1,244 matches
-
o sursă abundentă și importantă de scrieri, cât pentru o adevărată generație literară transnațională, iar ea stabilește deja o performanță unică în istoria tuturor literaturilor, puțini bănuiesc existența diversității din care se alcătuiește Pessoa însuși, ca multiplu de sine.“ (Dinu Flamand) „Era un om care cunoștea diverse limbi și scria versuri. Își câștigă pâinea și vinul punând cuvintele pe locul cuvintelor, așa a scris versuri cum trebuie să fie scrise versurile, deci că pentru prima dată. La început s-a numit
„Vecin cu viața. Poezia ortonimă. 1911-1935” de Fernando Pessoa, o analiză subtilă și tragică a omului modern by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105435_a_106727]
-
31 mai 2016 Toate Articolele Autorului Alină!..Iată,-n jurul tău, numai cercei agățați... Mânuța-ți neliniștita în pârga îi adună. Ești mică, ai patru ani și-n obrăjorii colorați Dulceața roșie din ei vor să și-o pună... Azi, flamanda vreme inspiră vară, din nou, În brațele-i căzute sfios în rugăciune Și chiotul de bucurie l-aud că un ecou Din timpu-ntors părelnic spre vârsta-mi ce apune... Mă reazim, iar, de amintirea dilatata... Clipă, sub cireș, îți aduce
CIREŞ ÎN RUGĂCIUNE (1 IUNIE) de LIA RUSE în ediţia nr. 1978 din 31 mai 2016 by http://confluente.ro/lia_ruse_1464679844.html [Corola-blog/BlogPost/363518_a_364847]
-
al sufletului, imaginile sunt ale lui, chiar dacă ne sugerează magia sensibilă a lui Rembrandt. „Întotdeauna când văd stelele încep să visez”, spunea Vincent. Interesul pentru subiecte rustice, lupta omului cu pământul pe care-l determină să rodească, vin din inspirații flamande - scene din viața țărănească. Și mă gândesc la tabloul admirat în Muzeul Metropolitan, realizat de pictorul flamand Pieter Bruegel cel Bătrân (1525-1569), intitulat „Secerătorii”: câmpul colorat în galben, cerul în albastru și copacii în verde, pictură care redă aerul lejer
GALBENUL SOLAR AL LUI VAN GOGH de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2268 din 17 martie 2017 by http://confluente.ro/vavila_popovici_1489705493.html [Corola-blog/BlogPost/375695_a_377024]
-
stelele încep să visez”, spunea Vincent. Interesul pentru subiecte rustice, lupta omului cu pământul pe care-l determină să rodească, vin din inspirații flamande - scene din viața țărănească. Și mă gândesc la tabloul admirat în Muzeul Metropolitan, realizat de pictorul flamand Pieter Bruegel cel Bătrân (1525-1569), intitulat „Secerătorii”: câmpul colorat în galben, cerul în albastru și copacii în verde, pictură care redă aerul lejer al țăranului care știe că are de făcut ceva, știe ce este acel ceva, iubește și prețuiește
GALBENUL SOLAR AL LUI VAN GOGH de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2268 din 17 martie 2017 by http://confluente.ro/vavila_popovici_1489705493.html [Corola-blog/BlogPost/375695_a_377024]
-
-uri, mi-am dat seama că plâng. Discret, printre grupurile de turiști, mi-am șters jenată lacrimile și le-am înlocuit cu un rânjet de desen animat. Deși veneam după o cură intensivă de artă, aici, la Muzeul de Artă Flamandă din Bruges, era pentru prima oară când simțeam un tablou, înainte să-l gândesc și să-l arunc grăbită în bagajul de om cult. În urmă cu vreo 500 de ani, Hieronymus Bosch pictase în Judecata de apoi un carnaval
Un creier la muzeul de artă by https://republica.ro/un-creier-la-muzeul-de-arta [Corola-blog/BlogPost/337821_a_339150]
-
scriitorul care și-a povestit primul palpitațiile când a văzut marile picturi ale Florenței. Mulți spun că sindromul ăsta e o balivernă și, din fericire, mini-accesul meu de plâns n-a fost urmat de vreun cutremur emoțional (poate fiindcă îngerii flamanzi sunt mai prudenți cu cei slabi de înger, poate fiindcă am băut un șpriț imediat după?). Cu toate astea, m-a tot înghiontit curiozitatea să aflu ce efect are arta asupra noastră, a animalelor care umplem galeriile, muzeele și nu
Un creier la muzeul de artă by https://republica.ro/un-creier-la-muzeul-de-arta [Corola-blog/BlogPost/337821_a_339150]
-
purificare a spiritului ș.a.m.d. Pe acest teritoriu, din care corpul lipsea aproape cu desăvârșire, atunci când se vorbea de percepția artei, au intervenit în ultimii ani neuroștiințele. Foarte pe scurt, atunci când te apucă plânsul într-un muzeu de pictură flamandă sau când te pufnește râsul în fața extratereștrilor lui Sabin Bălașa, când decifrezi un Picasso ori privești galeș un Grigorescu, procesul „tehnic” petrecut în creier este, în mare, același, cu diferite variații: Informația pătrunde prin ochi, către lobii occipitali. Această informație
Un creier la muzeul de artă by https://republica.ro/un-creier-la-muzeul-de-arta [Corola-blog/BlogPost/337821_a_339150]
-
Acasă > Literatura > Beletristica > CÂND PRIMĂVARĂ DOARE Autor: Nastasica Popa Publicat în: Ediția nr. 1963 din 16 mai 2016 Toate Articolele Autorului Când primăvară doare De crezi că primăvară doare Și sufletul flamand îți este Oprește-n taină-a ei candoare, Iar inimii să-i dai de veste. În simfoniile albastre Ascunde-ți în tăcere plânsul Și-n valsul nopților măiastre Un strop de rouă-ți va fi visul. Iar vraja ce-ți
CÂND PRIMĂVARA DOARE de NASTASICA POPA în ediţia nr. 1963 din 16 mai 2016 by http://confluente.ro/nastasica_popa_1463423868.html [Corola-blog/BlogPost/382158_a_383487]
-
demult. Hind Fraihi, o jurnalistă belgiană de origine marocană, specializată în jurnalismul de investigații, a devenit cunoscută în presa din Flandra grație unei serii de anchete intitulată „Undercover în Little Maroc”, apărută în martie 2005 în publicațiile belgiene de limbă flamandă Het Nieuwsblad și Het Volk. Hind Fraihi a adunat textele publicate în aceaste publicații într-o carte incendiară despre cum islamismul radical își crează propriile rețele de influență în chiar inima administrativă a Europei, în Bruxelles, în special în cartierul
EUROPA ISLAMICĂ NE-A ÎNCHIS UŞA SCHENGEN ÎN NAS ! de IONUŢ ŢENE în ediţia nr. 1789 din 24 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/ionut_tene_1448327117.html [Corola-blog/BlogPost/380629_a_381958]
-
Ce-mi bântuie prezentul și-așteaptă un moment, Că ușa casei, cea cu prispa și pridvor, Să se deschidă și să intre, Miresme de parfum, de drag și dor. Un murmur rece de izvor, acesta sunt eu Care așteaptă, setea flamanda, a sufletului tău, Să-și potolească poftele știute atât de bine, Și să-nfiori apoi, ascunderi, cutreierate doar de tine. O frunză veștedă-n final, acesta sunt eu, Un trecător subtil și chiar neînsemnat, Ce ușa casei, nezăvorâtă , mereu, ce am
UMBRE de COSTI POP în ediţia nr. 1268 din 21 iunie 2014 by http://confluente.ro/Costi_pop_1403300821.html [Corola-blog/BlogPost/357347_a_358676]
-
Socialist din Parlamentul European (1999-2014); membru în Biroul PE (1999-2014). ALEGERI PARLAMENTUL EUROPEAN: NOUL PREȘEDINTE ales. Helga Stevens, vicepreședinte al grupului Conservatorilor și Reformiștilor Europeni (ECR), s-a născut la 9 august 1968, la Sint-Truiden. Este membră a Noii Alianțe Flamande (Nieuw-Vlaamse Alliantie) din Belgia de la 1 iulie 2014; membră a Grupului Conservatorilor și Reformiștilor Europeni (1 iul. — 26 nov. 2014) și vicepreședintă a aceluiași grup (din 27 nov. 2014), potrivit site-ului www.europarl.europa.eu. ALEGERI PARLAMENTUL EUROPEAN: NOUL
ALEGERI PARLAMENTUL EUROPEAN: NOUL PREȘEDINTE ales () [Corola-website/Journalistic/104173_a_105465]
-
s-a născut la 11 aprilie 1953, la Dendermonde. A absolvit Facultatea de Drept la Universitatea de Stat din Ghent (1971-1975). A fost președinte național al tineretului formațiunii politice PVV (1979-1981), președinte al PVV (1982-1985; 1989-1992); președinte al Partidului Liberal Flamand (VLD) (1992-1995; 1997-1999); președinte interimar al Open VLD, formațiunea liberal-democraților flamanzi (2009). A fost membru al Consiliului Municipal din Ghent (1976-1982; 2007-2009); membru al Camerei Reprezentanților (1978-1995); membru al Senatului (1995-1999). A fost vicepremier și ministru pentru Buget, Cercetare Științifică
ALEGERI PARLAMENTUL EUROPEAN: NOUL PREȘEDINTE ales () [Corola-website/Journalistic/104173_a_105465]
-
Facultatea de Drept la Universitatea de Stat din Ghent (1971-1975). A fost președinte național al tineretului formațiunii politice PVV (1979-1981), președinte al PVV (1982-1985; 1989-1992); președinte al Partidului Liberal Flamand (VLD) (1992-1995; 1997-1999); președinte interimar al Open VLD, formațiunea liberal-democraților flamanzi (2009). A fost membru al Consiliului Municipal din Ghent (1976-1982; 2007-2009); membru al Camerei Reprezentanților (1978-1995); membru al Senatului (1995-1999). A fost vicepremier și ministru pentru Buget, Cercetare Științifică și Planificare (1985-1988); ministru de stat (1995) și prim-ministru (1999-2008
ALEGERI PARLAMENTUL EUROPEAN: NOUL PREȘEDINTE ales () [Corola-website/Journalistic/104173_a_105465]
-
semnat de Frans Francken II (1581, Antwerp - 1642, Antwerp), un ulei pe cupru. Frans Francken II este considerat cel mai important membru al marii familii de pictori Francken, artiști ce au modelat în bună măsură aproape un secol de artă flamandă în epoca ei cea mai importantă, și anume secolele XVI - XVII. Frans a studiat în preajma tatălui său, Frans Francken I (1542 - 1616), iar la 24 de ani era deja membru al breslei artiștilor din Antwerp, pentru ca în 1615 să conducă
Licitație Artmark: Colecții inedite de la “Prințul din Montparnasse” la Lucian Blaga și Constantin Doncea by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105935_a_107227]
-
capitala Belgiei - era la origine un târg întemeiat de urmașii lui Carol cel Mare, cândva prin sec. IX-X, la vărsarea râului Senne în fluviul Escault. Îndelungata sa istorie conferă orașului trăsături nu odată paradoxale, începând cu faptul că Brussels, oraș flamand, are acum o populație în proporție de 80% francofonă și doar de 15-20% vorbitori de neerlandeză (numită și flamandă). Această situație reflectă complexa hartă lingvistică și culturală a Belgiei, la rândul ei împărțită în trei regiuni - Flandra, locuită masiv de
Bruxelles, capitala de facto a UE by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296441_a_297770]
-
vărsarea râului Senne în fluviul Escault. Îndelungata sa istorie conferă orașului trăsături nu odată paradoxale, începând cu faptul că Brussels, oraș flamand, are acum o populație în proporție de 80% francofonă și doar de 15-20% vorbitori de neerlandeză (numită și flamandă). Această situație reflectă complexa hartă lingvistică și culturală a Belgiei, la rândul ei împărțită în trei regiuni - Flandra, locuită masiv de vorbitori de limbă olandeză, spre nord, Valonia, spre sud, preponderent francofonă, dar cu o enclavă de cca. 700.000
Bruxelles, capitala de facto a UE by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296441_a_297770]
-
destul de sumbru - harta orașului Bruxelles sunt mai fluide, cu linii despărțitoare relativ permeabile; de aceea, nici nu e cazul să vorbim de conflicte inter-etnice, fiindcă, de-a lungul istoriei, o bună parte din populația valonă a adoptat limba și cultura flamandă, pentru ca mai tărziu, procesul invers să ducă la „francizarea” unui mare număr de flamanzi. Asta nu diminuează totuși surprinderea cu care un călător care revine după decenii la Bruxelles, ca mine, constată că, dacă se adresează în franceză unui funcționar
Bruxelles, capitala de facto a UE by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296441_a_297770]
-
vecinii lor, harnicii olandezi. În această perioadă de înflorire își are însă originea și conflictul lingvistic și cultural care a marcat destinul orașului Bruxelles. În timpul celor două războaie mondiale, și mai ales în timpul ocupației din 1940-1944, germanii au încurajat populația flamandă în direcția unei politici șovine și revanșarde, care a dus la persecuții și deportări. După război, conflictele mocnite devin tot mai flagrante, astfel că în 1961-1962 frecvența demonstrațiilor anti-franceze devine neliniștitoare. Bruxelles - regiunea-capitală este astfel deplin constituită, cu patru parlamente
Bruxelles, capitala de facto a UE by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296441_a_297770]
-
epocă. La Colmar Patimile după Matei Altarul lui Mathias Grünewald este o adevărată capodoperă a picturii în care fiecare imagine povestește despre misterul morții și al învierii lui Christos. Acela al vieții din fiecare om. Iisus Christos, opera unui sculptor flamand Colmar, un oraș din Alsacia, mai mult teutonic decât francez, a aparținut atât Germaniei, cât și Franței, la care s-a întors după 1919. În centrul orașului se află Muzeul Unterlinden, care conține această capodoperă a artei renane, Altarul de la
Celebrarea Săptămânii Sfinte în lume. Paștele este eternitate by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105628_a_106920]
-
Palatului Mirabelle, te poți bucura de jocurile de apă, dar și de coloritul miilor de flori. O seară la „Mozart Dinner Concert" în care artiștii salzburghezi în costume de epocă încântă publicul cu instrumentele lor vrăjite rămâne de neuitat. Primăvara flamandă Între expoziții și braserii, plimbări cu barca sau caleașca, e greu să alegi. „Jan Gossaert" este protagonistul unei mari retrospective. Pictura sa, spun criticii, pare să reia din arta orfevrilor prețiozitatea de poveste a detaliilor peisagistice și arhitectonice. Atmosfera și
Celebrarea Săptămânii Sfinte în lume. Paștele este eternitate by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105628_a_106920]
-
și braserii, plimbări cu barca sau caleașca, e greu să alegi. „Jan Gossaert" este protagonistul unei mari retrospective. Pictura sa, spun criticii, pare să reia din arta orfevrilor prețiozitatea de poveste a detaliilor peisagistice și arhitectonice. Atmosfera și culorile picturii flamande pot fi descoperite și într-un itinerariu de la Anvers la Bruges, orașe pline de muzee, biserici, palate. La Bruxelles, nu pierdeți „Muzeul Magritte", cu peste 200 de opere, iar la Mechelen, orașul artei și capitală religioasă a Belgiei, sunetul clopotelor
Celebrarea Săptămânii Sfinte în lume. Paștele este eternitate by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105628_a_106920]
-
adevărată bijuterie arhitectonică, cu un frumos centru medieval bine păstrat, nu poți să călătorești cu mașina, ci doar cu bicicleta, trăsura sau cu vaporul de-a lungul canalelor. S-a deschis în 9 aprilie „Muzeul Groeninge", cu opere ale artiștilor flamanzi, care merită o vizită. În locul dangătului campestru, turnul clopotniței din Bruges are o melodie. Trei zile pe săptămână, maestrul de la carillon urcă cu solemnitate pentru a acționa cele 47 de bronzuri și a le face să emită sunete care compun
Celebrarea Săptămânii Sfinte în lume. Paștele este eternitate by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105628_a_106920]
-
Mircea Martin Invitați: Nicolae Manolescu, Corina Ciocârlie, Dominique Ilea, Lakis Proguidis. 16.15 - 17.00, Standul României Lansare de carte: Dinu Pillat - En attendant l’heure d’après. Traducere de Marily le Nir, Editions des Syrtes, Franța, 2013 Moderator: Dinu Flamand Invitați: Radu Ciobotea, Marily le Nir, Olimpia Verger. 17.15 - 18.00, Standul României Masă rotundă pe tema perspectivelor de integrare europeană a Republicii Moldova Moderator: Nicu Popescu Invitați: E.S. domnul Oleg Serebrian, scriitor, Ambasadorul extraordinar și plenipotențiar al Republicii Moldova în
România, la Salonul Internațional de Carte de la Paris by http://uzp.org.ro/romania-la-salonul-international-de-carte-de-la-paris/ [Corola-blog/BlogPost/92575_a_93867]
-
Standul României Prezentare de carte: ABECEDAUR de Șerban Foarță și Tudor Banuș, Ofranda muzicală / Ofrande musicale de Șerban Foarță (traducere din limba română de Benoît-Joseph Courvoisier) și Chanter Bouche close de Tudor Arghezi (în traducerea lui Benoît-Joseph Courvoisier) Moderator: Dinu Flamand Invitați: Tudor Banuș, Miron Kiropol, Nicolae Tzone. 16,00 - 16.40, Standul României Prezentare de carte a autorilor tineri Bucarest-Paris: huit (+ deux) livres de poésie pour la France: Madrugada. Chansons d’amour et de furie de Anca Mizumschi, traducere din
România, la Salonul Internațional de Carte de la Paris by http://uzp.org.ro/romania-la-salonul-international-de-carte-de-la-paris/ [Corola-blog/BlogPost/92575_a_93867]
-
Zilei > CONFERINȚA PRIVIND BIODIVERSITATEA: BELGIA DONEAZĂ 10 MILIOANE DE DOLARI Autor: Tatiana Scurtu Munteanu Publicat în: Ediția nr. 107 din 17 aprilie 2011 Toate Articolele Autorului Belgia va investi 10 milioane de dolari în lupta împotriva defrișărilor, a declarat ministrul flamand al mediului, Joke Schauvliege, în Cinferinta Internațională din Nagoya pentru biodiversitate. Belgia va investi 10 milioane de dolari în lupta împotriva defrișărilor, a declarat ministrul flamand al mediului, Joke Schauvliege, în Cinferinta Internațională din Nagoya pentru biodiversitate. Banii vor fi
BELGIA DONEAZA 10 MILIOANE DE DOLARI de TATIANA SCURTU MUNTEANU în ediţia nr. 107 din 17 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Conferinta_privind_biodiversitatea_belgia_doneaza_10_milioane_de_dolari.html [Corola-blog/BlogPost/350803_a_352132]