1,201 matches
-
ar mai edita a doua oară cartea sa, am fi în drept să credem că d-sa va ținea seamă de acest consiliu și ne va introduce în textul colecției sale printr-o scurtă gramatică, care săi conție fonologia și flexiunea măcar, iar în urma colecției am trebui să găsim un glosariu alfabetic, lesne de mânuit. [27 august 1878] {EminescuOpX 104} ["LA PROPUNEREA NOASTRĂ... "] La propunerea noastră de a nu se anexa Dobrogea fără consimțământul populațiunilor n-am găsit pîn-acuma întîmpinări decât
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
după altul se topiră la vale membrii grupului nostru. Suzy și cu mine întîrziam: ea mă ajuta să-mi desmorțesc picioarele și să-mi reamintesc cum poți frâna o alunecare prea vertiginoasă, plugul, o oprire, cristiana, echilibrul în viteză mare, flexiunea genunchilor, corpul înainte, căderea fără pericol... Trepida de nerăbdare, îmi dădea târcoale stârnind pulberea fină a zăpezii, cu chipul îmbujorat, cu privirea strălucind, stăpânită de o bucurie apropiată de violență, strigîndu-mi, din când în când, "aoleo, Victoraș... fricos mai ești
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
iar anterior cu sternocleido-mastoidianul, scalenul posterior și mediu. Este vascularizat de artera subscapulară și de cervicala ascendentă. Inervația este asigurată de ramurile anterioare C3-C5. Când ia punct fix pe coloană ridică umărul, iar când ia punct fix pe scapulă efectuează flexiunea laterală a gâtului. Dințatul postero-superior Are originea pe procesele spinoase C6-T2 și pe ligamentul nucal, iar inserția pe unghiul coastelor 2-5. Este acoperit de romboizi și acoperă erectorul și coastele respective. Este vascularizat de ramurile posterioare ale primelor intercostale și
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92096_a_92591]
-
Tendința se explică, în bună măsură, prin complexitatea de structură și comportament morfosintactic al numeralelor ordinale românești: este evident că structurile cu numeral invariabil - locul trei, pagina doi - sunt mai ușor de utilizat (mai ales la genitiv-dativ) decât cele cu flexiune și acord: locul(ui) al treilea, cel(ui) de-al treilea loc, pagina a doua, celei de-a doua pagini etc. Până de curând, aș fi zis că în zona de stabilitate, în care persistă numeralul ordinal, intră și construcțiile
În secunda doi... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5902_a_7227]
-
Rodica Zafiu Cum se știe, în afara situațiilor gramaticalizate - cînd precedă infinitivul verbului (a cînta, a citi), sau cînd formează echivalentul cazului genitiv pentru anumite cuvinte cu restricții de flexiune ("casele a trei frați", "sensul a tot ce există") - , prepoziția a are în româna modernă un uz destul de limitat. În foarte buna descriere pe care o oferă, în primele sale pagini, dicționarul academic (Dicționarul limbii române, DA, coordonat de Sextil
"A..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17146_a_18471]
-
comprehensiune a autorului față de limbă și istoria patriei sale adoptive. Compendiul în sine reprezintă o încercare onestă de a oferi cititorului italian interesat principalele repere ale structurii morfologice a limbii române, concentrînd în 30 de pagini descrierea principalelor clase de flexiune, oferind modele de declinare și de conjugare și insistînd asupra excepțiilor. Mult mai interesante pentru cititorul de azi pot apărea considerațiile generale din partea introductiva, în care autorul realizează o pertinenta radiografie a stadiului în care se află cercetarea lingvistică românească
Un dascăl uitat: Gian Luigi Frollo by Dumitru Cârstocea () [Corola-journal/Memoirs/17919_a_19244]
-
ne facem griji. Avea să continue el singur. Gudrun veni să spună că Închide, Belbo o informă că rămânea să lucreze și o rugă să adune foile de pe jos. Gudrun scoase niște sunete care puteau să aparțină atât latinei fără flexiune, cât și limbii ceremâșilor și care exprimau dispreț și indignare În amândouă, semn al Înrudirii universale dintre toate limbile, coborâtoare dintr-un singur trunchi adamic. Se supuse, randomizând mai ceva ca un calculator. A doua zi dimineața, Belbo era radios
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
spus că istoria aceea se Încheiase cu adevărat. Dacă Hod este sefirotul Gloriei, Belbo avusese această glorie. Un singur gest neînfricat Îl reconciliase cu Absolutul. 114 Pendulul ideal se compune dintr-un fir foarte subțire, incapabil să opună rezistență la flexiune și torsiune, de lungime L, de care, În centrul său de gravitație, e prinsă o greutate. Pentru sferă, centrul de greutate e centrul ei, pentru corpul omenesc e un punct aflat la 0,65 din Înălțimea lui, măsurată de la picioare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
grandilocvente. Animat de sentimente morale și de intenții moralizatoare, autorul tratează superficial, naiv și prozaic teme de istorie națională, folosind motive din D. Bolintineanu. Sunt, îndeosebi, panegirice prolixe, atribuind personajelor istorice calități ideale. Prozodia greoaie, mulțimea epitetelor fade și improprii, flexiunile forțate nu atestă un poet. În 1867 P. rostea la o adunare a Astrei un lung discurs în care preamărea, anacronic și bombastic, trecutul cultural și afirma necesitatea imperioasă a definirii și sistematizării riguroase a ceea ce se scrisese în literatura
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288956_a_290285]
-
de sute de ani. Nu mai puțin croații, maghiarii, românii au limbi deosebite, pe deplin capabile de-a reda orișicare formă a culturei europene. Trecând în Turcia găsim pe sârbi cu o literatură și o naționalitate definitive, grecii, cari în flexiune și compunerea cuvintelor calcă pe urmele elinilor, fără ce-i drept de-a fi de o origine cu ei, bulgarii mai apropiați de slavona veche, cu flecțiunea ei bogată, cu puterea de a compune cuvinte și cu o fonologie într-
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
dimprejur. Mă gândeam să-i spun să rămână pentru că gerul de-afară... dar ea, ghicindu-mi gândul răsărit acum după cinci ani și jumătate, întinse mâna și mă cutremurai de absența ei caldă. - „Am să rămân” îmi spuse. Recunoscui în flexiunile vocii din iunie 1941.” Nu s-a schimbat nimic, „gândii bucuros, înviorat, și o auzii răspunzându-mi. „Nimic, dragul meu... Ce-ar fi putut să se schimbe? Tu însuți spuneai că substanța nu se schimbă” „Atunci a fost”... dar în timp ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
recomandări privind îmbogătirea programei analitice a facultății de filologiei prin acordarea unei atenții mai mari studiului limbii literare contemporane], Lupta de clasă, Seria a V-a, XLI, 1961, nr.6, p.88-90. [8] DIACONESCU, Paula, Un mod de descriere a flexiunii nominale cu aplicații la limba română contemporană, SCL, 2, 1961. [9] DRAGOMIRESCU Gh. N.; TEODORESCU, Vasile, Greșeli de vocabular și gramatică la elevi, în Cultivarea limbii. Culegere de articole, București, EDP, 1961. [10] DUMITRESCU, V., Predarea limbii române la clasele
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
noilor planuri), LL, 4, 1979, 410-412. [45] CĂLINESCU, MARIA DOINA, BALOGH, RUXANDA, Metode și procedee pentru formarea unui vocabular științific adecvat profilului liceului, ȘSăl, nr. l, 1979, 25-28. [46] CĂPĂȚÎNĂ, CECILIA, ILIESCU, ADA, PETRE, ILEANA, Modele de planșe utilizabile în flexiunea nominală, PredKRSS, 3, 120 132. [47] CĂPĂȚÎNĂ, CECILIA, Predarea declinării articulate, PredLRSS, 2, 86-95. [48] CHESARIU, STANCA, Analiza stilistică în școala generală, ProblSLLR, 240-255. [49] CIURDĂREANU, MARIA, Metode, procedee folosite în formarea și îmbogățirea vocabularului în cadrul orelor de limbă română
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
84] GUȚU ROMALO, VALERIA, Metodologii în predarea limbii române ca limbă străină, LR, 28, nr. 5, 1979, 525-530. [85] GUȚU ROMALO, VALERIA, Textul literar: modalitate de cultivare a exprimării elevilor, LR, 29, nr.5, 1980, 489-492. [86] GUȚU ROMALO, VALERIA, Flexiune numeralului (I), în LR, an 24, n. 2, martieaprilie, 1980, p. 149-152. [87] H[ANGIU], I. Sesiunea festivă: I. Raportul limbă-literatură în procesul instructiveducativ; II. Rolul formativ al predării limbilor moderne în învățămînt (București, 30 noiembrie 1979). în: BulSȘF, 1980
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
Teora, 1997, 208 p. în: RLib, nr. 2124, 22 mar 1997, p. 14. [72] CONSTANTINESCU, SILVIU, Limba română - clasa a V-a. în: Tribînv, 8, nr. 397, 1997, p. 4. [73] CONSTANTINESCU, SILVIU, Un element funcțional organic în analiza frazei. Flexiunea, Tribînv, 8, nr 376, 1997, 7. [74] COSTACHE, ADRIAN; COSTACHE, GEORGETA, Gramatică pentru admitere în liceu. București, Editura Teora, 1997, 136 p. (Gymnasium, 10). [75] COTEANU, ION, Gramatică. Stilistică; Compoziție. Ediția a II-a. București, EFRM, 1997, 298 p. [76
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
vocabularului adecvat: * precizia termenilor; * folosirea nuanțată a adjectivelor; * folosirea sinonimelor; * utilizarea cu măsură a neologismelor; * eliminarea formulelor stereotipe; * înlăturarea vulgarității. 4.1.2.Respectarea normelor gramaticale prin evitarea unor greșeli tipice: * dezacordurile (dintre subiect și predicat, dintre adjective și nume); * flexiunile incorecte ale unor substantive,verbe; * nerespectarea concordanței timpurilor; * construcțiile sintactice aglomerate; * excesul de infinitive, gerunzii, participii; * folosirea inadecvată a instrumentelor gramaticale (prepoziții, conjuncții, adverbe, pronume relative). 4.1.3. Respectarea normelor ortografice și de punctuație are la bază "Îndreptarul ortografic
Compunerile şcolare : forme eficiente de stimulare a creativităţii elevilor by Elena Sonea () [Corola-publishinghouse/Science/653_a_1256]
-
1. Copilul stă în picioare, pe vârfuri, cu ochii deschiși, mâinile întinse pe lângă corp, gambele apropiate, călcâiul și vârfurile picioarelor trebuie să se atingă; durata - 10 secunde. Proba nu este reușită dacă subiectul părăsește locul sau atinge solul cu călcâiele. Flexiunea genunchilor, balansarea corpului, înălțarea și coborârea pe vârful picioarelor nu se interpretează ca un eșec, dar se notează în protocol. Se permit trei încercări. 2. Se dă subiectului o foaie de hârtie cu dimensiunile de 5/5 cm și i
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
echivaleze cu ceva de genul "Din Herrmann cel afurisit să iasă un Herrmann inimă curată". 8 Mulți dintre cei veniți din străinătate vorbesc așa-numita "germană infinitivă" în care cuvintele sînt înșiruite unul după altul, fără declinare, conjugare sau alte flexiuni sintactice. 9 Aluzie directă și "obraznică" la papa Paul al II-lea, căruia (aproape) îi folosește numele laic Wottila Woytila. 10 Bineînțeles că în fragmentele de lălăială se pot folosi melodii cunoscute publicului. Aici, spre exemplu, s-ar potrivi "Suflecată
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
activă numai forma de persoana I și a II-a singular pe care le folosesc pentru toate persoanele. Din formele de perfect compus folosesc, În general, numai participiul, renunțând la verbul auxiliar, În formulări de tipul: Eu bine mâncat ieri. Flexiunea verbală rămâne necunoscută la unele moduri și timpuri (În mod cert e neutilizată la condițional-optativ sau conjunctiv) care nu se regăsesc În limbajul mimico-gestual, astfel Încât nu mai recunosc verbul În respectiva formă flexionară. De exemplu În forma de mai mult
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
ca perfect plutise elevii deficienți de auz nu au recunoscut verbul a pluti; la fel s-a Întâmplat pentru mersese , nu au recunoscut a merge. Se Înregistrează confuzia Între forme omografe ale indicativului și imperativului. Aceeași situație o Întâlnim la flexiunea substantivului, adjectivului, pronumelui și a numeralului. Elevii le recunosc În nominativ și acuzativ și foarte greu sau deloc pe cele În genitiv/dativ (forma cuiva nu o relaționează cu cineva, căruia nu e legată de forma care, forma numele e
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
de auz apar numeroase greșeli gramaticale cum ar fi: * Folosirea unor cuvinte care țin loc de propoziție, formularea incompletă a propozițiilor; * Greșeli de topică influențate de limbajului mimico-gesticular; * Dezacorduri Între subiect și predicat, substantiv și adjectiv, verb și complement; * Absența flexiunilor verbale; * Utilizarea incorectă a sufixelor și prefixelor; * Absența sau folosirea incorectă a prepozițiilor și a conjuncțiilor. Aceste aspecte ale comunicării elevilor deficienți de auz au fost evidențiate și prin studiul realizat pe un eșantion de 40 de elevi cu vârste
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
cu DOOM1, în care erau considerate îmbinări libere, formate dintr-un substantiv și un adjectiv. În favoarea celei din urmă opțiuni - pentru îmbinare liberă - argumente ar putea constitui posibilitatea de a schimba persoana posesivului (a II-a cu a III-a), flexiunea celor două elemente componente (în genitiv-dativul Domniei Tale, amândoi formanții poartă mărcile cazuale), posibilitatea de a construi pluralul sintagmei (Domnia Voastră, Domniile Voastre). Pentru interpretarea ca locuțiune, cel mai important argument a fost acordul, realizat la persoana a II-a26 mai ales în
[Corola-publishinghouse/Science/85027_a_85813]
-
sau cu pretenția de a reconstitui limba veche: Măria ta ești domn și ai toată puterea. (Odobescu, 28), Parcă domnia ta nu-i știi, cinstite vistiernice? (Sadoveanu, XIII, 145). Construcția cu două persoane ale posesivului poate fi socotită un criteriu de flexiune al întregii sintagme după persoană. Libertatea de flexiune sau de combinare este destul de redusă - în afara asocierii cu posesivul, numele își schimbă comportamentul. Semnificația grupărilor este unitară și constantă, iar componentele utilizate separat își schimbă sensul. Pronumele dumneata și dumneavoastră reprezintă
[Corola-publishinghouse/Science/85027_a_85813]
-
Măria ta ești domn și ai toată puterea. (Odobescu, 28), Parcă domnia ta nu-i știi, cinstite vistiernice? (Sadoveanu, XIII, 145). Construcția cu două persoane ale posesivului poate fi socotită un criteriu de flexiune al întregii sintagme după persoană. Libertatea de flexiune sau de combinare este destul de redusă - în afara asocierii cu posesivul, numele își schimbă comportamentul. Semnificația grupărilor este unitară și constantă, iar componentele utilizate separat își schimbă sensul. Pronumele dumneata și dumneavoastră reprezintă gradul ultim al sudurii și îndreptățesc alegerea statutului
[Corola-publishinghouse/Science/85027_a_85813]
-
ne-au făcut atâta rău (Revoluție, Națiune, Proletariat, Republică etc.), "dispuse să construiască imagini nu adevărate, ci viabile ale lumii" (Pierre Lévy). Spirite destructurate, lipsite de spirit critic, credule, docile și pasive, fără exigență și rigoare. Sunt aceleași. Inaptitudinea pentru flexiunea temporală: ființe scufundate în timpul lor, trăind intens clipa, împlinite, valorizând mai mult efemerul, sensibile la valorile locale și de proximitate, atașate de "micro" și de "concret", capabile de angajamente rapide. Dar totodată ființe fără memorie și fără recul interior în fața
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]