost/93225_a_94517]
-
lumină electrică. Pentru ca să se aprinză mai iute, gazul se conduce cu mare presiune în tub. Poate că presiunea a fost prea tare, încât flacăra a depășit distanța precalculată; destul că aci s-a iscat focul și, fiind presiunea focului mare, flacăra s-a întins într-o clipă. Cortina nu s-a ridicat, dar nici cortina de sârmă nu se lăsase jos și nu se știe cauza de ce nu s-a făcut această lucrare indispensabilă. Închiderea becurilor de gaz s-a făcut
Un reportaj ocazional: Eminescu descrie incendiul unui faimos teatru din Viena by http://uzp.org.ro/un-reportaj-ocazional-eminescu-descrie-incendiul-unui-faimos-teatru-din-viena/ [Corola-blog/BlogPost/93225_a_94517]
-
conducerea gazului pentru scenă e separată de a spațiului spectatorilor, totuși s-au închis becurile și în teatru, fără ca să se fi aprins cel puțin lampele de petroleu spre a nu lăsa casa în întuneric. Cortina a fost apucată de flacări și bucăți arzânde zburau prin teatru; astfel s-a comunicat focul parte din scenă, în sus, parte în băncile spectatorilor. Dar chiar dacă s-ar fi lăsat cortina de sârmă n-ar fi ajutat mult, căci operația aceasta ține 12 minute
Un reportaj ocazional: Eminescu descrie incendiul unui faimos teatru din Viena by http://uzp.org.ro/un-reportaj-ocazional-eminescu-descrie-incendiul-unui-faimos-teatru-din-viena/ [Corola-blog/BlogPost/93225_a_94517]
-
și rămâne tot așteptând. A doua zi el se pune a căuta și deodată cade lovit de apoplexie. Fiind paralizat pe jumătate și fără grai el zace acum și face necontenit semn, chemând pe fiicele sale cari sunt înmormântate în flacări! ” ” Timpul”, [9 decembrie 1881] Chestiunea producerii de incendii în incinta teatrelor din Europa este reluată într-un articol scris de Eminescu în numărul din 14 martie 1882, în care cesta remarcă următoarele: ” Nu era de ajuns cele două colosale catastrofe
Un reportaj ocazional: Eminescu descrie incendiul unui faimos teatru din Viena by http://uzp.org.ro/un-reportaj-ocazional-eminescu-descrie-incendiul-unui-faimos-teatru-din-viena/ [Corola-blog/BlogPost/93225_a_94517]
-
mai întâi testamentul și să se grijească, dacă va crede în Christos, ca să fie gata pentru orice întâmplare.” În România, însă, ard orașe și târguri întregi, observă cu amărăciune ziaristul de la ”Timpul”: Daca, în străinătate, ard teatrele, la noi, vai! flăcările incendiului consumă orașe și târguri întregi. Sute de familii au rămas pe drumuri. Se pare că focul Sodomei și al Gomorei s-au abătut asupra țărei spre a o pustii. Târgul Fălciului, Târgul Neamțului, Târgul Cucului, focul din Brăila și
Un reportaj ocazional: Eminescu descrie incendiul unui faimos teatru din Viena by http://uzp.org.ro/un-reportaj-ocazional-eminescu-descrie-incendiul-unui-faimos-teatru-din-viena/ [Corola-blog/BlogPost/93225_a_94517]
-
materiale că un adevărat justițiar, personajele scrierilor, ajungând să fie monitorizați și publicați, înainte de a intra după gratii, dar și din celule închisorilor ”, a mai spus Florian Copcea. În cadrul cenaclului Orfeu, condus de Ileana Român, cărțile lui Ghiciulescu, au reaprins flacăra tinereții și libertății de exprimare, într-un județ lovit de furia politicului, care a subjugat tot ce mișcă ! ” Ghiciulescu, are talent, are forță, frazele lui din cartea „ Văcarul ”, îmbină perfect viața de poveste trăită de ziarist, cu realitatea crudă a
Alin Ghiciulescu premiat de Asociaţia LUMINA by http://uzp.org.ro/alin-ghiciulescu-premiat-de-asociatia-lumina/ [Corola-blog/BlogPost/93939_a_95231]
-
himera mi-l Înghite, Fug către ele Ca să le-adulmec urma. Atrasă de mii de perspective Vreau să-ncep cu Începutul, Dar nici Oracolul Nu-mi lămurește a mea dilemă. Argumente nu mă-ajută, Corabia inimii cuprinsă mi-i De flăcări, Mor și daca-o las să ardă Dar și dacă m-arunc în neant. Salvarea-mi veni printr-o credință Că inima-mi este că marea Păstrând, În adâncul ei,tot ce-a primit, Voi regăsi puterea s-o aud
INCEPUTURI de GABRIELA DOCUȚĂ în ediţia nr. 1951 din 04 mai 2016 by http://confluente.ro/gabriela_docuta_1462344493.html [Corola-blog/BlogPost/376530_a_377859]
-
Să îmi privești lumina ochilor atunci și ai să vezi că izvorul ei vine din dăruirile noastre Nu te mișca doar ține -mă strâns și adaugă aura ta curcubeului aprins în sufletele noastre eu te voi iubi licărind ca o flacără ce arde într-o glastră tu iubește-mă lin ca un izvor susurând la fereastră de anghel zamfir dan sonderborg marna Referință Bibliografică: ține-mă strâns / Anghel Zamfir Dan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2249, Anul VII, 26 februarie
ŢINE-MĂ STRÂNS de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2249 din 26 februarie 2017 by http://confluente.ro/anghel_zamfir_dan_1488128063.html [Corola-blog/BlogPost/384867_a_386196]
-
că vom avea comune destine, Eu fiind al tău, tu fiind iubita mea. Eram tineri, eram undeva departe, La un alt capăt de țară cum o știi... Pentru tine aveam gânduri înalte, Gânduri simple de inocenți copii! S-a stins flacăra care mă lumina, Pe care am urmat-o multă vreme, Aceasta a fost Ana, soția mea, Sufletul nu va înceta ca să o cheme. Referință Bibliografică: TOT CE AM SCRIS / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1214, Anul IV
TOT CE AM SCRIS de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1214 din 28 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Mihai_leonte_1398665816.html [Corola-blog/BlogPost/347994_a_349323]
-
pentru că fiind numită și "o enigmă nemilos de tânără", o avem aceeași în același spațiu, dar unul modernizat, europenizat și universal, în fine. Renata Verejanu muncește, fără a-și căuta încadrarea într-un curent literar sau altul, scriitoarea arde cu flacăra nemuritoare a trupului ei creativ, în care se regăsește același suflet nobil și frumos, lăsat cândva în umbră de autorități, el, păstrându-și intact universul său lăuntric, totalmente unic și invariabil. Crezul poetic al Renatei Verejanu este axat în jurul unor
POETA RENATA VEREJANU, ÎN CONTEXTUL VIEȚII ȘCOLARE ȘI LITERARE. LA BIBLIOTECA TRANSILVANIA , O ÎNTÂLNIRE MEMORABILĂ CU POETA UNIVERSULUI, RENATA VEREJANU de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1727 din 23 sept by http://confluente.ro/lilia_manole_1443036732.html [Corola-blog/BlogPost/374719_a_376048]
-
stâncă și se rostogolea cu zgomot în râpă. Scânteile produse prin frecarea metalului cu piatra dură, porni vâlvătaia ce se prelingea spre baza muntelui. Flacăra ajunse din urmă grămada de fiare rămase din Maserati și se auzi explozia, iar o flacără puternică ilumină fundul râpei. Din șosea se auzeau sirenele celor de la SMURD și ale pompierilor care au ajuns într-un timp record la fața locului. Cineva sunase la numărul unic de urgență. Ștef așteptă sosirea celor de la SMURD care știau
ROMAN 1. de STAN VIRGIL în ediţia nr. 457 din 01 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Zbor_spre_stele_roman_1_stan_virgil_1333341498.html [Corola-blog/BlogPost/358749_a_360078]
-
cresc cu adevarat. - Când și unde ai debutat? - Debutul meu s-a produs la “Scrisorile Cetății”, unde am câștigat premiul întâi și apoi, premiul doi, la “Cântarea României” și mențiune specială la “Festivalui tinereții”, de la Tg. Jiu... Slavomir Almajăn - O flacăra lirica - Ce titluri de volume care îți poartă semnătură ai dori să ne prezinți? - După ce am plecat din țară, am început să simt pentru prima dată, cât de disperat de limitată este condiția umană. Simțeam că lipsește ceva din ecuație
DESPRE ARMONIE PRIN CUNOASTEREA DINCOLO DE APARENTE, INTR-UN DIALOG CU SLAVOMIR ALMAJAN de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 132 din 12 mai 2011 by http://confluente.ro/Despre_armonie_prin_cunoasterea_dincolo_de_aparente_intr_un_dialog_cu_slavomir_almajan.html [Corola-blog/BlogPost/344285_a_345614]
-
cunosc și pe poetul și criticul de artă, preotul Dumitru Ichim, si pe poeta Florica Batiu. Dumitru Ichim acoperea paginile de artă de la „Cuvântul Românesc“. El mi-a scris o frumoasă prezentare în „Cuvântul Românesc“, cu titlul “Slavomir Almajăn - O flacăra lirica”, unde se referea la volumul meu de poezii laice, “La poarta unei păduri viitoare”. Acest volum nu a văzut niciodată, lumina tiparului, din cauza dramaticei schimbări de direcție în gândire, pe care am trăit-o prin nașterea din nou. Mai
DESPRE ARMONIE PRIN CUNOASTEREA DINCOLO DE APARENTE, INTR-UN DIALOG CU SLAVOMIR ALMAJAN de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 132 din 12 mai 2011 by http://confluente.ro/Despre_armonie_prin_cunoasterea_dincolo_de_aparente_intr_un_dialog_cu_slavomir_almajan.html [Corola-blog/BlogPost/344285_a_345614]
-
Gândul pur,/ La/ Gândul pur.../ Cuvintele mele/ Au încetat să mai fie./ Totul îmi cântă/ În privire și glas./ Eu plutesc în muzica din mine,/ Și privesc,/ Și privesc/ Și mă-nalț,/ Și mă-nalț/ Și nu mai știu ...” (“Ceva”) „Flacăra deveni rotundă” În poemele Victoriției Duțu, nostalgia pământului se împletește cu mesajele cerului. Versurile ei vorbesc despre împăcare, despre miracolul dragostei pure, despre armonie. Peisajul interior face posibil ca ideea și sentimentul să prindă forme. Poeta iubește tot ce a
ATUNCI CAND GANDUL PUR IA FORMA DE STIH de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 168 din 17 iunie 2011 by http://confluente.ro/_spatii_de_victorita_dutu_atunci_cand_gandul_pur_ia_forma_de_stih.html [Corola-blog/BlogPost/367236_a_368565]
-
într-un picior,/ Mă-nvârt/ Și ploaia cade/ Deasupra mea,/ Spălându-mi/ Praful/ De pe haine./ Hainele subțiri/ Și florile/ Primesc binecuvântarea/ Luminii./ Privesc spre cer,/ Primindu-mi/ Sărutul ploii” sau în “Cerc”, unde cercul devine simbolul perfecțiunii. „O jumătate de flacără/ Ardea în jos peste flori./ Crengile se scurgeau în flăcări/ Pe pămâtul arzând./ Ardea pământul mereu,/ Vulcanic ardeau stelele,/ Visele...visele.../ Cealaltă jumătate de flacără zbura./ Aripi creșteau prin locurile/ Unde ea ardea pământul,/ Aripi creșteau cu fața spre lună
ATUNCI CAND GANDUL PUR IA FORMA DE STIH de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 168 din 17 iunie 2011 by http://confluente.ro/_spatii_de_victorita_dutu_atunci_cand_gandul_pur_ia_forma_de_stih.html [Corola-blog/BlogPost/367236_a_368565]
-
Spălându-mi/ Praful/ De pe haine./ Hainele subțiri/ Și florile/ Primesc binecuvântarea/ Luminii./ Privesc spre cer,/ Primindu-mi/ Sărutul ploii” sau în “Cerc”, unde cercul devine simbolul perfecțiunii. „O jumătate de flacără/ Ardea în jos peste flori./ Crengile se scurgeau în flăcări/ Pe pămâtul arzând./ Ardea pământul mereu,/ Vulcanic ardeau stelele,/ Visele...visele.../ Cealaltă jumătate de flacără zbura./ Aripi creșteau prin locurile/ Unde ea ardea pământul,/ Aripi creșteau cu fața spre lună/ Aripi creșteau/ Pe acolo pe unde zbura/ Și-n nebunia
ATUNCI CAND GANDUL PUR IA FORMA DE STIH de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 168 din 17 iunie 2011 by http://confluente.ro/_spatii_de_victorita_dutu_atunci_cand_gandul_pur_ia_forma_de_stih.html [Corola-blog/BlogPost/367236_a_368565]
-
Primindu-mi/ Sărutul ploii” sau în “Cerc”, unde cercul devine simbolul perfecțiunii. „O jumătate de flacără/ Ardea în jos peste flori./ Crengile se scurgeau în flăcări/ Pe pămâtul arzând./ Ardea pământul mereu,/ Vulcanic ardeau stelele,/ Visele...visele.../ Cealaltă jumătate de flacără zbura./ Aripi creșteau prin locurile/ Unde ea ardea pământul,/ Aripi creșteau cu fața spre lună/ Aripi creșteau/ Pe acolo pe unde zbura/ Și-n nebunia ei mare se izbi/ De cealaltă jumătate a ei./ Luă foc tot pământul/ Și-n
ATUNCI CAND GANDUL PUR IA FORMA DE STIH de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 168 din 17 iunie 2011 by http://confluente.ro/_spatii_de_victorita_dutu_atunci_cand_gandul_pur_ia_forma_de_stih.html [Corola-blog/BlogPost/367236_a_368565]