318 matches
-
percepem „ultravioletul”, tot așa eu Îmi prefigurez În diagrama menționată mai sus - la „stânga”, la extrema stângă a melancolicului, situez pulsiunile și boala psihică a schizoidiei și schizofreniei, iar la „dreapta”, la extrema dreaptă a celor patru pulsiuni esențiale - melancolic, flegmatic, sangvin și coleric -, percep pulsiunea și boala paranoidiei și a paranoicului. Deci, Îmi spuneam În nesfârșite ceasuri de auto-observare și teamă, dacă voi „luneca”, În accesele mele de furie sau ațâțare, chiar și de entuziasm neînfrânat, nu voi putea „luneca
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
ales, care mi se adresează ca unui om bătrân. Sunt aproape convins că e o eroare, reacțiile mele, mentale, dar și fizice, au Încă rapiditatea „de altădată”, ca și „limitele” mele - nestăpânirea nervoasă, incapacitatea mea veche de a fi un „flegmatic”, cineva cu gesturi calme, cu un discurs grav, cu o pronunție distinctă și, mai ales, fără acele treceri bruște nu de la o idee la alta, ci la formele diverse ale uneia și aceleiași idei sau capacitatea de a urca iute
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
unui temperament național. Vorbeam mai sus de „temperamentele” culturale și naționale - dacă e posibil, măcar din motive ale cazuisticii și ale unei bune Înțelegeri a „spiritului popoarelor”! - și constatam că Francezii, ca și Românii aparțin probabil acelui temperament numit generic flegmatic, cu toate variantele sale. De aici și stilul cu o frazare scurtă, concisă, colorată, plastică, Îmbibată de un naturalism cel mai adesea sociologic. Colericii, marii colerici, precum un Dostoievski, de exemplu, se „pierd” În fraze meandrice, ce par a nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
cum anunță dramaturgul într-un alt articol unde privirea sa scrutează o nouă epocă, nimeni nu va mai râde. L & M Lache și Mache funcționează după aceeași logică a personajului degeminat într-un cuplu de forțe, un coleric și un flegmatic, un belicos și un împăciuitorist, un fel de oximoron ontologic. Și nu doar Lache și Mache, ci și Farfu- ridi și Brânzovenescu, Leonida și Efimița sau confundabilii amici și Mitici, apar câte doi. Această degeminare a per- sonajului, simptomatică la
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
caz, nu mai văd decât mici Solali anglofoni străbătând în pas vioi străzile și dunele de nisip. Dar să ne păstrăm seriozitatea. Tot ce fac ei merită respectul, cu atât mai rău dacă unii sunt puși pe ironii. Acești combatanți flegmatici în mijlocul isteriei generale au efectul liniștitor al unui brav burghez olandez inclus într-o procesiune de flagelanți. Îți zici că așa, cel puțin, se va face cândva un bilanț (nu se știe nici unde, nici când, dar în fine...). Specialiștii
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
ale catolicismului! Ușor se poate constata că „departajarea” mea, strict „subiectivă” cum se zice, nu e de ordinul valorii - cei citați mai sus au o pondere egală În clasoarele istoriei creației! -, ci sunt de ordin temperamental. „Realiștii” sunt mai degrabă „flegmatici” - dacă acceptăm cele patru mari categorii temperamentale, strict teoretice, iar „fantaștii”, adepții acelei tabula rasa, sunt „sangvinii”, uneori chiar „sangvino-colericii”. (În splendida carte a lui C.G. Jung, Tipurile psihologice - pe care am descoperit-o Încântat la un buchinist pe malurile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
care am descoperit-o Încântat la un buchinist pe malurile Senei când, În anii ’82-’83, tot acolo, la Paris, Încercam să „tratez” cazul unui erou, Castor Ionescu, care vrea să-și „educe”, să-și tempereze firea sangvino-colerică Într-una flegmatică -, autorul, preocupat de „misterele” temperamentelor umane (despre care Galenus, se pare, În medievalitate, ne Învăța că reprezintă adevărul cel mai profund despre omă, folosește termenii de „introvertit” și „extrovertit”. Introvertitul Îl asimilez flegmaticului, extrovertitul - sangvinului. Da Vinci și Dostoievski au
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
să-și tempereze firea sangvino-colerică Într-una flegmatică -, autorul, preocupat de „misterele” temperamentelor umane (despre care Galenus, se pare, În medievalitate, ne Învăța că reprezintă adevărul cel mai profund despre omă, folosește termenii de „introvertit” și „extrovertit”. Introvertitul Îl asimilez flegmaticului, extrovertitul - sangvinului. Da Vinci și Dostoievski au, pentru mine cel puțin, profilul tipic al „extrovertitului” de „coloratură” sangvină - În cazul lui Dostoievski, nu rareori sangvino-colerică! Și Shakespeare la fel, un extrovertit, un sangvin, dar „numai” În marile piese, Hamlet și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
o anume stare „colerică”, ce frizează isteria, ca și la Dostoievki. (Shakespeare, Însă, e cu adevărat un caz aparte chiar și printre „cei mari”: două dintre piesele sale „mari”, Visul unei nopți de vară și Furtuna, sunt mai degrabă „introverte”, „flegmatice”, ca și piesele „minore” ce anunță rococco-ul, el „acoperă” și creează În toate „registrele” majore umane. La Tolstoi, pe care Îl considerăm ceea ce se Înțelege printr-un „clasic”, În stil și construcție epică este un „flegmatic”; un „introvert”, În Moartea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
sunt mai degrabă „introverte”, „flegmatice”, ca și piesele „minore” ce anunță rococco-ul, el „acoperă” și creează În toate „registrele” majore umane. La Tolstoi, pe care Îl considerăm ceea ce se Înțelege printr-un „clasic”, În stil și construcție epică este un „flegmatic”; un „introvert”, În Moartea lui Ivan Ilici, de exemplu, putem surprinde cu ușurință „reflexe dostoievskiene”: lipsă de măsură, exaltare a ideii, proiectarea ființelor umane și a raporturilor dintre ele pe o canava tensionată, aproape fantastică, ce respectă totuși, cel puțin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
exaltare a ideii, proiectarea ființelor umane și a raporturilor dintre ele pe o canava tensionată, aproape fantastică, ce respectă totuși, cel puțin În aparență, semnele esențiale ale realitățiiă Dar, din totdeauna, cred eu - și-mi asum riscul acestor generalizări! -, „realiștii”, „flegmaticii”, marii, uriașii creatori și-au asumat un „risc” diminuat față de „ceilalți”, fantaștii, sangvinii sau sangvino-colericii. Deși, cum am mai spus-o, aici nu e vorba de „alegere”; „tipul” de creație, de „prelucrare” a datelor realității este În cazul creatorilor autentici
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
dar în același moment cade și el pe spate, cufăndându-se pănă peste cap în zăpadă. Dimitrie Rosetti și Vadana care erau în apropiere aleargă imediat în ajutorul lui, crezând că i s-a întâmplat o nenorocire. Ași!... Șuțu se scoală flegmatic în picioare și prinde să-și scuture pălăria, hainele, buzunarile de zăpadă. Avea un aer cât se poate de caraghioz. Ce-ai pățit, Costică? Îl întreabă Vadana. Nimic! Ia mi-a dat pușca o palmă și mi-am, pierdut echilibrul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
care, simțind că se duce, parcă ne zicea: "dragi stăpâni, nu mă lăsați!" Vai, și astăzi i-aș duce dorul bietului Milordachi, dacă un motan frumos, auriu, un leu în reducțiune, alintat ca un copil, leneș ca un împărat și flegmatic ca un filosof, nu i-ar fi luat locul în inima mea. Văd însă că fără voie alunec în pacatul englezului, de aceea sfârșesc, ca să nu mă stric cu prietinii mei cei sinceri. DIN "JUNIMEA" (MUZICĂ PICTURĂ) I Multe s-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
situat mai către Vest, tot în Amazonas. Stau în La Patarashca , un hotel restaurant situat chiar în centru, cu o grădină mare, bine îngrijită, în care habitează trei papagali colorați și vorbăreți. Alți locuitori permanenți: doi labradori aurii, mari și flegmatici, aparținând lui Cindy, fiica patronului, cu care mă împrietenesc din primul moment. Restaurantul aferent hotelului este specializat în mâncare regională și este cotat drept unul dintre cele mai bune din Tarapoto. Am ocazia să testez câteva meniuri, printre care și
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
câteva zile, strănută. Plaga se deschide. Se poate vedea perfect înăuntrul abdomenului. E 11 noaptea. Îi telefonează lui Georges. Nu e acasă. Îi lasă un mesaj pe mobil și cheamă Salvarea. La urgență, un medic tânăr pune diagnosticul: eviscerare. Și, flegmatic, îi face un pansament. "O să vedem mâine dimineață." Bineînțeles, se vede mai bine la lumina zilei... O infirmieră îi spune că șeful secției, ocupat deocamdată, vrea s-o vadă. Într-adevăr, acesta vine împreună cu tânărul confrate, căruia îi spune cu
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
vieți pe cât de tumultuoase și pline de creativitate, pe atât de nefericite: Un copist avizat a se cultiva pe apucate [...], iubitor de singurătate [...]. Casa lui de pustnic, un colț întunecos și painjinit din arhiva unei cancelarii, și atmosfera leneșă și flegmatică a cafenelei asta era toată viața lui. Cum s-ar fi închinat unei copile care i-ar fi dat lui inima ei! Adesea și-o închipuia pe acea umbră argintie cu fața albă și păr de aur căci toate idealele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
putea să-i vină? Cea mai neplăcută și generatoare de griji ar fi, indiferent de forma în care îi este servită, aceea că fiul său cel mic nu-i de găsit nicăieri. Cine-i ăla care să rămână indiferent și flegmatic la o asemenea veste? În niciun caz tatăl meu. Îl știu eu prea bine. S-ar îngrijora, s-ar frământa, și-ar face o mie de gânduri, alternându-le pe cele mai negre cu cele mai pline de speranță. La
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
făcu răbduliu profesorul, trecând cu magnimie peste epitetul primit. "Și ce epistolă ți-au mai trimis?" "Mi-au zis că sunt dilie și că de ce nu ies la pensie", cită ea cu onestitate. "Poate că au și ei dreptate", făcu flegmatic dom' Cuzbășan. Noroc că Veronica se întorsese, după ce curioșii se risipiseră, și-și lipise urechea de ușă. Abia au reușit să-l scoată pe șeful meu din ghearele ei, zgâriat pe față, pe mâini și cu părul plin de zațul
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
privire. A pus degetul la buze, apoi a ridicat mâinile În sus, ca să-mi arate că are intenții pașnice. Abia atunci mi-am dat seama că semăna cu Teo Haiduc. Semăna și parcă nu era el. Calmul și aerul său flegmatic dispăruseră cu desăvârșire. În spate purta un rucsac jegos pe care l-a trântit pe cufărul de lemn sculptat care se afla fața patului meu. — Ai vreun celular la tine ? m-a Întrebat el. FĂră să aștepte să-i răspund
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
câine Întărâtat. — Cine ești de fapt ? am bâiguit eu, tremurând. Ce cauți, de ce ai venit aici ? — Nu eu am venit la tine, spuse Teo Haiduc așezându-se comod În fotoliu, picior peste picior, luându- și un aer oarecum asemănĂtor celui flegmatic de odinioară. Tu ai venit la mine. — Eu ? am exclamat eu, profund surprinsă de tupeul nemă- surat al noului Teo Haiduc. Doamne ferește ! Dacă nu mă vedeam cu roberto acum câteva săptămâni și nu mi-ar fi spus În trea- căt
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
schimb, când tu Însăți nu ești dispusă să miști un deget ? m-ai chemat aici ca să mă eliberezi. mi-ai spus, gata, bătrâne, e timpul să ieși afară din colțul acela al minții mele unde zăceai sub formă de imbecil flegmatic, e timpul să avem și noi ceva de spus În afacerea asta, moșule ! Așa e sau nu ? ochii de câine Înfometat ai lui Teo Haiduc aruncau scântei. Ezitam Între spaimă și milă, era din ce În ce mai clar că tipul o luase razna
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
care părea să moțăie cu ziarul pe cap până În clipa precedentă. Tipul, căruia nu i s-ar putea ghici cu ușurință vârsta, putând avea la fel de bine treizeci și cinci sau cincizeci de ani, blond spălĂcit cu ochi cenușii, e genul de individ flegmatic și alifios, care când te privește pare să se uite prin tine, poate din cauza unui ușor strabism. — BĂtrânii inuiți, cei care au apucat să se nască În igluuri, aveau propriile legi, propria organizare socială și spiritualitate, iar În decurs de
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
evoluția societății, aceasta trebuie să selecteze talente și să le creeze condiții pentru dezvoltare și manifestare deplină în centre de excelență. 3. Trăsăturile temperamentale nu sunt influențabile pentru creație, dar prin educație și autoeducație, tipurile de temperament (melancolic, coleric, sancvinic, flegmatic), fiecare poate contribui cu idei originale. Însă există o legătură între umor și creativitate, iar Septimiu Chelcea consideră că . 4. Voința și alte calități volitive. Este o calitate necesară atât pentru susținerea unui demers creativ cât și pentru a învinge
Idei și proiecte by Elvira Grigoraș () [Corola-publishinghouse/Science/1213_a_2053]
-
despre republică, despre "trezirea" moldovenilor. S-au scris articole cu titluri ca Deșteptarea moldovenilor. "Demult, zicea un agronom, moldovenii trebuiau să se gândească și la sine." Ziarul Izvestia din Odesa nu mai putea de grija moldovenilor: "Acest popor moldav înapoiat, flegmatic, care nu se miră de nimic, acum deodată s-a mișcat, ideea a pătruns în toate sferele vieții sociale și culturale ale satului..."213 Ce a urmat, se poate afla și din cele 800 de pagini ale cărții lui Alexei
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
mai fericiți oameni de pe pământ? "Dar ce pretindeți dumneavoastră? mi se răspunse; nu toate adevărurile pot fi spuse; dumneavoastră, care ați văzut cum stau lucrurile de aproape, nu vă mai putem ascunde nimic." Consemnăm această mărturisire; era însoțită un surâs flegmatic. E singura explicație pe care am putut-o obține. Să ne continuăm deci călătoria. De la penultima haltă înainte de Iași, șoseaua urcă printr-o pantă rapidă pe o colină rotunjită acoperită de păduri dese. Din vârful colinei și printr-un luminiș
by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]