193 matches
-
ministrul de Interne a apelat iarăși la bunăvoința cetățenilor, trimițând la Prefectura Fălciu patetica telegramă (fără număr) pe care o vom reproduce aici: „Am făcut apel la D-nii Prefecți ca D-lor să facă apel la cetățeni pentru ofrande de flanele groase, ciorapi de lână, obiele și orice alte aseminea objecte. Veștminte calde pentru Armata Română, În afara Prefectului județului Râmnicu Sărat care mia trimis deja două colete cu objecte din cele cerute, nici un altul nu mia dat Încă rezultatul apelului făcut
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
ziua acesta, toate fetele mari își pun nu știu ce sub pernă“, „țăranii ung cu usturoi grinda“ etc. Fetele mari de la țară sunt însă conștiente că mult mai eficientă pentru viitorul lor amoros este discoteca de la căminul cultural. Iar țăranii, îmbrăcați cu flanele luate din talcioc, se uită la domnul acela de la oraș care soarbe pofticios din borșul dumnezeiesc - făcut după o rețetă tradițională, dacă nu chiar neolitică (cu muguri de trestie și șapte tipuri de pește) - șiși înmoaie pâinea în sosul conservei
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
de transport arse, distruse, ca și casele din cauza bombardamentelor, a cutremurului, mașinile bune erau pe front sau cărau materiale de construcții pentru clădirile în devenire. Mai mult, eram grupe de tineri și tinere care tricotam pentru front fulare, ciorapi, mânuși, flanele și le trimiteam la unitățile militare. Apoi ne duceam și curățam dărăpănăturile de la case, să înceapă reconstrucțiile. Am lucrat ani de zile la cenzura militară, eram cred trei-patru tinere care cenzuram scrisorile care plecau pe front și cele care soseau
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
iarna, inul și cânepa, bumbacul și lâna. Vara, femeile mergeau și la munca câmpului, la prășit, la cosit, la treierat, la cules, dar și acasă creșteau păsări și cultivau grădina cu legume. Eram impresionat de dexteritatea cu care împleteau ciorapi, flanele și mănuși, sau cu care foloseau acul de cusut. Eram impresionat de transformarea cânepii, plantă verde, mare și bățoasă ca un harag, în fir subțire de ață și apoi în pânză pentru lenjerie de corp. Cam la aceiași metamorfoză era
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
acasă și de la biserică. Cultiva, în grădină, cânepă, o ducea la „topit”, o punea la uscat, o „melița”, o făcea fuior, o torcea și ne făcea căptușală pentru hainele groase pe care le purtam iarna. Din lâna oilor ne făcea flanele, mănuși și ciorapi prin împletirea firului, dar și stofe pentru haine călduroase, țesute și apoi date „la piuă”. Mai rar, iarna „alegea” la covoare sau, printr-o „năveditură” specială în patru ițe, țesea „macaturi”. Seara, și vara și iarna, noi
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
revenit în fire mămica nu mai era lângă mine. Atunci mi-am zis în mine: „Orice s-ar întâmpla, preot mă fac”. În toamna aceluiași an, am mers la armată. Era timp de război. Cât m-a mai pregătit mămica ! Flanele groase, ciorapi groși de lână, mănuși de lână, cămăși de corp flanelate. În primăvara anului 1944 fronutul era în Moldova și mămica nu mai știa nimic de mine, plângea și se ruga pentru mine. Presupunând că prietena mea Matilda Bogdan
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
noi, cei șase frați rămași în viață, ea a avut cea mai ascuțită minte. Gândea și socotea repede. Întuia exact situațiile cele mai complexe. Era iute nu numai la gândire, ci și la lucrul de mână. Împletea cu multă ușurință flanele de lână, ciorapi sau mănuși, de la o vârstă de copil, uimitor de repede. Învăța cu multă ușurință poezii și basme. Spunea povești cu mult talent. Cânta frumos, avea și voce frumoasă, și ureche muzicală, dar și dicțiune plăcută. Cred că
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
a mai tras un zero. „Femeia mea știe să lucreze lucruri de menaj, să facă prăjituri de tot neamul, bucate la mese mari.“ Acela a mai tras un zero. „Femeia mea știe să coase broderii artistice, coase flori, împletește, face flanele cu mașina sau cu mâna. Uite câte talente are femeia mea!“ Acela a mai tras un zero. La urmă a adăugat: „Femeia mea are frica lui Dumnezeu și este credincioasă!“ Acela a pus un unu înainte, după ce pusese șase zerouri
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
cei din satele și comunele învecinate și-au adus o substanțială contribuție materială la înfăptuirea independenței naționale. Populația țării s-a angajat în sprijinirea și întărirea armatei prin ofrande cât se poate de variate (făină, pâine, brânză, haine și lenjerie, flanele și cojoace etc.), subscripții bănești pentru cumpărarea de arme și muniții, toate în numele libertății și independenței. Semnarea Convenției româno-ruse (4 aprilie 1877) la București, la 17 aprilie, a fost anunțată prefecturilor din județele Iași, Roman, Tecuci, Vaslui și Fălciu, de către
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
15.457, 27 lei. Persoane particulare au donat diverse materiale. De exemplu, locuitorii din comunele Șchiopeni, Mălăești, Idrici, Corni, Târzii, Crețești, Grumezoaia, Tămășești, Dodești, Urdești, Bârsești, Cozia, Zberoaia, Duda, Grozești, Răducăneni au oferit pentru armată cantități însemnate de: scamă, cămăși, flanele, pânză, încălțăminte. Femeile și-au îndeplinit cu demnitate și onoare datoria față de patrie, față de soții, copiii, părinții, rudele și compatrioții plecați să lupte pe front. Comitetele de femei (Doamnele Române) din Fălciu și Huși au contribuit prin numeroase ofrande venind
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
ras sunt noi, neutilizate de nimeni. Cu o zi înainte, în a treia zi de Crăciun, după ce avusese loc prima reuniune a conducerii FSN și când se formase guvernul, în fruntea căruia fusese numit Petre Roman, tânărul revoluționar, apărut în flanea la Televiziunea Română încă din seara de 22 decembrie 1989, după ce se făcuse publică numirea lui Sergiu Celac, fostul nostru coleg, în demnitatea de ministru al afacerilor externe, s-a procedat la reorganizarea MAE, protocolul fiind printre prioritățile operative. În ziua
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
activitățile de lucru manual, pentru confecționat ciorapi și mănuși pentru soldați. La Căminul Cultural, unde era președinte D. Arbureanu, s-au colectat 1063 kg porumb, 114 kg fasole, 86 kg grâu și 880 lei. S-au trimisă pentru soldați 22 flanele, 14 perechi de ciorapi, 6 perechi mănuși de lână. Se trimiteau obiecte de îmbrăcăminte și de la Legiunea de Jandarmi Bacău și prin Cercul de recrutare. După terminarea războiului, școala și slujitorii ei s-au confruntat cu alte provocări, cu sarcini
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
bine gândite și complete. Le-am dictat: „Mi-am învățat lecțiile și n-am nici o grijă”. În general scriu corect și cunoscă întrebuințarea semnelor de punctuație. Au cântat frumosă câteva cântece. Cu elevii clasei a IV-a s-au lucrat flanele, mănuși și ciorapi pentru concentrați, din care s-a trimisă o parte iar restul din care sunt deja gata, urmează a se trimite. Dna învățătoare este secretară a Căminului Cultural din localitate, care are o frumoasă activitate. Conduce și corul
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
se prezint curați, sănătoși și vioi. Dl învățător Arbureanu este președintele Căminului Cultural din localitate. A colectat pentru ajutorul de iarnă 1.063 kg porumb, 114 kg fasole, 86 kg grâu și 880 lei. S-au trimisă pentru răniți 22 flanele, 14 perechi ciorapi și 6 perechi mănuși de lână, prin Căminul Cultural. Prin Legiunea de Jandarmi Bacău s-au trimis, tot în acest scop, 4 flanele, 4 perechi de ciorapi și 4 perechi mănuși, iar prin Cercul de Recrutare: 9
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
kg fasole, 86 kg grâu și 880 lei. S-au trimisă pentru răniți 22 flanele, 14 perechi ciorapi și 6 perechi mănuși de lână, prin Căminul Cultural. Prin Legiunea de Jandarmi Bacău s-au trimis, tot în acest scop, 4 flanele, 4 perechi de ciorapi și 4 perechi mănuși, iar prin Cercul de Recrutare: 9 flanele și 9 perechi de ciorapi. Dl director Arbureanu a fost ajutat în această activitate de toți colegii. La această școală este Cooperativă școlară și cantină
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
14 perechi ciorapi și 6 perechi mănuși de lână, prin Căminul Cultural. Prin Legiunea de Jandarmi Bacău s-au trimis, tot în acest scop, 4 flanele, 4 perechi de ciorapi și 4 perechi mănuși, iar prin Cercul de Recrutare: 9 flanele și 9 perechi de ciorapi. Dl director Arbureanu a fost ajutat în această activitate de toți colegii. La această școală este Cooperativă școlară și cantină. De asemenea, școala are cor bisericescă pe două voci, din elevi și adulți. Notez activitatea
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
nu mai trebuiau să fie. Vrăjmașul însă, drept cadou de Anul Nou, începu mai întâi rechizițiile cu zahărul și urmă cu automobilele, benzina, petrolul, țițeiul, spirtul, sticle goale, butoaie și o listă lungă de alimente. Apoi 20 000 cămăși, izmene, flanele, brâuri, ciorapi, plăpumi, perne, saltele și 1 000 blănuri. Ce blesteme s au ridicat din inimile și gurile celor care au rămas dezveliți în casele înghețate, fără lemne și cărbuni! Unde era o familie numeroasă, lăsau o singură plapumă, sub
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
masa cea lungă, maicile circulau împrejur, îi serveau și le vorbeau cu dragoste. Bieții oameni erau într-o stare de jale: slabi morți, murdari, desculți, curgeau zdrențele după ei. S-au găsit pentru cei mai goi câteva cămăși, izmene, ciorapi, flanele și chiar pantofi. Fiecare a primit, pe lângă pâinea, pe lângă strachina lui, și un ștergar. Maicele au promis să le mai facă ciorapi de lână, flanele și chiar rufe. În zilele următoare, Lia a scos din cuferele ei îmbrăcăminte și livrele
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
curgeau zdrențele după ei. S-au găsit pentru cei mai goi câteva cămăși, izmene, ciorapi, flanele și chiar pantofi. Fiecare a primit, pe lângă pâinea, pe lângă strachina lui, și un ștergar. Maicele au promis să le mai facă ciorapi de lână, flanele și chiar rufe. În zilele următoare, Lia a scos din cuferele ei îmbrăcăminte și livrele aduse din casa d-nei Stolojan și le-a făcut haine, cu ajutorul maicelor. Sus la dânsa se organizase un adevărat atelier. În fine, se crease o
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
exploatând pământul și marea. Patru-cinci fermieri mari dețineau rezervații pentru creșterea scoicilor. Revedea femeile, tinere și bătrâne, dar și nepoatele, plecând În zori, uneori Înainte să se lumineze de ziuă, după ora refluxului. În picioare cu cizme de cauciuc, purtau flanele tricotate și haine vechi bărbătești. Adunau de pe plajă stridiile ale căror bancuri erau descoperite, În timp ce bărbații se ocupau de scoicile fixate de rețeaua de crengi sprijinită de țăruși. Cele mai multe fete nu aveau școala terminată și băieții nu depășeau nici ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2055_a_3380]
-
sfârșit, la lumina zilei, la "partea umedă a mașinii" este celuloza, ca un fel de covor interminabil de iaurt. La "partea uscătoare" chiagul, ...acest covor de iaurt prinde treptat consistență, tăvălit, învârtit pe cilindrii dogoritori, stors, presat, rulat, zbicit pe flanele de lână moi, delicate... Apoi încleieri, apăsări, turtiri, calandrări, satinări, neteziri - o călcătorie neiertătoare a hârtiei - până la "netezimea în secunde". La urmă vine tiparul aplicând pe ea o sărutare pătimașă... O înjurătură. Un vers genial... Hârtia rabdă orice, - traducând în
Hârtia rabdă orice, 1965 (din carnetul de reporter) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9610_a_10935]
-
le cheamă - alcătuiau, la o adică, o mică familie improvizată - erau funcționare, doctorițe sau asistente medicale, contabile și inginere, de cum porneam la drum se așezau la sfat nu înainte de a-și scoate andrelele și a se apuca de lucru (tricotau flanele, șosete, berete și mânuși de lână), de obicei tăifăsuiau despre întâmplări cu totul neinteresante legate de menajul în comun - acces la baie, la bucătărie - cu locatari jegoși, ignari, obraznici, sau despre succese obținute la cozile la carne, își împărtășeau rețete
Viața la țară by Constantin Mateescu () [Corola-journal/Imaginative/13194_a_14519]
-
e, de-aia merge așa dezbrăcat pe ninsoare, explic eu, doct. |sta nu zicea nimic, dar să-l fi văzut cum îi intrase zăpada în pantofiori și cum îi smulgea viscolul parpalacul de pe el! I-am împrumutat până la urmă o flanea de la mine, să nu decedeze de ftizie marele poet.” (pp. 75 - 76) De data aceasta, problema lui e alta. Se-ndrăgostește de Iustina, una din profesoarele care însoțesc grupul. Nu-i vorbă, jună, frumoasă, agreabilă. Dar în același timp, măritată
Cenacluri, tabere, copilării by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5299_a_6624]
-
la Chelsea și va avea un nou coleg, pe Cesc Fabregas"(Luiz a semnat cu PSG) "Marcelo, autorul moral al autogolului" "Oscar merită un Oscar" Sorin Hobana, Franța - Honduras 3-0 "Cabaye a ieșit din teren și și-a tras o flanea" Se aud OLA-uri în tribune" "Și-acum Matuidi face 3-0" (trec 10 secunde, fotbaliștii nu se bucură) "Să revedem reușita... Nu, nu, nu este gol!" "După această partidă, urmează Argentina - Bosnia, de la ora 22:00... Mă scuzați, de la ora
CM 2014: TOP PERLE ale comentatorilor TVR în timpul meciurilor by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/73925_a_75250]
-
dar cam obtuz în ton; Din cînd în cînd chiar caraghios — Aproape, uneori, Bufon. Îmbătrînesc... îmbătrînesc... Manșetele nădragilor va trebui să-mi răsucesc. Voi îndrăzni să mușc din piersică? Să-mi fac în păr cărare? Voi purta nădragi albi de flanea, voi hoinări pe țărm la mare. Am auzit sirenele cîntîndu-și una alteia în depărtare. Nu cred nicicum că-mi vor cînta și mie. Le-am văzut călărind talazurile înspre largul mării Cu părul alb al valurilor pe spate pieptănat, Cînd
Cîntecul de dragoste al lui J. Alfred Prufrock by T.S. Eliot () [Corola-journal/Journalistic/5864_a_7189]