971 matches
-
grele și vechi. Veți ști de azi înainte să dezgropați învățături mai limpezi bătrânelor ei ziduri. Căci spiritul acestor locuri a fost numit: înnoptata arătare a precupeței Pena, ridicată prin arsele vămi ale pătimirii și nebuniei aproape de Sfintele Trepte - ce flamură vreți mai vrednică de orașul vostru creștin. Niciodată piatra nu va da Bucureștiului un sfert din strălucirea marilor cetăți din Apus. Civilizația noastră e sortită să se petreacă în virtual și interior. Neputând clădi în afară (e și prea târziu
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
07 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Retorică patriotardă și cu tendință, într-un anturaj politic! „De onoarea de a interveni cu câteva considerațiuni în această împrejurare plenară, responsabilă și reprezentativă cred, a zis preopinentul purtând-și nasul ca pe o flamură continuu vânturată pentru a fixa nu fizionomii (care i se înfățișau oricum dintr-o ochire - „fâlfâire de fald”) ci pentru a „adulmeca” anticipat esențele mirifice și farmecul tainic și tentant al pregustării dorințelor și intereselor atât de mult amânate pentru
RETORICĂ PATRIOTARDĂ !... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361407_a_362736]
-
Roca, Stroia ș.a. Sf. Gheorghe, dând nume curajului, dreptății și demnității a devenit ocrotitorul vlăstarelor voievodale, regale, imperiale, al Angliei, Daciei, Georgiei, a numeroase ordine cavalerești. A încreștinat-o pe împărăteasa Alexandra soția prigonitorului Dioclețian, devenită martiră. Icoana sa a devenit Flamura creștină de biruință care a întărit brațul marilor noștri Domnitori: Mircea cel Bătrân, Radu de la Afumați, Vlad Țepeș, Ștefan cel Mare, Petru Rareș, Mihai Viteazul, Constantin Brâncoveanu, Dimitrie Cantemir, Tudor Vladimirescu ș.a. Sf. M. Mc. Gheorghe a dat numele orașelor
CINSTIRE PURTĂTORILOR NUMELUI SFÂNTULUI MARE MUCENIC GHEORGHE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2306 din 24 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362850_a_364179]
-
Aurel Dragodan, Nicolae Nicolau, Eugen Măgirescu, Petre C. Baciu, Demostene Andronescu, Ion Păunescu-Daia, Dumitru Radu-Udar, Tiberiu Hentea, Costin Dacus Florescu, Gheorghe Popescu-Vâlcea, Marin Cioabă, Simion Lefter, Petre Strihan, Pr. Ilie Imbrescu, Gheorghe Gorunescu-Penciu, Gheorghe Ardeleanu, Petre Baicu, Vasile Blănaru - Cezar Flamură, Mihai Buracu, Corneliu Deneșan, Luca Dumitrescu, Ion Florescu, Viorel Gheorghiță, Aurelian Guță, Grigore Lechințan, Ana Maria Marin, Virgil Mateiaș, Gheorghe Năstase, Dumitru Oniga, Ion Paragină, Vasile Pânzariu, Ioan Victor Pica, Gheorghe Stănescu, Virgil Vasiliu, Deliu Iulian Bălan, Mihai Dragodan, Valeriu
O EPOPEE A SUFERINŢEI ŞI A SALVĂRII ROMÂNEŞTI de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360774_a_362103]
-
și dă-le din azima cuvintelor noastre, cuminecătur-a iubirii. Dar nu uita, să mă așezi și-n turnul de-apus, pentru ca toate cuvintele mele și ale tale să treacă limpezi în păsări, în izvoare și arbori, în oameni, ca niște flamuri ale iubirii. Leonid IACOB. Referință Bibliografică: când / Leonid Iacob : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 229, Anul I, 17 august 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Leonid Iacob : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
CÂND de LEONID IACOB în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360873_a_362202]
-
a solicitat retragerea cărții din librărie iar restul tirajului a fost dat spre ardere ... În argumentele din 2008-2009 concluzionam că nimeni (cel puțin țările din fostul spațiu de influență sovietică) nu se poate juca cu Rusia, fluturându-i pe sub nas flamura independenței și a libertății (a se vedea cravata strânsă în dinți de Saakașvili după ce tancurile rusești au intrat, la sfârșit de august, 2008 în Gruzia). Cum comentați, în acest sens, enunțurile prezente în filmul documentar ”Putin, Rusia și Vestul” ? (Reper
INTERVIU CU ADRIAN SEVERIN DESPRE CRIZA DIN UCRAINA ŞI ALTE ASPECTE ALE RELAŢIILOR INTERNAŢIONALE de PAUL POLIDOR în ediţia nr. 1365 din 26 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/368380_a_369709]
-
Acasa > Impact > Istorie > UN MĂRUNT COLECȚIONAR DESPRE UN MARE UMORIST Autor: Dumitru K Negoiță Publicat în: Ediția nr. 2073 din 03 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului Voi deveni nostalgic ? De ce nu, de vreme ce citesc în’’Flamura Prahovei’’ din septembrie 1965,unde se anunță că-n librării a apărut volumul de nuvele’’Sufereau împreună’’, de atunci se spunea că lumea lui Ion Băieșu este, o lume pigmentată cu’’umor sănătos și dens’’. Într-una din nuvelele sale
UN MĂRUNT COLECŢIONAR DESPRE UN MARE UMORIST de DUMITRU K NEGOIŢĂ în ediţia nr. 2073 din 03 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367476_a_368805]
-
a depista o nouă sensibilitate și un mod particular de comunicare a ei pot face cât o bibliotecă . Mihai Eminescu, în Epigonii , la un bilanț al “scripturilor române”, îl evocă în dubla ipostază de militar și oștean: L-ale țării flamuri negre Cîrlova oștirea cheamă / În prezent vrăjește umbre din al secolilor plan. Poetul necuvintelor îl vede: Întemeietor nu de stat, ci de limbă Cârlova este. Geniul lui e o pricină de perpetuă tristețe națională. Tristețe de a-i fi rupt
VASILE CÂRLOVA de GEORGE BACIU în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366839_a_368168]
-
unul din lagărele de exterminare stalinisto-bolșevice. Curajul aristocratului ofițer, al neatârnării, avântul tineresc în somtuoasa uniformă verde a sufletului său în care lăcrima filosoful, îl azvârle pe Radu Mărculescu pe culmile gloriei între cuceritorii inespugnabilei cetăți a credinței divine, sub flamura surâsului său înlăcrimat al destinului. Spirit mereu tânăr, vesel, primitor, boierul Radu Mărculescu radia de sinceritate, de echilibru, de omenie, de politețe, de cultură, de armonie: „Spirit înalt și luminos, cum l-a caracterizat prof. univ. dr. Radu Șerban Palade
PĂTIMIRI ŞI ILUMINĂRI DIN CAPTIVITATEA SOVIETICĂ (EDITURA Editura Humanitas) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1851 din 25 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367469_a_368798]
-
fel de „scrânteală” din partea celor obosiți de a-și tot declama la nesfârșit (și fără rezultat) opiniile contestatare. Fără a fi luați, măcar în seamă! Ca într-un superfluu dialog al surzilor. Mi-a propus, cu acest prilej, colaborarea sub flamurile unei entități închipuite de el „pe redute”. Avea în vedere închegarea unei pposibile „dezidențe”, fățișă și nu subversivă, un mijloc veritabil, spunea el, de a ne dumiri că încă suflăm...Și că existăm ca indivizi responsabili și conștienți de dezastru
FRONDA ŞI CĂTE CEVA DESPRE LAŞITĂŢI... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 192 din 11 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367096_a_368425]
-
ăsta dubios, fără lipsă și avut, prinde-mi umbra, să știu că va trăi în continuare la pieptu-ți destrămat ... nu pot pleca fără a-ți lăsa o frântură din mine ... O viață întreagă vă veți putea iubi confuz, prinși în flamurile straturilor de nemurire, cu-ntreagă vecinicie pe poale și cu a inimii mele zvâcnire în focul de pe urmă - mă întreb așa v-a fost ursit? Mă-ntreb de ce teroarea asta a amorului plăpând s-a abătut asupra voastră, mă-ntreb
AMOR PE LEPĂDATE ... de LIVIA TIRON în ediţia nr. 2076 din 06 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368665_a_369994]
-
PENTRU O RUGĂCIUNE CĂZUTĂ DIN PALME Autor: Gina Zaharia Publicat în: Ediția nr. 1127 din 31 ianuarie 2014 Toate Articolele Autorului of Doamne plutonul acesta de execuție s-a oprit tocmai în fața mea poate analizează perimetrul în care au ars flamurile zdrențuite și pun la cale un atac asupra celor care nu mor prin moarte oi fi împrumutat umbra vreunui prizonier parcă simt pe umeri o voce căzută din ștreang mi-e teamă s-a pornit vântul să numere gândurile din
PENTRU O RUGĂCIUNE CĂZUTĂ DIN PALME de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 1127 din 31 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363689_a_365018]
-
natală... Casele lui albe, dealurile golașe, puținătatea vegetației, oamenii tăcuți sub căldura toridă, contrastează puternic cu iernile noastre viforoase, cu larma pruncilor pe uliți, cu veselia colindătorilor. Stelele lui sunt în cinci colțuri ca și pe stindardul comuniștilor, ca pe flamurile islamiștilor. De altfel am aflat că în tradiția creștină abia prin secolul al VI-lea a fost adoptată Steaua lui David, simbol profanat peste un secol și jumătate de naziști și interzis astăzi în școli și locuri publice, pentru neîndoiosul
CU GÂNDUL LA BETHLEEM de ZAHARIA BONTE în ediţia nr. 108 din 18 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349662_a_350991]
-
puțin noroc. * Dar jocul, ne cuprinsă pe-amândoi. Adânc, în vraja lui mistuitoare Și-ai devenit poetul ce apoi M-a scris cu pana lui nemuritoare! * de Gabriela Mimi Boroianu ................. Broderie * Mi-e sufletul un petec alb de cer, O flamură ce flutură în vânt Și nu știu cum prin care alt mister Ai reușit să-l umpli de cuvânt. * O broderie ai făcut din vers Iar timpul l-ai legat în fir de dor Că-mi face, azi, întregul univers Așa cuminte
DE DRAGOSTE ... de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 1641 din 29 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348530_a_349859]
-
mărgăritar, de iasomie, de liliac, de bujor, de lalele ... În porțile cele mari de la drum, dar și în celelalte care dau spre curte sau spre grădini se puneau crengi de fag înverzit, în ajunul Zilei, Sfântului Mare Mucenic Gheorghe-Ocrotitorul Primăverii, flamura verde a nemuririi, ca simbol al veșnicei slave a Mântuitorului Hristos. În spatele casei erau rând pe rând: curtea păsărilor țanțoșe în apanajul lor viu colorat: curci, gâște, rațe, găini, bibilici, vrăjite de fastuoșii cocoși sau de înfoiați curcani care fluierau
TRADIŢII ALE SFINTELOR PAŞTI PĂSTRATE ÎN SUFLETUL VÂLCEANULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1209 din 23 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347927_a_349256]
-
Eveniment > Actualitate > DRAPELUL CARE NU FLUTURĂ, ÎNCĂ, ÎN TRANSILVANIA- PĂMÂNT ROMÂNESC Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 1096 din 31 decembrie 2013 Toate Articolele Autorului Articol de Ion Petrescu Drapelul care nu flutură, încă, în Transilvania - pământ românesc Flamura Alianței Nord-Atlantice, sub stindardul căreia au acționat mii de militari români, în trei teatre de operațiuni de luptă dificile - ex-iugoslav, afgan și irakian - nu flutură, încă, la sediul instituției prefectului din județul Mureș, deși NATO este garantul inviolabilitățiii frontierelor României
DRAPELUL CARE NU FLUTURĂ, ÎNCĂ, ÎN TRANSILVANIA- PĂMÂNT ROMÂNESC de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1096 din 31 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347664_a_348993]
-
-i creștin de nume, cu-adevărat să Te cunoască Și-n Adevăr, cu-ncredințare, în dragoste mereu să crească. Lumea întreagă să aleagă, să își dorească-mpărăția, În care Împărat e Domnul Isus Cristos. Primind solia, Orice-nnoire, ani, decenii, sub flamura Iubirii Sfinte, Va propăși căci mare-i harul și-oblăduirea de Părinte! La brâu ne pune adevărul, cu-armura Duhului ne-mbracă, Iar platoșa neprihănirii și evanghelia păcii facă, Ca sabia Duhului și brâul ce adevăru-nfățișează, S-așeze coiful mântuirii
LA CUMPĂNA-NTRE ANI de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 1827 din 01 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350234_a_351563]
-
Departe sunt de tine“ au fost readuse la viață, povestite și, mai ales, simțite, atât de recitator, cât și de public. Romantismul și iubirea („Fruntea mea este trezită de al buzei tale-ngheț“) au plecat spre resemnare („Nu-mi trebuie flamuri,/ Nu voi sicriu bogat“) și s-au transformat, în doar câteva minute, în refulare și mânie („Proști și genii, mic și mare, sunet, sufletul, lumină, / Toate-s praf... Lumea-i cum este... și ca dânsa suntem noi“). Numai așa, ascultând
OMAGIU LUCEAFARULUI POEZIEI RAMANESTI de DAN PETRESCU în ediţia nr. 381 din 16 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362064_a_363393]
-
s-a desprins din hesperia de pat apolonice visele încă ard din vie ceața se ridică abulică după o săptamână de ploaie neîncetat iar eu m-am trezit cu speranța că soarele ne v-a regăsi pe plaja aceea cu flamură în dungi albe și albastre Referință Bibliografică: luni / Radu Liviu Dan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1634, Anul V, 22 iunie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Radu Liviu Dan : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
LUNI de RADU LIVIU DAN în ediţia nr. 1634 din 22 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365919_a_367248]
-
sora iarnă peste noi meleaguri pleacă. Cu fașe înflorite, strâns ne legi de speranță Și ne reverși în suflet curaj de început, Imboldul tău ne-avântă, ne luminează-n față Și-ntâiul pas ne pare mai ușor de trecut. Cu flamura ta verde cuprinzi imensa zare Și o încarci în cântec pe-ale mierlei viori, Natura toată freamătă prin mici viețuitoare, Primăvară, ne aduci tremurători fiori! Bine-ai venit, la noi, mlădioasă fecioară! Cu blândul tău zefir ce ne bate-n
PRIMĂVARĂ, MLĂDIOASĂ FECIOARĂ de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 426 din 01 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365232_a_366561]
-
loc ca un uriaș titirez, suflând în neștire. Zărindu-l, Mărțișor alergă spre Viscorilă, ridică paloșul și-l trăsni în moalele capului, spulberându-l într-o perdea de fum contorsionată, care luă diferite forme, fie de rotocoale suprapuse, fie de flamură cenușie, zdrențuită. Generalul Rază Fierbinte și luptătorii săi luară în primire cetele de Ghețieni, care trăgeau înverșunați cu săgeți de gheață, fără efect însă, întrucât se topeau sub acțiunea jeturilor de raze fierbinți. Mărțișor urmărea pe uriașii slujitori ai împărătesei
MĂRŢIŞOR-25 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1532 din 12 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365642_a_366971]
-
Lipsea doar familia, dar acesta fusese prețul sacrificiului. Casa lui Cristea părea o cocioaba pe lângă casa ei elegantă și îngrijita, așa că nu trecu neobservată. Doamna Marinca scoase o exclamație surprinsă: - Ce casă încântătoare! Are chiar și un turnuleț cu o flamura! - E palatul prințesei Diana, aici de față, strigă teatral Cristea, iar noi, umilii muritori care îi suntem vecini nu putem decât să facem temenele în fața ei. - Cât de mult aș dori să o vizitez, se entuziasma Maria Marinca, vă rog
(I) de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352228_a_353557]
-
conceput. Dar mă-ntreb, privind în zare: Cum va fi acuma oare? Dacă lumea va sucomba, Cum și când se va-ntâmpla? M-am gândit c-atuncea, poate, Un potop ca să ne-ngroape, Ori vre-un război stupid Dus cu flamuri de partid, Ori c-o mare poluare, Va seca sarea din mare, Ori că lume-i mult prea multă Ori că mintea-i mult prea scurtă C-o să cadă pe planetă Un trăznet sau o cometă! Dar privind în jur
APOCALIPSA de GABRIEL TODICĂ în ediţia nr. 1697 din 24 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/352523_a_353852]
-
etc., evadează din spațiul virtual în proză, poeme iubind paradoxul, divers colorate liric, misterioase, nerușinate sau solemne, eseuri strălucitoare. Voi cita integral poemul ROȘU, pentru simplitate, omogenitate și cuprins cât un eseu de 20 de pagini: Culoare roșie,/ steag roșu,/ flamură roșie,/ ouă roșii./ Apoi,/ roșu cardinal,/ roșu sovietic,/ roșu chinezesc/ și ... roșu de buze.// De ce, Doamne,/ în ultimul timp/ văd/ numai roșu/ în fața ochilor?/ Ole! Ioan Adrian Trifan n-a călcat pe la cenacluri și nici la diverse sindrofii literare, el
ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI DE PE TOATE CONTINENTELE de FLORIN GRIGORIU în ediţia nr. 1240 din 24 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350549_a_351878]
-
că mult lăudatul “cheag” al prosperității materiale (banul, bogăția fără margini, bunuri în exces) în loc să unească oamenii îi dezbină! Și singura forță de coeziune dintre ei rămâne Spiritul Dumnezeiesc, cel care poate face din mulțimi un monolit indestructibil! Numai sub flamura lui și-nsuflețiți de forța Luminii sale Dumnezeiești îl vom putea învinge pe “prințul stăpân al tenebrelor”, pe Satan și pe fiii săi diabolici! După toate acestea, din punctul de vedere al Deoumaniștilor se poate concluziona că omul a fost
CREDINŢA DACO-DEOUMANIŞTILOR ŞI LIANTUL EI INTEGRAL, DUMNEZEUL UNIC CURCUBEU (D.U.C.) de ALEXANDRU OBLU în ediţia nr. 699 din 29 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351362_a_352691]