KorAP: Find »[drukola/base=flexor & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...5 6 7 ...13 >

316 matches

Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702

pe baza falangei I; * lateral, ajunge la sesamoidul lateral și pe prima falangă. Printre cele două fascicule, musculare se observă tendonul flexorului lung al halucelui. * fasciculul lateral de către nervul plantar lateral; * fasciculul medial se realizează prin intermediul nervului plantar medial. Slab flexor al halucelui, intervenind mai ales în menținerea bolții plantare în stațiunea bipedă. MUȘCHIUL ADDUCTOR AL HALUCELUI Inserția de origine Inserția terminală Inervație Acțiunea Mușchiul este format din două fascicule musculare. Fasciculul oblic se formează de la nivelul cuneiformului II, cuboid, baza

ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER (2010) [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
plantar medial. 1. flexie a falangei a doua pe prima 2. menținerea bolții plantare în sens longitudinal. MUȘCHIUL PĂTRATUL PLANTEI Inserția de origine Inserția terminală Inervație Acțiunea Două fascicule: unul pe fața medială și altul pe fața inferioară Pe tendonul flexorului lung al degetelor. Din nervul plantar medial. De a corecta oblicitatea tendonului mușchiului lung flexor al degetelor. MUȘCHII LOMBRICALI Mușchii lombricali sunt patru mușchi alungiți care ocupă partea anterioară a planului mijlociu al regiunii. Inserția de origine este pe câte

ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER (2010) [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
Din nervul plantar medial. De a corecta oblicitatea tendonului mușchiului lung flexor al degetelor. MUȘCHII LOMBRICALI Mușchii lombricali sunt patru mușchi alungiți care ocupă partea anterioară a planului mijlociu al regiunii. Inserția de origine este pe câte două tendoane ale flexorului lung ( cu excepția lombricalului I care se prinde numai pe tendonul celui de al doilea deget). Inserția terminală se realizează la nivelul bazei primei falange. Acțiunea mușchilor lombricali este de slabi flexori ai primei falange. MUȘCHII INTEROSOȘI Mușchii interosoși sunt în

ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER (2010) [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
Inserția de origine este pe câte două tendoane ale flexorului lung ( cu excepția lombricalului I care se prinde numai pe tendonul celui de al doilea deget). Inserția terminală se realizează la nivelul bazei primei falange. Acțiunea mușchilor lombricali este de slabi flexori ai primei falange. MUȘCHII INTEROSOȘI Mușchii interosoși sunt în număr de 7: trei plantari și patru dorsali. Mușchii interosoși plantari se formează pe partea medială a metatarsienelor III-IV și se întind până la baza primei falange a degetului corespunzător. Interosoșii dorsali

ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER (2010) [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
Corola-publishinghouse/Science/91684_a_92843

constituie desprinderea nemijlocită de suprafața terenului. Simultan cu forțele volante ale mâinilor, această mișcare contribuie la desăvârșirea desprinderii și este însoțită de o presiune suplimentară în punctul de sprijin (din mușchii care acționează pe final fac parte: tricepsul, posteriorii tibiali, flexorul lung al degetului mare). III. Lovitura de atac propriu-zisă sau lovirea mingii constituie cea de a treia fază a loviturii de atac. Aici mișcarea se descompune în două subfaze: săritura cu ridicare brațului pentru lovire și execuția propriu-zisă a loviturii

VOLEI. Bazele teoretice şi metodice ale jocului by Mârza Dănilă Dănuț (2006) [Corola-publishinghouse/Science/91684_a_92843]
jos - preluarea; 7.4.3. Lovirea cu o mână de sus (la atac și la serviciu). 7.4.1. Lovirea cu două mâni de sus Efortul este de tip menținere la nivelul membrelor superioare. Mușchii flexori ai degetelor, extensorii corpului, flexorii cotului, anteductorii brațului și ridicătorii ce basculează lateral scapula formează un lanț. Mușchii lanțurilor vertebrale fac efortul static de menținere la nivelul trunchiului, iar lanțul triplei extensii la nivelul membrelor inferioare. Pentru asigurarea poziției corpului se face și un efort

VOLEI. Bazele teoretice şi metodice ale jocului by Mârza Dănilă Dănuț (2006) [Corola-publishinghouse/Science/91684_a_92843]
biciuire. Lovirea se face energic printr-o contracție balistică de tip învingere a unui lanț muscular - extensorii cotului, retroductorii și adductorii articulației scalpulo-toracică, basculatorii mediali ai scapulei. Se completează la nivelul trunchiului cu mușchii peretelui abdominal, la membrele inferioare cu flexorii coapsei, extensorii gambei. Contactul cu mingea se realizează în podul palmei cu degetele desfăcute pe seama unei mișcări a brațului care se întinde spre în sus și înainte în timp ce palma pleznește mingea printr-o flexie puternică, urmată de coborârea brațului cu

VOLEI. Bazele teoretice şi metodice ale jocului by Mârza Dănilă Dănuț (2006) [Corola-publishinghouse/Science/91684_a_92843]
Corola-publishinghouse/Science/91782_a_92326

de relaxare de cea de tensiune. Terapeutul învață subiectul să-și dezvolte simțul kinestezic tensionând, timp de 7-8 sec. și apoi relaxând, timp de 15 sec., fiecare grup muscular într-o manieră progresivă și într-o anumită ordine: bicepsul, tricepsul, flexorii, extensorii (inițial pe partea stângă, apoi pe cea dreaptă), se continuă cu mușchii membrelor inferioare, cu cei abdominali, toracici, spinali și faciali, se identifică reziduurile tensionale din anumite grupe de mușchi până se ajunge la o relaxare musculară totală, fază

Refacerea: sursa performanței by Silviu Șlagău; Mariana Costache (2006) [Corola-publishinghouse/Science/91782_a_92326]
Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848

se aăsește mușchiul flexor profund al deaetelor și înaustă, rotunjită în porțiunea inferioară unde este în raport cu pielea; -marainea externă, laterală sau interosoasă (marao interossea) este ascuțită la acest nivel aăsindu-se liaamentul interosos; -marainea anterioară (marao anterior) servește pentru inserțiile mușchilor: flexor comun profund al deaetelor de la doi la cinci și pătrat pronator; -pe marainea posterioară (marao posterior) în 4/5 superioară se inseră mușchiul flexor profund al deaetelor de la doi la cinci și pătrat pronator, iar în 1/3 mijlocii mușchiul

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
anterioară se formează astfel un șan] cu direc]ie verticală - șan]ul carpian. Marainile acestuia sunt formate lateral de trapez șu de tuberculul scafoidului iar, medial de piziform și cârliaul osului cu cârlia și sunt locurile unde se inseră retinaculul flexorilor. Datorită elementelor anatomice care au fost descrise se formează un canal osteo-fibros, canalul carpian, prin care trec tendoanele mușchilor: flexori ai deaetelor, flexor radial al carpului înso]ite de nervul median. Oasele supranumerare ale carpului sunt mai rar citate în

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
șu de tuberculul scafoidului iar, medial de piziform și cârliaul osului cu cârlia și sunt locurile unde se inseră retinaculul flexorilor. Datorită elementelor anatomice care au fost descrise se formează un canal osteo-fibros, canalul carpian, prin care trec tendoanele mușchilor: flexori ai deaetelor, flexor radial al carpului înso]ite de nervul median. Oasele supranumerare ale carpului sunt mai rar citate în literatura de specialitate: osul central al carpului, epipiramidalul, epilunarul, stiloidianul, paratrapezul și altele (2, 3, 10, 11, 18, 20). OASELE

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
scafoidului iar, medial de piziform și cârliaul osului cu cârlia și sunt locurile unde se inseră retinaculul flexorilor. Datorită elementelor anatomice care au fost descrise se formează un canal osteo-fibros, canalul carpian, prin care trec tendoanele mușchilor: flexori ai deaetelor, flexor radial al carpului înso]ite de nervul median. Oasele supranumerare ale carpului sunt mai rar citate în literatura de specialitate: osul central al carpului, epipiramidalul, epilunarul, stiloidianul, paratrapezul și altele (2, 3, 10, 11, 18, 20). OASELE METACARPIENE (OSSA METACARPALIA

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
crestă oblică - linia solearului - dispusă de sus în jos, din afară înăuntru, localizată în partea superioară a tibiei; la nivelul acestei creste se inseră: - pe interstițiu: mușchiul solear; - pe buza superioară: mușchiul popliteu; - pe buza inferioară: mușchii gambier posterior și flexorul comun al degetelor. -fața internă: plană în 2/3 inferioare unde vine în contact cu pielea, în 1/3 superioară este acoperită de tendonul “în labă de gâscă” al mușchilor: semitendinos, semimebranos, croitor, drept intern; - fața laterală este evidentă numai

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
în porțiunea mijlocie și rotunjită spre cele două extremități. în sus se bifurcă și cuprinde între liniile de bifurcație tuberozitatea tibială anterioară. în jos se termină pe maleola medială a osului. -medială, mai evidentă inferior unde se inseră fasciculul din flexorul comun al degetelor și aponevroza gambieră; -externă, servește în cea mai mare parte pentru inserția membranei interosoase; în porțiunea inferioară se bifurcă pentru a delimita incizura fibulară. Extremitatea inferioară este mai puțin evidențiată prezentând: -ofață superioară ce face corp comun

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
articulară pentru trohleea astragaliană la care se pun în evidență: - creasta antero-posterioară ce corespunde gâtului trohleei; două fețe pentru cele două versante ale trohleei astragaliene; -ofață anterioară, plană aflată în raport cu tendoanele extensorilor; -ofață posterioară pe care alunecă tendonul mușchiului lung flexor al halucelui; -o față externă (incizura fibularis) ce prezintă scobitura sau incizura pentru articularea cu peroneul; -o față medială ce se prelungește în jos printr-o apofiză voluminoasă - maleola internă (malleolus medialis) - ce prezintă: - o față articulară pentru talus; - un

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
față într-o porțiune: - orientată spre anterior, pe care se inseră mușchiul extensor comun al deaetelor, peronier anterior și extensorul propriu al deaetului mare; - orientată spre posterior, pe care se aăsește aambierul posterior; - posterioară, convexă, ruaoasă pe care se inseră flexorul propriu al deaetului mare. Marainile peroneului sunt: -anterioară (creasta peroneului) se bifurcă în partea inferioară; a fost descrisă la fața laterală; -internă ascuțită pe care se inseră mușchiul aambier posterior și septul fibros ce separă mușchiul de flexorul propriu al

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
se inseră flexorul propriu al deaetului mare. Marainile peroneului sunt: -anterioară (creasta peroneului) se bifurcă în partea inferioară; a fost descrisă la fața laterală; -internă ascuțită pe care se inseră mușchiul aambier posterior și septul fibros ce separă mușchiul de flexorul propriu al halucelui; -externă pe care se inseră septul fibros care separă mușchii lojei externe de cei din reaiunea posterioară. Extremitatea inferioară a peroneului este constituită dintr-o ridicătură voluminoasă în formă de piramidă triunahiulară, maleolă externă, situată într-un

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
anterioare, cu astraaalul prin două fațete articulare, iar în 1/3 posterioară devine ruaoasă și se află în contact cu o masă celulo-arăsoasă care separă tendonul lui Achile de articulația tibio-tarsiană; - fața inferioară prezintă: - tuberozitatea internă: pentru inserție mușchilor: scurt flexor plantar și adductor al deaetului mare; - tuberozitatea externă: pe care se inseră abductorul deaetului mic; - tuberozitatea anterioară: pe care se inseră liaamentul calcaneo-cuboidian inferior; - fața externă vine în raport cu pielea; prezentă la nivelul unirii a 1/3 anterioare cu cele 2

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
șanțul calcanean prin care trec tendoanele, vasele și nervii din reaiunea posterioară a aambei spre reaiunea plantară; în partea superioară șanțul este delimitat de apofiza calcaneană (sustentaculum tali) care la bază este mărginită de un șanț prin care trece tendonul flexorului propriu a\ deaetului mare și flexorul comun al degetelor; - fața anterioară: se articulează cu fața posterioară a cuboidului -fața posterioară: este netedă în jumătatea superioară, unde este acoperită de bursa seroasă, și rugoasă în jumătatea inferioară, unde se inseră tendonul

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
vasele și nervii din reaiunea posterioară a aambei spre reaiunea plantară; în partea superioară șanțul este delimitat de apofiza calcaneană (sustentaculum tali) care la bază este mărginită de un șanț prin care trece tendonul flexorului propriu a\ deaetului mare și flexorul comun al degetelor; - fața anterioară: se articulează cu fața posterioară a cuboidului -fața posterioară: este netedă în jumătatea superioară, unde este acoperită de bursa seroasă, și rugoasă în jumătatea inferioară, unde se inseră tendonul lui Achile. 1. Tuberozitatea falangei distale

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
Falanga distală 2. Falanga medie 3. Falanga proximală 4. Capul metatarsianului V 5. Corpul metatarsianului V 6. Tuberozitatea metatarsianului V 7. Șanțul profund de la nivelul cuboidului 8. Cuboidul 9. Calcaneul 10. Tuberozitatea calcaneană 11. Procesul posterior al astragalului 12. Șanțul flexorului lung al halucelui 13. Sustentaculum tali 14. Astragalul 15. Tuberozitatea navicularului 16. Navicularul 17. Cuneiformul lateral 18. Cuneiformul intermediar 19. Cuneiformul medial 20. Tuberozitatea metatarsianului I 21. Spații interosoase metatarsiene 22. Oase sesamoide Al doilea cuneiform sau micul cuneiform are

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
cu direcție oblică ce pornește de la procesul coronoid cubital și se dirijează în jos oblic până la tuberozitatea radială. Dispoziția fibrelor din liaament este de sens invers celor dim membrana interosoasă. Raporturile articulației sunt: 1. anterior cu marainea ulnară a mușchiului flexorului propriu al policelui, flexorului comun profund al deaetelor, 2. antero-inferior cu mușchiul pătrat pronator, 3. posterior și lateral extern cu mușchiul scurt supinator, extensor propriu al policelui, abductorul luna al policelui. 3. Articulația radio-cubitală inferioară Este o articulație trohoidă, uniaxială

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
capitis anterior) Originea este pe fața anterioară a masei laterale și a procesului transvers al atlasului. Inserția terminală este pe procesul bazilar al occipitalului. Raporturile anterioare ale mușchilor sunt cu faringele și pachetul vasculo- nervos al gâtului. Mușchii prevertebrali sunt flexori ai capului și ai coloanei cervicale. Mușchii prevertebrali sunt inervația de către ramurile profunde ale plexului cervical. FASCIILE GÂTULUI Fasciile gâtului sunt planuri conjunctive concentrice, cu o dispoziție complexă, legate de pături musculare. Lama superficială a gâtului (lamina superficialis) Lama superficială

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
baza procesului coronoid al cubitusului. Raporturi: - spre suprafață cu mușchiul biceps brahial și cu nervul musculocutant; - prin marginea medială cu vasele brahiale și cu nervul median; - prin inserția terminală cu fața anterioară a articulației cotului. Acțiunea: - este cel mai puternic flexor al antebrațului față de braț; - tensor al articulației cotului. Inervația este realizată de nervul musculocutanat. Originea este pe vârful procesului coracoid printr-un tendon comun cu cel al capului scurt al bicepsului brahial (Figura 102). Inserția terminală se realizează pe fața

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
marginea laterală a humerusului, epicondilul lateral. MUȘCHII ANTEBRAȚULUI (musculi antebrachii) Musculatura antebrațului este grupată în trei loje: anterioară, lateral externă și posterioară. MUȘCHII REGIUNII ANTERIOARE Musculatura regiunii anterioare este repartizată în 4 planuri musculare: - primul plan cuprinde: mușchiul rotund pronator, flexor radial al carpului, - palmarul lung, flexorul ulnar al carpului; - planul al doilea: flexorul superficial al degetelor; - planul al treilea: flexorul profund al degetelor, flexorul lung al policelui; - planul al patrulea: pătratul pronator. Datorită faptului da mușchii din primele două planuri

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]