311 matches
-
menționate. Testul de anduranță statică pentru abductorii umărului a constat În abducția brațelor până la 900 și menținerea lor. Timpul realizat s-a cronometrat. Testul s-a repetat de 3 ori, luânduse În considerare media măsurătorilor. Testul de anduranță statică pentru flexorii șoldului a constat din ridicarea membrelor inferioare, din decubit dorsal și cronometrarea timpului realizat. Relevanța acestor evaluări a fost testată de o cercetătoare suedeză, Chris Henriksson. Rezultatele testărilor pentru abductorii umărului au fost diferite În perioadele cu umiditate relativă crescută
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
de către medicii cabinetului sportiv prin examenele clinice de: interne, chirurgie, cardiologie, ortopedie, oftalmologie, ORL. b) Dezvoltarea fizică se apreciază prin: a) examenul antropometric; b) examenul somatoscopic (ambele se fac de către antrenor); c) examenul mobilității articulare; d) examenul forței, prin dinamometrie: flexori palmari (stânga și dreapta), mușchii centurii scapulare și ai regiunii lombare. c) Starea funcțională se apreciază mai ales la nivelul aparatelor cardiovascular și respirator. După efectuarea măsurătorilor și testărilor, rezultatele obținute de către jucătoare s-au prelucrat și interpretat statistic și
ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Ion Mihăilă , Daniela Corina Popescu , Petru Ghervan , Andonis Koutululis , Aurel Iancu () [Corola-journal/Journalistic/247_a_540]
-
caracteristicile sunt: tonusul muscular este crescut s-a instalat hipertonia; reflexele osteotendinoase de partea afectată sunt crescute; inițierea mișcării, este ameliorata, putându-se execută mișcări în posturi mai dificile, dar controlul mișcării este încă insuficient din cauza spasticitatii. De obicei tonusul flexorilor la membrul superior și cel al extensorilor la membrul inferior este mult crescut; Unul din setul de exerciții utilizate a fost următorul: cu brațul ridicat la diverse niveluri se fac extensii-flexii de cot, mâna cu degetele desfăcute se duce spre
ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Any Docu Axelerad , Daniel Docu Axelerad , Anca Hancu () [Corola-journal/Journalistic/247_a_541]
-
miotonia rezumandu-se la răspunsuri idiomusculare persistente. Se descriu două forme de miotone: - Miotonia congenitala Thompson. - Distrofia miotonica Steinert. Miotonia congenitala Thompson - sau miotonia hipertrofica congenitala; afecțiune rară cu debut precoce în copilărie, cu apariția selectivă a fenomenului miotonic la flexorii degetelor, mușchilor policelui, a musculaturii orbicularului ploapelor la care se asociază o hipertrofie musculară difuza la toate grupele musculare cu predominenta la membrele inferioare, aspect întâlnit în 25% din cazuri, ce dă bolnavului un aspect de halterofil. Miotonia se accentuează
EUR-Lex () [Corola-website/Law/139583_a_140912]
-
porțiunea superioară unde se găsește mușchiul flexor profund al degetelor și îngustă, rotunjită în porțiunea inferioară unde este în raport cu pielea; - marginea externă, laterală sau interosoasă este ascuțită la acest nivel găsindu-se ligamentul interosos; - marginea anterioară servește pentru inserțiile mușchilor: flexor comun profund al degetelor de la II la V și pătrat pronator; - pe marginea posterioară în 4/5 superioară se inseră mușchiul flexor profund al degetelor e la II la V și pătrat pronator, iar în 1/3 mijlocii mușchiul cubital
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
nivelul feței anterioară se formează astfel un șanț cu direcție verticală - șanțul carpian. Marginile acestuia sunt formate lateral de trapez șu de tuberculul scafoidului iar, medial de piziform și cârligul osului cu cârlig și sunt locurile unde se inseră retinaculul flexorilor. Datorită elementelor anatomice care au fost descrise se formează un canal osteo-fibros, canalul carpian, prin care trec tendoanele mușchilor: flexori ai degetelor, flexor radial al carpului însoțite de nervul median. OASELE METACARPIENE Oasele metacarpiene sunt în număr de 5 și
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
șu de tuberculul scafoidului iar, medial de piziform și cârligul osului cu cârlig și sunt locurile unde se inseră retinaculul flexorilor. Datorită elementelor anatomice care au fost descrise se formează un canal osteo-fibros, canalul carpian, prin care trec tendoanele mușchilor: flexori ai degetelor, flexor radial al carpului însoțite de nervul median. OASELE METACARPIENE Oasele metacarpiene sunt în număr de 5 și formează scheletul palmei. Sunt oase lungi. Extremitatea superioară sau carpiană prezintă: - o fațetă articulară superioară pentru articularea cu oasele celui
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
scafoidului iar, medial de piziform și cârligul osului cu cârlig și sunt locurile unde se inseră retinaculul flexorilor. Datorită elementelor anatomice care au fost descrise se formează un canal osteo-fibros, canalul carpian, prin care trec tendoanele mușchilor: flexori ai degetelor, flexor radial al carpului însoțite de nervul median. OASELE METACARPIENE Oasele metacarpiene sunt în număr de 5 și formează scheletul palmei. Sunt oase lungi. Extremitatea superioară sau carpiană prezintă: - o fațetă articulară superioară pentru articularea cu oasele celui de al doilea
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
crestă oblică - linia solearului - dispusă de sus în jos, din afară înăuntru, localizată în partea superioară a tibiei; la nivelul acestei creste se inseră: * pe interstițiu: mușchiul solear; * pe buza superioară: mușchiul popliteu; * pe buza inferioară: mușchii gambier posterior și flexorul comun al degetelor de la II la V. - fața internă: plană în 2/3 inferioare unde vine în contact cu pielea, în 1/3 superioară este acoperită de tendonul “în labă de gâscă” al mușchilor: semitendinos, semimembranos, croitor, drept intern; - fața
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
în porțiunea mijlocie și rotunjită spre cele două extremități. În sus se bifurcă și cuprinde între liniile de bifurcație tuberozitatea tibială anterioară. În jos se termină pe maleola medială a osului. - medială, mai evidentă inferior unde se inseră fasciculul din flexorul comun al degetelor și aponevroza gambieră; - externă, servește în cea mai mare parte pentru inserția membranei interosoase; în porțiunea inferioară se bifurcă pentru a delimita incizura fibulară. Extremitatea inferioară este mai puțin evidențiată prezentând: - o față superioară ce face corp
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
trohleea astragaliană la care se pun în evidență: * creasta antero-posterioară ce corespunde gâtului trohleei; * două fețe pentru cele două versante ale trohleei astragaliene; - o față anterioară, plană aflată în raport cu tendoanele extensorilor; - o față posterioară pe care alunecă tendonul mușchiului lung flexor al halucelui; - o față externă ce prezintă scobitura sau incizura pentru articularea cu peroneul; - o față medială ce se prelungește în jos printr-o apofiză voluminoasă - maleola internă - ce prezintă: * o față articulară pentru talus; * un șanț maleolar pentru trecerea
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
această față într-o porțiune: * orientată spre anterior, pe care se inseră mușchiul extensor comun al degetelor, peronier anterior, extensorul propriu al degetului mare; * orientată spre posterior, pe care se găsește gambierul posterior; - posterioară, convexă, rugoasă pe care se inseră flexorul propriu al degetului mare. Marginile corpului peroneului sunt: - anterioară (creasta peroneului) se bifurcă în partea inferioară; a fost descrisă la fața laterală; - internă ascuțită pe care se inseră mușchiul gambier posterior și septul fibros ce separă mușchiul de flexorul propriu
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
inseră flexorul propriu al degetului mare. Marginile corpului peroneului sunt: - anterioară (creasta peroneului) se bifurcă în partea inferioară; a fost descrisă la fața laterală; - internă ascuțită pe care se inseră mușchiul gambier posterior și septul fibros ce separă mușchiul de flexorul propriu al halucelui; - externă pe care se inseră septul fibros care separă mușchii lojei externe de cei din regiunea posterioară. Extremitatea inferioară a peroneului este constituită dintr-o ridicătură voluminoasă în formă de piramidă triunghiulară, maleolă externă, situată într-un
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
cubică: - fața superioară se articulează, în cele 2/3 anterioare, cu astragalul, iar în 1/3 posterioară devine rugoasă și se află în contact cu tendonul lui Achile de articulația tibio-tarsiană; - fața inferioară prezintă: * tuberozitatea internă: pentru inserție mușchilor: scurt flexor plantar și adductor al degetului mare; * tuberozitatea externă: pe care se inseră abductorul degetului mic; * tuberozitatea anterioară: pe care se inseră ligamentul calcaneo-cuboidian inferior; - fața externă vine în raport cu pielea; prezentă în 1/3 anterioare tuberculul extern al calcaneului; - fața internă
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
cubitusului. - spre suprafață cu mușchiul biceps brahial și cu nervul musculocutant; - prin marginea medială cu vasele brahiale și cu nervul median; - prin inserția terminală cu fața anterioară a articulației cotului. Realizată de nervul musculocutanat. Acțiunea: 1. este cel mai puternic flexor al antebrațului față de braț; 2. tensor al articulației cotului. MUȘCHIUL CORACOBRAHIAL Inserția de origine Inserția terminală Inervație Acțiunea: Pe vârful procesului coracoid printr-un tendon comun cu cel al capului scurt al bicepsului Pe fața medială a humerusului, în porțiunea
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
extensor și adductor al brațului prin intermediul capului lung. MUȘCHII ANTEBRAȚULUI Musculatura antebrațului este grupată în trei loje: anterioară, lateral externă și posterioară. MUȘCHII REGIUNII ANTERIOARE Musculatura regiunii anterioare este repartizată în 4 planuri musculare: * primul plan cuprinde: mușchiul rotund pronator, flexor radial al carpului, palmarul lung, flexorul ulnar al carpului; * planul al doilea: flexorul superficial al degetelor; * planul al treilea: flexorul profund al degetelor, flexorul lung al policelui; * planul al patrulea: pătratul pronator. Primele două planuri de grupe musculare au originea
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
capului lung. MUȘCHII ANTEBRAȚULUI Musculatura antebrațului este grupată în trei loje: anterioară, lateral externă și posterioară. MUȘCHII REGIUNII ANTERIOARE Musculatura regiunii anterioare este repartizată în 4 planuri musculare: * primul plan cuprinde: mușchiul rotund pronator, flexor radial al carpului, palmarul lung, flexorul ulnar al carpului; * planul al doilea: flexorul superficial al degetelor; * planul al treilea: flexorul profund al degetelor, flexorul lung al policelui; * planul al patrulea: pătratul pronator. Primele două planuri de grupe musculare au originea comună la nivelul epicondilului medial al
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
grupată în trei loje: anterioară, lateral externă și posterioară. MUȘCHII REGIUNII ANTERIOARE Musculatura regiunii anterioare este repartizată în 4 planuri musculare: * primul plan cuprinde: mușchiul rotund pronator, flexor radial al carpului, palmarul lung, flexorul ulnar al carpului; * planul al doilea: flexorul superficial al degetelor; * planul al treilea: flexorul profund al degetelor, flexorul lung al policelui; * planul al patrulea: pătratul pronator. Primele două planuri de grupe musculare au originea comună la nivelul epicondilului medial al humerusului sunt denumite mușchi epicondilieni mediali sau
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
și posterioară. MUȘCHII REGIUNII ANTERIOARE Musculatura regiunii anterioare este repartizată în 4 planuri musculare: * primul plan cuprinde: mușchiul rotund pronator, flexor radial al carpului, palmarul lung, flexorul ulnar al carpului; * planul al doilea: flexorul superficial al degetelor; * planul al treilea: flexorul profund al degetelor, flexorul lung al policelui; * planul al patrulea: pătratul pronator. Primele două planuri de grupe musculare au originea comună la nivelul epicondilului medial al humerusului sunt denumite mușchi epicondilieni mediali sau epitrohleeni. MUȘCHIUL ROTUND PRONATOR Inserția de origine
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
ANTERIOARE Musculatura regiunii anterioare este repartizată în 4 planuri musculare: * primul plan cuprinde: mușchiul rotund pronator, flexor radial al carpului, palmarul lung, flexorul ulnar al carpului; * planul al doilea: flexorul superficial al degetelor; * planul al treilea: flexorul profund al degetelor, flexorul lung al policelui; * planul al patrulea: pătratul pronator. Primele două planuri de grupe musculare au originea comună la nivelul epicondilului medial al humerusului sunt denumite mușchi epicondilieni mediali sau epitrohleeni. MUȘCHIUL ROTUND PRONATOR Inserția de origine Inserția terminală Raporturi Inervație
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
PRONATOR Inserția de origine Inserția terminală Raporturi Inervație - unul humeral, la nivelul feței anterioare a epicondilului medial; - al doilea ulnar, pe fața medială a procesului coronoid al cubitusului. Pe partea mijlocie a feței laterale a radiusului. - acoperă mușchiul brahial și flexor superficial al degetelor; - laterale cu mușchiul brahioradial. Este dată de nervul median. Acțiunea: 1. pronator al mâinii, 2. prin fascicului humeral, flexor al antebrațului pe braț. MUȘCHIUL FLEXOR RADIAL AL CARPULUI (MARELE PALMAR) Inserția de origine Inserția terminală Raporturi Inervație
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
medială a procesului coronoid al cubitusului. Pe partea mijlocie a feței laterale a radiusului. - acoperă mușchiul brahial și flexor superficial al degetelor; - laterale cu mușchiul brahioradial. Este dată de nervul median. Acțiunea: 1. pronator al mâinii, 2. prin fascicului humeral, flexor al antebrațului pe braț. MUȘCHIUL FLEXOR RADIAL AL CARPULUI (MARELE PALMAR) Inserția de origine Inserția terminală Raporturi Inervație - fața anterioară a epicondilului medial, - aponevrozele fibroase ale mușchilor rotund pronator (lateral) și palmarul lung (medial) Se inseră printr-o expansiune fibroasă
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
un șanț prin care trec vasele radiale și ramura superficială a nervului radial; * împreună cu tendoanele mușchiului palmar lung formează un șanț prin care trec tendoanele mușchiului flexor superficial al degetelor și nervul median. Este dată de nervul median. Acțiunea: 1. flexor al mâinii pe antebraț; 2. slab flexor al antebrațului pe braț; 3. slab abductor al mâinii; 4. pronator al mâinii când mâna este în extensie. MUȘCHIUL PALMAR LUNG (MICUL PALMAR) Inserția de origine Inserția terminală Raporturi Inervație În 20% din
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
al mâinii când mâna este în extensie. MUȘCHIUL PALMAR LUNG (MICUL PALMAR) Inserția de origine Inserția terminală Raporturi Inervație În 20% din cazuri poate fi absent. Când este prezent are originea la nivelul epicondilul medial. Inserția terminală este pe retinaculul flexorilor - superficial: mușchiul flexor superficial al degetelor; - nervul median, în partea distală. Este dată de nervul median. Acțiunea este de slab flexor al mâini față de antebraț. MUȘCHIUL FLEXOR ULNAR AL CARPULUI (MUȘCHIUL CUBITAL ANTERIOR) Inserția de origine Inserția terminală Raporturi Inervație
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
din cazuri poate fi absent. Când este prezent are originea la nivelul epicondilul medial. Inserția terminală este pe retinaculul flexorilor - superficial: mușchiul flexor superficial al degetelor; - nervul median, în partea distală. Este dată de nervul median. Acțiunea este de slab flexor al mâini față de antebraț. MUȘCHIUL FLEXOR ULNAR AL CARPULUI (MUȘCHIUL CUBITAL ANTERIOR) Inserția de origine Inserția terminală Raporturi Inervație - pentru capul humeral: la nivelul epicondilului medial, - pentru capul ulnar: pe marginea medială a olecranului și la nivelul a 2/3
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]