597 matches
-
serios și m- a întrebat încotro vreau să plec. I-am răspuns că nu sunt încă decis. Probabil la Oxford, am adăugat apoi. A zâmbit și a trebuit să-mi las privirea în pământ. Cumva, într-un mod misterios, mă flata; eram prea inteligent ca să nu înțeleg ce voia să spună. Începuse să-mi placă, așa cum ne plac chiar și cele mai perimate figuri de stil atunci când sunt bine mânuite în contexte adecvate. În timpul mesei, am discutat despre universul acvatic. Pentru
AGENT SECRET, CODRIN by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83872_a_85197]
-
nu invers. N-am avut nici un pic de mândrie - uita că pentru mine fusese o simplă cunoștință în St. Joe. Începuseși să te plictisești de camerista ta grecoaică și m-am nimerit eu la momentul oportun, iar asta te-a flatat atât de tare, că n-ai putut rezista. Îți place să primești buchete de astea. Iar acum, ca să spună asta, începea să răsufle greu; suferea. Vrei ca lumea să reverse dragoste asupra ta, te scalzi în ea și o înghiți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
pistol. Te sperie ideea? Pe mine? Bineînțeles că nu, am spus. Nu partea asta, oricum. Am reflectat în sinea mea că trebuie să am cel puțin găuri în cap ca o strecurătoare să nu spun nu. Eram oare atât de flatat de șansa de a fi în prezența acestei personalități istorice de marcă, traversând în grabă munții? Mașina avea să gonească nebunește. Fiarele sălbatice aveau să fugă din calea noastră. Pământul se va învârti cumplit. Și el nu-mi va vorbi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
stare s-o explorez în profunzime - nu a găsit niciodată o modalitate onorabilă de a părăsi primul plan. La acest punct, nu mi se pare necesar să vă informez că am mai scris despre fratele meu. Dar, dacă o să mă flatați puțin, cu amabilitate, s-ar putea să recunosc că nu știu să fi existat vreun moment în care n-am scris despre el și, dacă mi s-ar pune revolverul în coastă ca să scriu mâine o povestire despre un dinozaur
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
spre bibliotecă lucrări de-ale ei, publicate, mai ales despre fecundare... Am impresia că mi-e rivală surîde el. Mi-a fost teamă, dom' profesor se precipită Aura. Dumneavoastră... dumneavoastră inspirați..., o spun toate pacientele... Ea... dimpotrivă. Hai că mă flatezi, Auraș, o ia profesorul de după umeri și-mi place cum o faci... Prima oară cînd vin în Valea Brândușelor, vreau să mi-o prezinți pe Maria asta, că, precum vezi, soarta ne-a ocolit. Trebuie să-mi cunosc rivala, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
cu mașina, zise el, ieșind din parcare. — Oricum intenționai să te oferi, am spus, neputând să rezist tentației de a face pe deșteapta. Probabil că mă așteptai. În definitiv, tu m-ai ajutat să intru s-o văd. — Nu te flata singură, se enervă el. Dar tu de ce n-ai venit cu mașina pe o vreme ca asta? Ah, probabil că nu mi-ai văzut dubița În parcare. Foarte inteligent. Poate că nu am venit cu mașina pentru că știam că o să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
fi în oraș. — În oraș? Vrei să spui că ieși în oraș? — Numai până la Băi și la biserică. Mă mai duc la Bowcock, la magazinul alimentar. Într-o bună zi am să te zidesc în casă. — Suntem doi disperați. — Te flatezi singură. — Vrei să spui că tu nu ești un disperat? — Vreau să spun că tu nu ești. Femeile sunt incapabile de disperare. — Cum poți afirma una ca asta? — A, sunt capabile să plângă, dar asta-i cu totul altceva. Dumnezeule
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
dac-ar fi atât de ușor! Dumneata cunoști lucrurile astea mai bine. Tu reprezinți întocmai acel principiu de ordine pe care-l respinge el. Ăsta-i un lucru la fel de important ca și acea anume religie în care nu crezi. Mă flatezi. Așa ceva ar suna ca o legătură rațională. Există legături între noi, dar acestea sunt subterane și înfiorătoare. Da, știu. Ai ceva împotrivă să revedem împreună două-trei dintre punctele mai importante? Nu. Foarte bine, pune-ți întrebările. Și ai să mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
dăduse seama că e ceva important, fusese doar vulgar ațâțat, măgulit și amuzat. Revedea silueta mătăhăloasă a lui John Robert în camera aceea micuță și își amintea cât de surprins se simțise el, Tom, și cât de alarmat și de flatat, când își dăduse în sfârșit seama de scopul urmărit de omul acela bizar. Și emoțiile facile pe care le încercase atunci i se păruseră a fi un eveniment remarcabil în viața lui. Imaginea lui Hattie îi licărea acum în fața ochilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
mă iubești, acum, dar e doar un fel de entuziasm, din cauza acestei discuții oribile, de nepurtat, pentru care sunt cu totul responsabil, din cauza acestei drame, cum ai numit-o tu, și pentru că te simți flatată! — Flatată! — Tinerele fete se simt flatate de atențiile bărbaților mai în vârstă, mai ales dacă aceștia sunt faimoși. Nu minți! Ăsta-i un fel de discurs, mincinos și răutăcios! — Da. Bine. Dar probabil sunt primul bărbat... care ți-a făcut avansuri.. și dacă nu sunt... of
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
de ajutor material, de auxilium, deși e cam târziu! Credeam că ne-ați uitat de tot. Nu uită Cerul faptele, curajul, devoțiunea și dârzenia Marelui Maestru Jean de Léols și pe ale tovarășilor săi! Bine, din nou! concede Bursucul. Sunt flatat! Să trecem, totuși, la obiect. Tocmai ce am primit, din sursă discutabilă, un mesaj relativ alarmant. Un ultimatum. Așadar! Suntem extrem, extrem de curioși! Dacă va fi..., ce va fi mâine? Sfârșitul ordinii lucrurilor și al omenirii? Dihotomia, suma și rezultanta
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
ei, am niște obligații de la care nu mă pot sustrage. S-a dovedit că fotografiile erau cu Sheba și Connolly - toate făcute într-o singură seară în parcul Hampstead Heath. Erau câteva instantanee cu Sheba pe iarbă care n-o flatau. Erau mai multe cu Connolly făcând clovnerii: cu mușchii flexați în stilul lui Charles Atlas, cu limba scoasă, cu pleoapele întoarse pe dos. Vederea fețișoarei lui banale mi-a dat amețeli. Dar răul de-abia urma. La fundul teancului erau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
bine, cred că da, am zis. — Nu, vreau să spun, trebuie chiar să promiți. Am scos o altă țigară. — Ok, promit, am zis. Toată viața am fost genul de persoană căreia oamenii îi încredințează secrete. Și toată viața am fost flatată de acest rol - recunoscătoare pentru fiorul de importanță pe care ți-l dă privilegiul de a deține informații interesante. În ultimii ani am observat însă că satisfacția mi s-a diluat și că a fost înlocuită de un fel de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
am vrut s-o bat la cap. Din experiență proprie, celebritățile nu reacționează bine la vânzători insistenți. —Să te oferi să Închizi magazinul este departe de a fi o insitență, i-o trânti Stella. Pur și simplu i-ai fi flatat Claudiei egoul. Cum de nu poți să-ți dai seama de asta? Se pare că trebuie să-ți explic și cele mai simple lucruri. Uneori, Ruby, chiar mă Îndoiesc de capacitatea ta de a conduce un magazin exclusivist ca Les
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
sau cât portocalele, dădu ea din cap. Era obișnuită cu remarcile muncitorilor, de genul „Pfiu, drăguță, ce bine stai cu Înaintarea“; purta sutiene cu cupă C, uneori chiar D. Se Învățase să ignore genul ăsta de vorbe, care chiar o flatau nițel. Dar acum, cu bărbații ăștia care stăteau lângă ea Într-un restaurant, era altceva. —Bine, zise Sam dând să se ridice. Lasă că rezolv eu. Nu, șuieră ea prinzându-l de mână. Te rog, stai jos. Lasă că mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
parte să bem o bere sau o cafea? —Cine? Eu? Ruby se uită peste umăr, presupunând că Întrebarea Îi era adresată vreunei starlete frumoasă de pică care tocmai apăruse În vizor. — Da, zise el. —A, ce drăguț din partea ta, sunt flatată de-a dreptul, dar am venit cu băiatul meu. Atunci băiatul tău e un tip foarte norocos, atât am de zis. Mi-a părut foarte bine... O invita să se prezinte. —Ruby. Ruby Silverman. Mi-a părut foarte bine, Ruby
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
în alegerea corectă a întrebării, în formularea ei inedită și provocatoare. „Ce părere aveți despre...?” va declanșa cu siguranță răspunsuri banale și parțial stupide. În definitiv, ce urmărim cu acest micro-trotuar: să aflăm ceea ce știm și noi foarte bine? Să flatăm cititorul, luându-i în seamă opinia? Să subliniem actualitatea ziarului? Să completăm o pagină tematică cu o casetă lesne de realizat? Gen vetust și suspectat de manipulare, ancheta de opinie face carieră și astăzi în presa românească de informație. Mult
[Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
ipostaza implicită de a recunoaște valoarea celuilalt. Flatarea dă astfel naștere unei identități valoroase (a celui flatat); la rândul său, acesta îi conferă celui care l-a complimentat o identitate de persoană demnă de a fi ascultată. Mesajele celui care flatează vor fi deci considerate din start valoroase. Figura 23. Traseul manipulării prin tehnica ingrațierii (flatării) oponentului (adaptare după A. Mucchielli) Chiar dacă, la o primă vedere, flatarea este un comportament unic, în practică putem vorbi despre mai multe procedee de flatare
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
țară de șefi. Chiar dacă economia de piață ar fi trebuit să impună deja un tip de ierarhie socială acceptată acest lucru nu s-a întâmplat. Cel care ne servește este egalul nostru și,de cele mai multe ori, noi trebuie să-i flatăm ogoliul pentru a-i capta bunăvoința, o bunăvoință pentru care îl plătim. Socialul românesc nu este încă unul al meritelor recunoscute, iar instalatorul care intră în casa profesorului universitar să-i repare țeava, crede că el nu a ajuns professor
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
București, 1959, p. 58. 230 Pascal Bruckner vorbește despre fața urâtă a individualismului: ,,Lumea modernă și-a pierdut sufletul (...). Iată venită așadar vremea individului suveran, fremătător și nerăbdător, căruia piața îi dă permisiunea să acționeze după cum îl taie capul, îi flatează până și cele mai mici înclinații. Astăzi în occident, el nu este amenințat decât de propria lui trufie, să-și impună limite la poftele cele mai exorbitante...". Mizeria prosperității, Editura Trei, București, 2002, p. 116. 231 Alexandr Zinoviev ne contrazice
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
față de autorități, pe care nu le suspectează niciodată și față de care-și ține promisiunile cu sentimentul datoriei împlinite. Nu are scrupule când își toarnă rudele, prietenii sau colegii pentru că nu se îndoiește de „justețea” politicii oficiale și e mai degrabă flatat de atenția pe care i-o acordă „organele” statului. Informatorul tipic e receptiv, punctual la întâlniri, discret și conștiincios, un cetățean de nădejde cu care ofițerul ajunge să lege dacă nu o camaraderie discretă, măcar o complicitate plină de simpatie
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
relații. După cum am descris mai sus, și aici aprecierile lui Janos Kornai cu privire la piața vânzătorilor se aplică bine:„Există o competiție a cumpărătorilor pentru favorurile vânzătorilor sau, mai precis, pentru bunăvoința sa de a vinde ș...ț cumpărătorul încearcă să flateze vânzătorul și să-i câștige bunăvoința” (Kornai, 1992, p. 248). Pentru că produsele ce se produceau în țară nu erau însă pentru consumul intern (de obicei, faimoasele bunuri „pentru export”), turiștii trebuiau să aibă relații speciale cu producătorul, adică indivizii implicați
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
din România. Într-un anume fel, ideea de naiv nu i se mai potrivește, deoarece iese cu originalitatea din tiparele acesteia. În timp ce confrații se simt bine în spațiul unor viziuni edulcorate, ingenue, el se manifestă ca un adevărat expresionist. Nu flatează nici realitatea, nici imaginarul. Are o privire lucidă și de aici ajunge usor în zona deformărilor sugestive, incintante și ale cromatismului in tonuri grave. Ioan Măric are însușirile unui artist care scrie cu fiecare tablou monografia eternă a lumii, privită
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
adevărul din cuvintele rostite de cei din jur, de a distinge între prietenii adevărați sau falși. Prudenția, pe lângă demnitatea de soție, este și un prieten sincer, iubitor, adevărat. Spre deosebire de soțul ei, ea știe să-i distingă pe cei care doar flatează și are curajul să le critice nesinceritatea. Vorbește modest, încet, cuviincios, adoptă, în toată atitudinea ei, imaginea soției obediente. Dar în spatele comportamentului sfios și al poziției marginale afișate inițial, ascunde o voință puternică, are, cu siguranță, o nebănuită forță de
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
aș fi văzut-o chiar cântând. (Puștoaica Olive). În artă nu pășești pe drumul cel bun decât renunțând la ceea ce place. Elogiile ne plac pentru că asta îi descalifică pe autorii lor. Iată de ce oamenii care s-au apropiat de noi flatându-ne, ne devin străini de îndată ce încetează să ne mai laude. I-am plasat acolo unde s-au așezat ei înșiși, undeva foarte jos. Câtă vreme ne elogiază, e bine, îi ascultăm; de îndată ce tac, ne îndepărtăm de ei, este drept așa
by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]