215 matches
-
metale, lubrifianți. Bucătăria argentiniană are multe feluri de mâncare, gustări sau deserturi, caracteristice acestei țări. Majoritatea argentinienilor preferă carnea de vită. Mâncarea specifică argentiniană este parrillada, un grătar mixt care cuprinde atât măruntaie ("achuras"), cât și cârnați puțin picanți ("chorizo"), fleică ("vacio"), costiță ("costillas") și alte feluri de carne. De obicei, se prepară cu "chimichurri marinade" pe bază de usturoi și nu foarte picant și poate include, de asemenea, carne de pui sau de porc și ardei copți. Specific Patagoniei este
Argentina () [Corola-website/Science/298072_a_299401]
-
noastre vitale. Nu, greața survine dintr-o pornire cu care sîntem dăruiți de a respinge amestecul în care am fost ispitiți să intrăm, așa cum un ficat sănătos aruncă bila în sânge când îi trimiți, prin stomacul care primește orice, o fleică grasă și râncedă. Pentru că nici măcar nu putem să spunem contemplând o ceată de ticăloși în toiul unui chef, asemeni poetului în fața stârvului asaltat de viermi, că păstrăm totuși în noi esența divină a solidarității noastre descompuse. (Celor care au revelația
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
Prizzi's Honor (1985) al lui John Huston pentru a enumera doar câțiva clasici dispar în Gomorra. Într-un fel, Matteo Garrone reînnoadă cu tradiția neorealismului italian, felia de viață este livrată însă ca un biftec în sânge, trântit astfel încât fleica să răsune înfundat precum corpurile de vieri ale mafioților măcelăriți fără figuri de stil sau aristocratice reverențe făcute tradiției. Și cei care în final îi ucid pe cei doi tineri porniți în marea lor aventură fluturând numele eroului favorit au
Viața ca o pradă by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7302_a_8627]
-
dintre idioți, cel mic, va fi cerșit și el Ponosul. Nimic, nimic nu va putea să stea de-a curmezișul! Auf Wiedersehen! Lebewohl! Capăt de linie! Ne pare brânză! Nimeni nu călătorește înainte! Niemand! Nimeni! La rampă! La depou! La fleici! Este bătut în cuie! Epurarea! Dixit! Așa a fost scris! Pân'aici! Pupici! Canci! Unde scrie? În farfurioara ta cu lapte? Aberezi? Te dai profet? Bufonule! De unde-ai mai scos-o? Nimic nu este scris, în mod definitiv! Există variante
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
înaintașului său ploieștean. Târgoveții săi ies, primăvara, la Crângul lui Bot și fac chef mare, în lunile nefavorabile se retrag în cârciuma „La Botul Calului” și „consumă” încet și trist. Când vine nota, se vede limpede disponibilitatea lor culinară: „16 fleici în sânge, 20 mititei, 10 patricieni, 16 perechi de fudulii cu 10 chile de vin la găleată; dați 3 lei să vă fie de bine”. Obiceiurile și disponibilitatea se păstrează și în vremurile mai noi. Sunt mai rare doar fleicile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287628_a_288957]
-
fleici în sânge, 20 mititei, 10 patricieni, 16 perechi de fudulii cu 10 chile de vin la găleată; dați 3 lei să vă fie de bine”. Obiceiurile și disponibilitatea se păstrează și în vremurile mai noi. Sunt mai rare doar fleicile în sânge și fuduliile. Rămân măslinele și, în genere, aperitivele. Locul vinului este luat de vodcă. Mitică, Lache, Mache, în ipostaze noi, nu mai petrec singuri și nici în liniște. Este mereu de față o coafeză cu sâni de piatră
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287628_a_288957]
-
recuperăm ceea ce statul ne-a confiscat. Intervievatul istorisește cu umor tranzacțiile cu cei pe care-i conducea: „Aveam două cabine și-i controlam la ieșire. Uneori se adunau și câte 40 kg de carne. Se plângeau că au luat o fleică pentru copii, pentru nevastă”. Convins că nu poate eradica fenomenul, dar convins și de nevoile oamenilor, șeful de fermă instituie furtul anunțat, legal, organizat. și risca. Ține registre duble, identifică „surplusuri”, netezește relațiile cu miliția și partidul cu ajutorul pachetelor de
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
În alt tramvai și coboară la barieră. Aici mănâncă doi mititei, „rupe o bucată de turtă dulce de la madam Georgescu”, apoi bea o bere, mănâncă trei gogoși, bea o limonadă, și Încă una, mănâncă „două bărdace de floricele calde”, ia fleici și bea sifon, la care se adaugă „un macmahon pe nerăsuflate”. Tabla de materii (subtitlul insolitului text Moșii) oferă contur unui tablou pestriț, balcanic-oriental, În care „soldați - mahalagioaice”, cerșetori, „copii - miniștri - pungași de buzunare”, „bone - doici”, „nepoate - mătuși - Țațe - neni
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
spațiu comercial, ci era locul unde se legau prietenii; Moșii Înseamnă distracție - panorame (comèdii, capul vorbitor, copilul cu trei picioare, paiațe, maimuțe etc.), Întreceri (Încercarea puterii), tombole, teatru de păpuși („«Vasilache»”) - dar mai ales mâncare (turtă dulce, Înghețată de vanilie, fleici, mere, ciucalată, acadele, smochine, alune prăjite, fisticuri, „Țâri - sardele - lămâi - brânză - urdă - cașcaval - slănină” etc.) și băutură (bragă, bere, pelin etc. ). Și peste toate - chefuri! În noaptea instaurării efemerei Republici de la Ploiești, după o Întrecere dreaptă În ale băuturii
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
ca totdeauna să se sacrifice pentru libertate. A fost un fanatism, o furie! Oalele toate de pământ, căciulile-n sus și «Ura! Vivat Republica!». Prezidentul a plecat, luând cu dânsul pe Stan Popescu, polițaiul... Încet-Încet, cu ultimii cârnați, cu ultimele fleici și oale, se strecură și poporul martir... Probabil cheltuiala frugalei gustări populare rămase să fie trecută În viitorul buget al Republicei.” (Boborul!). Lupta pentru instaurarea republicii se duce cu poloboacele de vin, entuziasmul mulțimii sporește gradat pe măsura Îndepărtării / supunerii
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
sîrmă, faianța s-a deteriorat, pierzîndu-și aspectul inițial, pictura sau modelul de pe ele estompîndu-se sau, uneori, refăcîndu-se cu ajutorul dîrelor de grăsime prelinse aleator. Atît bucătăriile, cît mai ales cămările de lîngă ele sînt pline de gîndaci, de la numeroasele alimente învechite. Fleicile de slănină stau lîngă sacii de făină plini de gărgărițe sau lîngă cei de cartofi plini de gîndaci de Colorado. Șobolanii și șoarecii sînt locatari obișnuiți ai acestor clădiri și, mai ales, ai zonei unde se depozitează gunoaiele. Băile păstrează
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
sărbătoare Nu e crâșmă, nu e bar, făr-un țap și-un lăutar Peste tot urlă Vasile, dragoste și veselie Din Pipera la Săcele dădea lumea din măsele Din Băneasa în Panduri clefănea lumea din guri Și-și spuneau mușcând din fleică : Grea e sărăcia, neică ! Pentru că ce femeie nu-și dorea să-l vadă și să -l asculte pe „domnișorul Cristian“ ? Nu era un cadou mai bun decât o seară cu tangourile lui. Se spunea că fetele de liceu nici nu
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
de lei și 15 bani. Domnul Arvinte s-a muncit toată după-amiaza să priceapă ce mâzgălise chelnerul din prinosul celor patru clase primare ale sale, dar nu reușea să citească nici cotlete de vițel, nici saramură de crap și nici fleici de porc, ci schintre toată ziua. Parcă dinadins pentru a-l înnebuni de cap pe domnul Arvinte după cincizeci de ani, chelnerul caligrafiase atent fiecare literă, astfel că pensionarul a rămas cu privirea ceasuri întregi, ca hipnotizat, pe bazaconia din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
Împuțit” să emigreze. El și-a reconstituit „România care mi-e dragă” În orașul egiptean Alexandria. A deschis acolo „o crâșmă românească”, intitulată „La dorobanțul român”, unde cânta un „lăutar pur-sânge țigan român” și se serveau „băuturi naționale”, mititei și fleici pe grătar, dar și „știucă umplută evreiește”. Personajul și faptele sale sunt autentice, ne asigură Istrati În 1927, „deși incredibile și de neadmis pentru mentalitatea fasciștilor” <endnote id="(723, pp. 677-679)"/>. În pofida participării entuziaste a evreilor din România la Războiul
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
ieftină. Prețurile variau de la 20 bani porția până la maximum 80; cu 80 bani aveai mâncările excepționale, precum fripturi de curcan, de iepure etc. Eu dejunam cu 90 de bani, și anume: pâine 10 bani, 2 ouă fierte 20 bani, o fleică 40 bani, 1 măr 10 bani, bacșișul 10 bani. Fără vin. Cu vin costa 1 leu și 10 bani.229 Birtul Günther, în dosul Pasagiului Român, strada Câmpineanu 230, unde mâncam 4 feluri pe zi, vin și desert cu 80
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
mai târziu ministru al Justiției. Foarte vestite pentru cârnați și fripturi erau restaurantele și grădinile populare: „Leul și cârnatul“233, Herăstrăul 234, Zdrafcu 235, Bordeiul, mai târziu Floreasca 236. „Leul și cârnatul“ era vestit pentru cârnații cu piele, Zdrafcu pentru fleici. În adevăr, nicăieri nu mâncai o fleică mai bună, o fleică de cel puțin un kilogram, servită pe o mare farfurie de lemn. La Bordei se petrecea de Paște, la Sf. Gheorghe și la 1 Mai. Aceasta era tradiția populară
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
pentru cârnați și fripturi erau restaurantele și grădinile populare: „Leul și cârnatul“233, Herăstrăul 234, Zdrafcu 235, Bordeiul, mai târziu Floreasca 236. „Leul și cârnatul“ era vestit pentru cârnații cu piele, Zdrafcu pentru fleici. În adevăr, nicăieri nu mâncai o fleică mai bună, o fleică de cel puțin un kilogram, servită pe o mare farfurie de lemn. La Bordei se petrecea de Paște, la Sf. Gheorghe și la 1 Mai. Aceasta era tradiția populară. Dar despre localurile de petrecere, teatre, baluri
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
erau restaurantele și grădinile populare: „Leul și cârnatul“233, Herăstrăul 234, Zdrafcu 235, Bordeiul, mai târziu Floreasca 236. „Leul și cârnatul“ era vestit pentru cârnații cu piele, Zdrafcu pentru fleici. În adevăr, nicăieri nu mâncai o fleică mai bună, o fleică de cel puțin un kilogram, servită pe o mare farfurie de lemn. La Bordei se petrecea de Paște, la Sf. Gheorghe și la 1 Mai. Aceasta era tradiția populară. Dar despre localurile de petrecere, teatre, baluri mascate, mustării, dulapuri, circ
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
România, precum se presupune, doctrinar, și încearcă să suplinească toate cele 22 de milioane de conștiințe românești. Cu urmările cunoscute. Un pamflet la adresa lui Adrian Păunescu și a Cântării României, [octombrie] 1984, difuzată la 6 noiembrie 1984 Folkul și porcul sau fleica și drapelul Năpastele la poporul român se zice că sunt de la Dumnezeu, de ele nu poți să scapi: cutremure, inundații, focuri, ciumă, holeră, brâncă, moartea-n vite, câte și mai câte. Unele dintre ele par mai rele decât războiul, pentru că
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
văzul lumii. Pe unde scurte, pe unde lungi, pe unde vrei și pe unde nu vrei; el ne învață ce e Patria, ce-i cu România și cu limba strămoșilor. Se visează Eminescu, dar de sub sutană îi scapă coada dracului. Fleică și Drapelul, Folkul și Porcul! Iată programul său electoral. Nu trebuie uitat că un asemenea instrument de produs stupidități trebuie plătit și bine hrănit, ca să umple buzunarele cu îngrășăminte el are nevoie de Mercedesuri cu tarif redus pentru că în Dacia
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
cu atâtea fețe, dorește să nu fie lăsat singur, nu are somn, nu are credință, e înfometat să ocupe revistele, orele de literatură și mai ales să-ți intre în casă ca să se învețe o dată cum se îmbină Drapelul cu Fleica și Folkul cu Porcul! Cum scoate niște vânturi sonore care te fac să răsucești urgent butonul radioului. Numai că, de la o vreme, nu mai putem respira. Nu-i ajungeau duminicile, ne-a luat și sâmbetele și joile, a tocmit postul
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
curio zități - femeia cu barbă, cel mai înalt om, cel mai pitic pitic -, tarabe de tras la țintă unde se ofereau premii, ciocane de încercat puterea, corturi cu ghicitoare în palmă, roata norocului, călușei, muzici cacofonice pretutindeni, restaurante improvizate cu fleici și mititei, fum, gălăgie, lumini stridente, mirosuri - distracție, nu glumă. Și mergeam la iarmaroc cu o trăsură: birja cu trei cai. Părinții pe bancheta din spate și eu pe băncuța din fața lor. Strada mare era bătută toată în mici prăvălii
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
Înfipt În inima orașului, am văzut două lucruri iarăși de amintit: o podgorie pe chiar malul Însorit al Dunării, scăpată ca prin minune de flagelul filoxerei și cu butuci centenari de viță veche românească, iar În pragul unui birtuleț cu fleici și cu mititei, un tânăr și solitar cântăreț din harfă, rămas pe-aici, desigur, din vreo cetate grecească a Istrului de acum două mii de ani, când, tot pe aici pe-aproape, În vechea Tracie, se născu și trăi Orfeu, fiu
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
care-mi țineau locul cafelei cu lapte diminețile, la vadul măce larilor din gura pieței noastre Ghica-Vodă, la Oituz, unde patronul și lumea din prăvălie se săturau numai privind cum mestec fericit după taler; sau „curelușa“ grasă, „cureaua băr bierului“, fleica mustoasă „de unde suge ursul“, dulci, dar recal citrante cu foalele prea debile; spina de vacă și de purcel cu gustul lor catifelat, rinichii de vițel Îmbrăcați În grăsimea lor tandră și suavă, sau cel de purcel, mirosind ușor a pipi
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
cu polițaiul și un taraf de lăutari”, „sunt sublime momentele când un popor martir sfarmă obedele și cătu- șele tiraniei ă...Ă și - te pupă ! O !”, „și să spargă o oală cu poporul lui”, „ Încet-încet, cu ultimii cârnați, cu ultimele fleici și oale, se strecură și poporul martir ...”, „ alergăturile cu poporul” etc.. Poporul sau mai precis Boborul devine expresia unei exorbitări care ține de utilizarea au pied de la lettre a celeilalte accepții, a poporului în calitate de corp politic, „poporul suveran”. Cea de-
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]