1,192 matches
-
în dificultate ca urmare a inundațiilor din Moldova. Duminică, 14 august, colectele ce se vor face cu ocazia sfintelor liturghii vor servi pentru acest scop de întrajutorare frățească. ( L. S.) Afaceri La invitația Camerei de Comerț din Halle-Vilvoorde (regiunea Brabantul Flamand), Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Timișoara, în colaborare cu Ambasada României la Bruxelles, organizează o misiune economică cu parteneriat de afaceri în perioada 24-29 octombrie 2005 în Belgia. Agenții economici români interesați de dezvoltarea afacerii vor putea obține noi
Agenda2005-32-05-stiri () [Corola-journal/Journalistic/284058_a_285387]
-
misiune economică cu parteneriat de afaceri în perioada 24-29 octombrie 2005 în Belgia. Agenții economici români interesați de dezvoltarea afacerii vor putea obține noi contacte de afaceri și vor avea posibilitatea de a-și găsi noi parteneri din rândul firmelor flamande. Detalii se pot solicita la 0256-490 771, 490 772 sau e-mail: cmpe@ cciat. ro. ( D. B.) Trafic în vamă Autoritatea Națională a Vămilor aduce la cunoștința celor interesați că, începând cu data de 1 august 2005, traficul de mărfuri prin birourile
Agenda2005-32-05-stiri () [Corola-journal/Journalistic/284058_a_285387]
-
foarte multe de văzut aici - și să menționăm doar bisericile și muzeele, care sunt un fel de „nu mă uita” pentru trecutul acestui fost centru al unui mare imperiu comercial. În ultimii ani, Anvers a devenit în fapt „capitala” Belgiei flamande, un centru cultural dinamic, cu o viață de noapte așijderea. Mai este, de asemenea, neprețuita moștenire pe care a lăsat-o Rubens, ale cărui lucrări împodobesc galeriile de artă și bisericile. Orașul vechi, Cartierul Latin, Portul din Anvers, Cartierul Evreiesc
Agenda2005-17-05-turistic () [Corola-journal/Journalistic/283623_a_284952]
-
ale cărui lucrări împodobesc galeriile de artă și bisericile. Orașul vechi, Cartierul Latin, Portul din Anvers, Cartierul Evreiesc și cel al... diamantelor, toate sunt obiective pe care nu trebuie să le omiteți în nici un caz dacă ajungeți în epicentrul Belgiei flamande. Ana-Maria Grad
Agenda2005-17-05-turistic () [Corola-journal/Journalistic/283623_a_284952]
-
mai tarziu peste ani oamenii le strângeau și-și împodobeau iubitele cu ele După o oră de mers pe jos lipa -lipa cu piciorele rănite,sângerânde la marginea unei păduri întunecoase unde a dat boț în boț cu un lup flamand, singuratic mai mult piele decât os. -Ce faci dragule de ce ești trist,ce ochi frumoși și scânteietori ai ! Nu vrei să trăim împreună și să ne iubim până la adânci bătrânețe ,i-a spus lebădă argintie. -Tu flamanda eu flamand tu
CALTORIA LEBEDEI ARGINTII de ALEXANDRU MAIER în ediţia nr. 1514 din 22 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382413_a_383742]
-
cu un lup flamand, singuratic mai mult piele decât os. -Ce faci dragule de ce ești trist,ce ochi frumoși și scânteietori ai ! Nu vrei să trăim împreună și să ne iubim până la adânci bătrânețe ,i-a spus lebădă argintie. -Tu flamanda eu flamand tu tristă și neînțeleasa,eu la fel pleacă proasto până nu tem mănânc și ajung iar de poveste că și cu scufița roșie,să zică lumea că-s om rău ,pardon lup rău Au început să plângă amândoi
CALTORIA LEBEDEI ARGINTII de ALEXANDRU MAIER în ediţia nr. 1514 din 22 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382413_a_383742]
-
lup flamand, singuratic mai mult piele decât os. -Ce faci dragule de ce ești trist,ce ochi frumoși și scânteietori ai ! Nu vrei să trăim împreună și să ne iubim până la adânci bătrânețe ,i-a spus lebădă argintie. -Tu flamanda eu flamand tu tristă și neînțeleasa,eu la fel pleacă proasto până nu tem mănânc și ajung iar de poveste că și cu scufița roșie,să zică lumea că-s om rău ,pardon lup rău Au început să plângă amândoi că doi
CALTORIA LEBEDEI ARGINTII de ALEXANDRU MAIER în ediţia nr. 1514 din 22 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382413_a_383742]
-
mi luminează față Un pom cu mii de fructe și-un prunc cu pumnul mic. Renasc din amintire un coș cu mere dulci Culese dimineață când roua-mpodobește Și-un măr cu ramuri pline golindu-se regeste În brațele-mi flamande în care poți să-l culci. Adulmec primăvară prin ramuri înflorite, Stau la fereastra goală umpluta de imagini, Ca un pastel ce curge cu versuri printre pagini, O carte veche-mi ține clișee-mbătrânite. Mă simt copil și tremur simțind pe
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/382946_a_384275]
-
dulceața,Îmi bucur astăzi ochii și-mi luminează fațaUn pom cu mii de fructe și-un prunc cu pumnul mic.Renasc din amintire un coș cu mere dulciCulese dimineață când roua-mpodobeșteși-un măr cu ramuri pline golindu-se regeșteîn brațele-mi flamande în care poți să-l culci.Adulmec primăvară prin ramuri înflorite, Stau la fereastra goală umpluta de imagini,Ca un pastel ce curge cu versuri printre pagini,O carte veche-mi ține clișee-mbătrânite.Mă simt copil și tremur simțind pe
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/382946_a_384275]
-
substanță omului și pictorului Nicolae Groza, personaj al carui destin stă sub semnul sentinței eminesciene : « Cerul deasupra schimbi, nu sufletul, marea trecând-o ».” Artist: Nicolae Groza Virgil Mocanu București, decembrie 2013 În colaborare cu : Arthis Artists Cu sprijinul: Comisiei Comunitare Flamande, Comunității Franceze, Co.Co.F., Stedenfonds.
Arthis – Casa de Cultură Belgo-Română organizează Expoziţie de pictură [Corola-blog/BlogPost/93394_a_94686]
-
mă sfîșie vara care a trecut, vreau să dorm, mormăi ca un urs bătrîn, devin agresivă. Simt hibernarea ca o necesitate din ce În ce mai acută. El rabdă, zîmbește, e atît de sărac, Îi văd viața deșirîndu-se la margini ca pulovărul unui sfînt flamand. Nino, ce faci? Stau. Nino, ce faci? Fumez. Nino, ce faci? La douăzeci de leghe sub mări plînge un baobab. Între perne sînt o cloșcă Înfoiată. El Înoată acum În jurul unei epave. Își caută armata. Mănîncă puțin. E slab ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
așezându-se pe capul lui. Sau alteori pe urechea lui, aplecându-se grațios ca și cum ar fi vrut să-i spună un secret. Chiar de la începutul vieții noastre comune, soțul meu avea obiceiul să danseze pentru mine, imitând pe eroii carnavalului flamand, pe Gilles. Ei apăreau în țara lui, Flandra, la fiecare carnaval, cu pene pe cap și pe umeri, prezentând mulțimii, ca pe un memento magic, misticul dans al păsării-om. Cu timpul, dansul soțului meu se schimbase puțin, din cauză că Sucki
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1993_a_3318]
-
dar și cu delatorii treji la minte care făceau pe marinarii beți - să se uite la ferestrele joase ale odăițelor rozalii, discret luminate. O lampă așezată lateral mascată de un abajur purpuriu punea În lumină portretul Doamnei, ca-n maeștrii flamanzi, În ambianța unui interior violaceu, unde paravanul pictat cu stînjenei decadenți, eflorescențe licențioase, adăpostea misterioasa intimitate (care atrăgea prin discreția sa tot așa cum atrag faldurile ori croiala rochiei): sofaua dură la fel ca și pupa vaporului, tapițată-n brocart - oh
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
de furie și de căință, abia dacă am observat pata timbrului aidoma unei peceți de ceară. Dumneavoastră, ca un cunoscător al operei lui Mendel Osipovici, v-ați putea imagina cum ar fi descris el această scenă, poate ca un portret flamand, lumina ce se prefira printre draperii pe chipul și mîinile tinerei femei. Oare, pentru luminozitatea picturii, credeți că ar fi aprins focul godinului și i-ar fi Întredeschis ușița? Sau poate ar fi plasat un cămin. Cămin nu aveam, iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
povestirea este absolut Întîmplătoare. Jean Valtinne din povestirea Onoruri postume este un personaj real. În cărțulia cu titlul Out of the Night, el va prezenta acest episod ca fiind real, cu toate că subiectul dezvoltă o intrigă destul de banală. Apoi unele motive flamande, care În povestire creează o atmosferă ce amintește de pînzele lui Terborch, Rubens, Rembrandt, ca și evocarea unei escapade hamburgheze din anul 1972, pot părea locuri comune. Gladiolele respingătoare pe care O.V. mi le adusese cu două-trei zile Înainte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
ochi fără de lacrimi și Înșelăciuni, ascultînd-o vorbind despre lucruri pe care pe atunci nu le Înțelegeam. Clara descria persoane, locuri și obiecte pe care nu le văzuse niciodată cu propriii săi ochi, cu amănunțimea și precizia unui maestru din școala flamandă. Idiomul ei erau texturile și ecourile, culoarea vocilor, ritmul pașilor. Mi-a explicat cum, În anii de exil În Franța, ea și verișoara ei Claudette avuseseră parte de un tutore și profesor particular, un bețivan de vreo cincizeci și ceva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
în Polonia, în Franța, în Spania, iar unii dintre ei, în etape mici, ajung chiar și în Persia și India. Rada portului, amenințată neîncetat de înnămolire, dar mereu curățată, devine una dintre escalele cele mai importante din întreg ansamblul târgurilor flamande. începând din 1227, aici acostează vasele genoveze; apoi, din 1314, și cele venețiene. în oraș se instalează negustori italieni, ce participă la comerțul cu mirodenii aduse din Levant, din India și din China, pe care le dau în schimbul oțelului, lânii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
un pod construit îndrăzneț peste Brenner deschide calea spre Saint-Gothard și leagă direct minele de argint germane de Marea Adriatică; el permite orașelor din Nord să primească produsele venite din imperiile Orientului fără a mai avea nevoie să treacă prin porturile flamande amenințate și nici prin arogantele case de comerț din Europa de Nord. Germania nu este deocamdată decât un loc de trecere, iar porturile Mării Nordului, de la Altona la Tallin, nu vor putea niciodată să se ridice la rangul de „inimă” - abia dacă pot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
atrage artiști și negustori; Jan van Eyck pictează aici, în 1434, primul portret de negustori din istoria picturii, în care apar doi florentini instalați la Bruges, Arnolfini, marcând astfel intrarea în artă a individului laic. Dar, în 1482, prosperitatea orașului flamand este compromisă pentru totdeauna odată cu moartea Mariei de Burgundia, eveniment care pune capăt splendorii burgunde de care depindea Bruges. în același moment, China împăraților Ming interzice supușilor săi să mai construiască nave de cursă lungă și să părăsească țara: prima
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
condițiile succesului. Anvers, 1500-1560: ora tiparului Mai întâi, pe la 1500, a venit vremea Anversului. Având o bogată zonă agricolă și dezvoltând creșterea oilor, a căror lână locuitorii Anversului o țes, timp de vreo 200 de ani, acest oraș comercializează pânzeturi flamande, sare din Zeelanda, cuțite englezești, sticlă flamandă, metale din Germania, în schimbul produselor din Orient. Orașul nu are decât 20 000 de locuitori când, pe la 1450, devine principalul loc de schimb al produselor din Europa de Nord cu mirodenii aduse acum din Africa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
întâi, pe la 1500, a venit vremea Anversului. Având o bogată zonă agricolă și dezvoltând creșterea oilor, a căror lână locuitorii Anversului o țes, timp de vreo 200 de ani, acest oraș comercializează pânzeturi flamande, sare din Zeelanda, cuțite englezești, sticlă flamandă, metale din Germania, în schimbul produselor din Orient. Orașul nu are decât 20 000 de locuitori când, pe la 1450, devine principalul loc de schimb al produselor din Europa de Nord cu mirodenii aduse acum din Africa și din Asia de către corăbiile portugheze și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
2013 Toate Articolele Autorului Te-am întâlnit în fragezia vieții, Și cât am vrut cu tine să rămân... Dar idealurile tinereții, Ne-au dus pe fiecare pe un alt “tărâm”. Într-un târziu, cănd căutăm iubire Cu sufletul de dragoste flamand, Te-am întâlnit din nou, și câtă fericire Mi-a inundat lăuntrul meu plăpând! Trecut-au ani în care-am făurit, Atâtea vise calde, îndrăznețe! Și-n orice zi am năzuit, Doar la iubirea ta din tinerețe! Dar într-o
TE-AM INTALNIT... de ANA GEORGESCU în ediţia nr. 967 din 24 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364401_a_365730]
-
moștenire spirituală, culturală, lingvistică. Moștenirea este primită personalizată dar nu se poate desființa, nu-și poate pierde ființă, chiar dacă noi putem ajunge să nu i-o mai recunoaștem. Anca Popescu - Cuvântul lui Dumnezeu este pâine cu care se hrănesc sufletele flamande de Dumnezeu. Sfanțul Grigorie Teologul - Inca nu are dragoste desăvârșită cel ce se mai ia încă după părerile oamenilor. De pildă pe unul iubindu-l și pe altul urandu-l pentru pricina această sau aceea; sau pe același odată iubindu
CITATE MEMORABILE (69) de ION UNTARU în ediţia nr. 1092 din 27 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363860_a_365189]
-
31 mai 2016 Toate Articolele Autorului Alină!..Iată,-n jurul tău, numai cercei agățați... Mânuța-ți neliniștita în pârga îi adună. Ești mică, ai patru ani și-n obrăjorii colorați Dulceața roșie din ei vor să și-o pună... Azi, flamanda vreme inspiră vară, din nou, În brațele-i căzute sfios în rugăciune Și chiotul de bucurie l-aud că un ecou Din timpu-ntors părelnic spre vârsta-mi ce apune... Mă reazim, iar, de amintirea dilatata... Clipă, sub cireș, îți aduce
CIREŞ ÎN RUGĂCIUNE (1 IUNIE) de LIA RUSE în ediţia nr. 1978 din 31 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/363518_a_364847]
-
ies din lupta, Bătălia fuse cruntă. Râd acum de nu mai pot Din desișuri trei vulpoi: -Las’ că facem pace noi, Zic lingându-se pe boț! Să-l luăm pe cel mai tare, Rămași fără apărare, Spun în gândul lor flamand, I-om mânca pe toți, pe rând! Nu puteau să uite seară Când curcanul dând cu gheara Pe post de apărător, I-a lăsat de un ochi, chior. Cand se treziră în zori, De curcan, printre poiene, Mai erau câteva
AUTOSTRADA COPILĂRIEI de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360908_a_362237]