567 matches
-
articolului -le, prezent și la singular, și la plural (fratele acesta, florile acestea), și la masculine, și la feminine (fratele acesta, casele acestea), și la neutre, singular sau plural (numele acesta, numele acestea). 2.1.3. Apare un nou tipar flexionar, constituit din corelația desinențială [sg. -o (neaccentuat) - pl. -i (nonvocalic sau vocalic)] Tiparul este reprezentat de împrumuturi, unele foarte recente, și este recunoscut de principalele lucrări normative ale momentului: DOOM2, GALR (cf. GALR, I: 78): flamingo - flamingi, picolo - picoli, paparazzo
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
sg. -o (neaccentuat) - pl. -i (nonvocalic sau vocalic)] Tiparul este reprezentat de împrumuturi, unele foarte recente, și este recunoscut de principalele lucrări normative ale momentului: DOOM2, GALR (cf. GALR, I: 78): flamingo - flamingi, picolo - picoli, paparazzo - paparazzi. În ansamblul sistemului flexionar românesc, tiparul este interesant pentru două aspecte: (a) introduce o desinență vocalică neologică, lucru rar în evoluția unei limbi; (b) înregistrează o schimbare a condițiilor fonetice de realizare vocalică a lui -i, care, în acest caz, se realizează vocalic și
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
M.B. ("Cotidianul",1995, în DCR2: 219), Încă doi stranieri la Oradea (GSP.RO, 2008). Totuși, în emisiunile sportive, nu o dată am auzit pronunția cu -i devocalizat, confirmată și de B.C., crainic sportiv. 2.1.4. Se introduce un nou tipar flexionar cu o desinență neologică "s" pentru plural? Desinența "s" este prezentă în multe împrumuturi recente, unele utilizate mai ales la plural: bluejeans, comics, *cornflakes, cortes (cuvânt hispanic, pătruns și în franceză; desemnează "organele legislative din Spania și Portugalia, constituite din
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
dublu marcate", pentru care atașarea desinenței autohtone -i (sau, pentru neutre, -uri) și realizarea, sub efectul atașării lui i, a unei alternanțe consonantice (bluejeans - bluejeanși 14) indică pierderea semantismului originar al desinenței și atragerea, în final, a cuvintelor în tiparele flexionare autohtone. Multe substantive cu finala "-s" degramaticalizată sunt neacceptate de norma literară. Fenomenul este semnalat de Avram (1997: 17); vezi și Stoichițoiu-Ichim (2001, 2006, 2008 - sub tipar) (de exemplu, skinheads-ii, apud Stoichițoiu-Ichim 2006: 47). Se pot adăuga și utilizările specializate
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
comics-uri, cortes-uri, pampers/ș-i, sticks-uri). Interesant de observat că, dacă singularul acceptă introducerea unei noi desinențe (-o, la masculine), pluralul, în schimb, manifestă o clară tendință de respingere a lui "s". 2.2. Femininele Compararea tiparelor flexionare feminine este concludentă pentru câteva direcții. 2.2.1. Continuă să se manifeste diferențierea de registru stilistic pentru cele două tipare flexionare de bază ale femininelor [ă - e vs ă - i (devocalizat)] Ă - e este preferat în registrul cult, cuvintele
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
masculine), pluralul, în schimb, manifestă o clară tendință de respingere a lui "s". 2.2. Femininele Compararea tiparelor flexionare feminine este concludentă pentru câteva direcții. 2.2.1. Continuă să se manifeste diferențierea de registru stilistic pentru cele două tipare flexionare de bază ale femininelor [ă - e vs ă - i (devocalizat)] Ă - e este preferat în registrul cult, cuvintele aparținând fondului neologic, iar ă - i este preferat de cuvintele aparținând fondului vechi sau devenite suficient de uzuale pentru a fi simțite
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
Pentru această diferențiere de registru stilistic stau mărturie numeroase fapte. 2.2.1.1. Tiparul [ă - e] primește, cu foarte mici excepții, toate formațiile feminine neologice recente. - O statistică a noilor apariții din DOOM2 indică aproximativ 105 intrări în tiparul flexionar ă - e (apud Croitor-Balaciu, 200715), cele mai multe împrumuturi (acciză, *aleză, *aubadă, *charismă, *barjă, *bifă, *canisă, *clonă, *diaforă, !diasporă, *dischetă, *drenă, *favelă, *fiestă, *franciză, *fusaiolă, *gerberă, *hiadă, *izogonă, *jotă, *lavetă, *majoretă, *minolă, *moră, *mortieră, *pandoră, *parapantă, *pegră, *planetară, *prioră, *pubelă, *rovinietă, *simeză
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
bifă, *canisă, *clonă, *diaforă, !diasporă, *dischetă, *drenă, *favelă, *fiestă, *franciză, *fusaiolă, *gerberă, *hiadă, *izogonă, *jotă, *lavetă, *majoretă, *minolă, *moră, *mortieră, *pandoră, *parapantă, *pegră, *planetară, *prioră, *pubelă, *rovinietă, *simeză, *tastă), dar și creații interne (*mineriadă), și numai 5 intrări în tiparul flexionar ă - ĭ (*geacă-i), ceea ce înseamnă o pondere de aproximativ 20/1. Deși mult diferită în raport cu ponderea stabilită de Brâncuș (1985) − 10/1 −, direcția de evoluție pentru fondul cult al limbii a rămas aceeași. - Se includ aici formațiile obținute din
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
feminine (convorbire adițională, arteră coronară, echipă divizionară)16, transmit noului cuvânt caracteristica de gen și afixele de feminin ale substantivului. - Numeroase formații neologice în -a la singular nearticulat, care, în procesul de adaptare, își regularizează flexiunea, sunt atrase în tiparul flexionar ă - e, și nu în tiparul ă - ĭ; vezi variantele din DOOM2: anticvă/ anticva, coda/ codă, leva/ levă, pizza/ pizză, puma/ pumă sau recomandarea unei forme unice cobră - cobre, care modifică indicația din ediția anterioară: cobra/ cobră. Pentru substantive ca
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
acest stadiu, puțin mai lipsește pentru a se reface și forma de singular în -ă. Excepție face *perestroika, în cazul căruia o trăsătură fonetică (finala -ka) determină atragerea substantivului în tiparul ă - i (vezi recomandarea pentru G-D: perestroikăi/perestroicii, forme flexionare care merg după tiparul mai vechi al substantivelor în -că). 2.2.1.2. Tiparul [ă - i (devocalizat)] primește extrem de puține împrumuturi recente. - Se includ aici unele substantive terminate în -(t)ură (*brizură, *democratură, *stagiatură), altele, semianalizabile, terminate în -ică
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
tumoră - tumori), cu pluralul în -i, s-ar putea explica din paradigma mai veche în -e (tumoare - tumori), forma tumoare fiind acceptată în continuare ca variantă liberă. În trecerea de la DOOM1 la DOOM2, puținele modificări de normă privitoare la tiparele flexionare în discuție confirmă și ele direcțiile stabilite anterior, și anume: (i) Pentru substantivele din fondul vechi al limbii, indică extinderea tiparului ă - ĭ în defavoarea lui ă - e, fenomen ce poate fi susținut prin acceptarea numai a formei în -i (DOOM2
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
provincii, oraș), substantivul se include în tiparul ă - e, și nu în ă - i (englezoaică - englezoaice, buzoiancă - buzoience, *humoreancă - humorence, *mexicancă - mexicance, *satulungeancă - satulungence, *săceleancă - săcelence, ungureancă - ungurence etc.). Ca urmare, sufixul moțional -că are, în româna actuală, un tratament flexionar diferit (țărănci, dar bucureștence), după cum rezultatul este un etnonim sau o formație moțională curentă. Probabil că, pentru sentimentul vorbitorului obișnuit, etnonimele apar ca formații culte. 2.2.2. Continuă să fie activ tiparul [e - i devocalizat (adunare - adunări, calamitate - calamități
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
iii) În măsura în care DOOM2 introduce noi substantive din aceeași clasă, acestea apar cu terminația -(ț)ie: *concatenație, *conotație, *contracepție, *edentație, *intubație, *levitație, *lustrație, *prezentație, *stagflație, și nu concatenațiune, contracepțiune, intubațiune, lustrațiune etc. - Multe împrumuturi foarte recente se includ în acest tipar flexionar; vezi împrumuturile jacquerie, *sosie. Unele formații își modifică terminațiile originare (este cazul noilor forme din DOOM2 în -i-e, care înlocuiesc mai vechile formații în -i-a: acacia, araucaria, cineraria, fucsia, loggia, rickettsia, tibia); vezi și *giardia, fără indicație de plural în
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
apare și forma nearticulată mass-medie: o mass-medie coruptă ("Ziua", internet, 2007), această mass-medie (forum.ROL.ro, 2007), întreaga mass-medie internațională (EZ, internet, 2008), Este grețos cum sfânta suburbana mass-medie dă tonul injuriilor ("Cotidianul", internet, 2008) etc. 2.2.4. Tiparul flexionar [ĭe - ĭ (baĭe - băĭ)[ este slab în româna actuală În raport cu tiparul analizat sub 2.2.3, apar diferențe fonetice (se realizează în condițiile unei finale vocalice de radical alta decât vocala palatală i-), morfologice și de productivitate. Morfologic, în flexiunea
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
cordelă, sardea/sardelă < it.), sunt mai vechi în limbă, iar unele dintre ele sunt ieșite deja din uz (croazea, livrea, pavea, soarea). Nenumărate neologisme provenind din franceză au preferat, în aceleași condiții fonetice ale finalei radicalului, includerea în alte tipare flexionare, schimbându-și sau nu genul: (i) Unele au trecut de la feminine la neutre, unde se încorporează, de preferință, în tiparul (e)ǔ/Ø - -uri și, mai rar, în tiparul (e)ǔ/Ø - (e)e; vezi: antreu - antreuri, bufeu - bufeuri, bourrée
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
drajeu - drajeuri, jeleu - jeleuri, matineu 1 "spectacol" - matinee, matineu 2 "îmbrăcăminte de interior"- matineuri, panaceu - panacee, panseu - panseuri, piure - piureuri, puseu - puseuri, șemineu - șemineuri, turneu - turnee, varieteu - varieteuri. (ii) Altele, deși au rămas în clasa femininelor, au preferat alte tipare flexionare: fie tiparul (e)e - (e)ǐ din forme ca: alee - alei, idee - idei, epopee - epopei, diaree - (DOOM2 recomandă pluralul diarei), melopee - melopei, trahee - trahei 24, fie o formă invariabilă precum: acnee, apnee, cefalee, cornee, logoree, maree, tranșee 25 etc. - Niciuna
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
precum: acnee, apnee, cefalee, cornee, logoree, maree, tranșee 25 etc. - Niciuna dintre creațiile diminutivale recent înregistrate (și nu sunt puține!) nu se mai obține cu ajutorul sufixului diminutival -ĕa, care, în istoria mai veche a limbii române, a aparținut acestui tipar flexionar (floricea - floricele). - Specializarea stilistică a formei de plural (vezi pluralele: cosmeticale, filologicale, istericale, mitologicale, politicale, vadimale, purtând conotații depreciative, ironice 26) este semnul convertirii unui procedeu flexionar într-unul derivativ și asta se întâmplă numai atunci când procedeul flexionar nu mai
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
-ĕa, care, în istoria mai veche a limbii române, a aparținut acestui tipar flexionar (floricea - floricele). - Specializarea stilistică a formei de plural (vezi pluralele: cosmeticale, filologicale, istericale, mitologicale, politicale, vadimale, purtând conotații depreciative, ironice 26) este semnul convertirii unui procedeu flexionar într-unul derivativ și asta se întâmplă numai atunci când procedeul flexionar nu mai este activ. - Cele mai numeroase oscilații flexionare ale femininelor actuale privesc acest tipar substantival, variația formelor intervenind sau la singular, sau la plural: (i) Pentru singular, vezi
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
acestui tipar flexionar (floricea - floricele). - Specializarea stilistică a formei de plural (vezi pluralele: cosmeticale, filologicale, istericale, mitologicale, politicale, vadimale, purtând conotații depreciative, ironice 26) este semnul convertirii unui procedeu flexionar într-unul derivativ și asta se întâmplă numai atunci când procedeul flexionar nu mai este activ. - Cele mai numeroase oscilații flexionare ale femininelor actuale privesc acest tipar substantival, variația formelor intervenind sau la singular, sau la plural: (i) Pentru singular, vezi variantele libere din DOOM2: floricea/floricică - pl. floricele, mărgea/mărgică - pl.
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
de plural (vezi pluralele: cosmeticale, filologicale, istericale, mitologicale, politicale, vadimale, purtând conotații depreciative, ironice 26) este semnul convertirii unui procedeu flexionar într-unul derivativ și asta se întâmplă numai atunci când procedeul flexionar nu mai este activ. - Cele mai numeroase oscilații flexionare ale femininelor actuale privesc acest tipar substantival, variația formelor intervenind sau la singular, sau la plural: (i) Pentru singular, vezi variantele libere din DOOM2: floricea/floricică - pl. floricele, mărgea/mărgică - pl. mărgele, pătlăgea/pătlăgică - pătlăgele, picățea/picățică - picățele, pietricică/pietricea
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
pierderea poziției "forte" a acestui tipar sunt intern sistemice 27, fiind independente de inventarul de substantive prin care se realizează. Trebuie subliniat că, deși inventarul de substantive este extrem de bogat 28, actualmente tiparul a devenit neproductiv. Explicațiile constau în "dezavantajele" flexionare majore ale tiparului, și anume: (a) Dezavantajul major pare să-l aibă desinența de plural -le, a cărei omonimie (plurifuncționalitate) în ansamblul sistemului este supărătoare, căci, în cadrul flexiunii aceluiași gen (femininul), -le marchează atât pluralul nearticulat (floricele, lalele, măsele), cât
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
pluralului: desinența -i (cu repartiție la toate genurile), -e (cu repartiție la feminine și neutre), -uri (cu repartiție la neutre și, cu totul izolat, la feminine). 2.3. Neutrele 2.3.1. Pluralul în -uri În limba actuală, dintre tiparele flexionare neutre, cel cu pluralul în -uri continuă a-și întări productivitatea, ajungând, de departe, cel mai productiv tipar flexionar pentru neutre și pentru plural în general. Pentru poziția lui "forte" în sistemul actual pledează numeroase fapte. (a) Neologismele foarte recente
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
neutre și, cu totul izolat, la feminine). 2.3. Neutrele 2.3.1. Pluralul în -uri În limba actuală, dintre tiparele flexionare neutre, cel cu pluralul în -uri continuă a-și întări productivitatea, ajungând, de departe, cel mai productiv tipar flexionar pentru neutre și pentru plural în general. Pentru poziția lui "forte" în sistemul actual pledează numeroase fapte. (a) Neologismele foarte recente, indiferent de origine, se acomodează cu ușurință acestui tipar flexionar. Vezi împrumuturile recente din franceză, care, pentru includerea în
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
întări productivitatea, ajungând, de departe, cel mai productiv tipar flexionar pentru neutre și pentru plural în general. Pentru poziția lui "forte" în sistemul actual pledează numeroase fapte. (a) Neologismele foarte recente, indiferent de origine, se acomodează cu ușurință acestui tipar flexionar. Vezi împrumuturile recente din franceză, care, pentru includerea în acest tipar, au preferat schimbarea genului (*aperçu-uri, *acquis-uri, *bidonville-uri, *clou-uri, *grisaille-uri, *maquis-uri, *parti-pris-uri, *tête-à-tête-uri); vezi și italienisme și cuvinte portugheze (it. scherzouri, port. fadouri), hispanisme (cortesuri, ponchouri, romancerouri), germanisme (föhnuri
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
a cărei particularitate este de a nu induce alternanțe în radical, permițând păstrarea intactă a bazei, atât ca accentuare, cât și ca formă fonetică, ceea ce asigură, implicit, acomodarea facilă a radicalelor împrumutate. - S-a observat, de asemenea, rolul de "clasificator flexionar"35 al acestui flectiv, care, nefiind prezent decât în flexiunea substantivului, asigură nu numai încadrarea unui cuvânt în paradigma pluralului, ci, concomitent, și încadrarea neechivocă în clasa substantivului. Rolul de "clasificator flexionar" îi întărește poziția în ansamblul sistemului. 2.3
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]