171 matches
-
aude asta, Împăratul poruncește să fie trimise 50 de legiuni de sardukani. Dar Usul bea apa sacră și descoperă că viermele este mirodenia. Așa că fremenii călări pe mirodenie dau un atac final căsăpindu-i pe harkonnieni, În care trag cu flinte sofisticate cu recul, la fiecare detunătură strigă „Iii-ța”, Ița o cheamă și pe una dintre mătușile mele Însă nu strigă, baronului i se scoate inima și e azvîrlit În spațiu fără milă de Alia, sora mai mică a lui Atreides
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
sîntem personajele lui, și categoric nu e un erou - apropo, ați auzit vreodată vreun copil spunînd cu ochii sclipitori „eroul meu e Bach, Joyce sau Van Gogh sau Da Vinci?”, nu, cum o să fie Bach erou, că nu trăgea cu flinta, toți răspund fără să clipească Alexandru cel Mare, Hannibal, Gingis Han, Iulius Cezar, Napoleon, nu mai lipsește decît Stalin, că l-a bătut pe Hitler. Oskar se mulțumește să primească semnalele lumii și să le trimită Înapoi interpretîndu-le la toba
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
făcură cu ochiul. Hicks nu avea cui să-i facă cu ochiul și nici criblor pe care să-l încarce pe ascuns, dar avea în schimb un toc cilindric fixat pe cătușeala ținutei de luptă. Îl desfăcu și scoase o flintă de calibrul 12 în timp ce Hudson îl privea cu interes, caporalul își închidea la loc platoșa, prinse patul relicvei bine întreținute și o încărcă. ― Unde-ai găsit-o, Hicks? Când am văzut umflătura aia am crezut că ai luat o sticlă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
Hudson aruncând o ultimă privire admirativă. Ești al naibii de tradiționalist, Hicks. Caporalul schiță un zâmbet. ― Sunt un nostalgic. Se auzi glasul lui Apone. ― Înainte. Hicks, că tot îți place să rămâi în urmă, asiguri spatele. ― Cu plăcere, sergent. Caporalul propti patul flintei de umărul drept, balansând-o lesne în brațe, cu degetul pe trăgaci. Hudson zâmbi, făcu un semn lui Hicks și-și ocupă poziția care-i fusese indicată, în capul coloanei. Aerul era dens, saturat cu aburul volburos care aureola fascicolele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
Capul creaturii de coșmar se strecura prin deschizătură, iar fălcile anterioare se căscau lăsând să se vadă un sistem maxilar asemenea unui piston și înarmat cu colți tăioși! Când dinții șiroind de umoare vâscoasă înaintară spre el, Hicks băgă țeava flintei în botul monstrului și apăsă pe trăgaci. Detonația vechii arme de foc răsună în interiorul blindatului și capul spart căzu pe spate într-o jerbă de sânge-acid care ataca instantaneu ușa și planșeul vehicolului. Hicks și Vasquez se aruncară, dar câteva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
-i greu de înțeles de ce). Mângâiam pisici pe Aleea Grațioasă (Maria îmi făcea semn să tac: era preferata ei). Ne-opream cu respect pe strada Străzilor, de unde, credeam noi, a început pe vremuri tot orașul. Căutam haiduci și trosnituri de flinte pe Drumul Sării și smulgeam boboci de flori, să-i ducem acasă, din Rodul Pământului. Ne uitam prin dicționare după Abuș, Ritoride și Oriav (păreau niște eroi antici, grozavi și uitați). Verificam Aleea Potaisa (cu rezonanță canină; nimeni nu se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
după care să-i duc resturile la o expoziție internațională. Iubirea noastră față de el se transformase în ură, ca atunci când stai prea mult aproape de cineva. Bucureștiul părea slab și arogant, timpul trecuse peste el cu bâte și pietre, săbii și flinte, dar mai ales camioane și buldozere, pătându-l de jeg și rușine. Locuitorii lui erau vicleni și resemnați, cetățeni ascultători, veșnic căzuți în dizgrație, revoltați doar în vise, la cârciumă sau pe-o pânză de tablou grabnic acoperită c-un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
stoluri, ca păsările călătoare, purtând pe aripile lor idei și proiecte și vise. Dar cum să le prinzi? Dacă ar fi ca fluturii, le-aș aduna cu plasa de prins insecte; dacă ar fi ca păsările, le-aș ținti cu flinta; dacă ar fi ca visele, le-aș învălmăși în mrejele somnului. Travestite în miraculoase inspirații, gândurile colindă prin eter, poposind, după vrere, în minți neostoite și iscoditoare. Le aștept să vină și la mine pentru a le zidi în creații
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
cu domiciliul actual în Germania, 84061 Ergoldsbach, Rottenburgerstr. 58, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Jimbolia, str. Spre Nord nr. 8, județul Timiș. 119. Kueres Adriana Luminița, născută la 30 octombrie 1972 în localitatea Codlea, județul Brașov, România, fiica lui Flinta Iacob și Aurelia, cu domiciliul actual în Germania, 73033 Goppingen, Beethovenstr. 6, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Codlea, str. Lungă nr. 176, județul Brașov. 120. Konerth Laura Cristina, născută la 13 ianuarie 1968 în Brașov, județul Brașov, România, fiica
HOTĂRÂRE nr. 62 din 10 martie 1997 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117443_a_118772]
-
ȘI SEMNIFICAȚIILE elementelor însumate ale stemei municipiului CĂLĂRAȘI, județul CĂLĂRAȘI Descrierea stemei: Stema municipiului Călărași, potrivit anexei nr. 3, se compune dintr-un scut albastru, încărcat cu un ostaș ecvestru, de argint, gonind spre dreapta și purtând geantă, sabie și flinta din același metal. În partea inferioară, o terasă roșie pe care se află un caducel de aur. Scutul este timbrat de o coroană murala de argint, formată din șapte turnuri crenelate. Semnificația elementelor însumate: - ostașul reprezintă un călăraș purtător de
HOTĂR��RE nr. 685 din 30 septembrie 1998 privind aprobarea stemelor unor municipii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121949_a_123278]
-
una din porțile orașului, cu o bucată de zid, închidea înăuntru ciudatul său apartament. Camerele se situau la înălțimi diferite, trepte de coborîre sau urcare erau peste tot. Cotloane întunecoase, ascunzători ingenios mascate, fante pentru arcași și mai tîrziu pentru flinte, terase pentru butoaiele cu smoală clocotită și o mulțime de mijloace de apărare făceau din apartamentul lui Hans o atracție și un îndemn spre meditație. Apartamentul era amenajat numai cu mobile din lemn adus din România. Parchetul, scările, geamurile, toate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
prin propriile-i forțe. Și, schimbare fiind, rând pe rând, aspecte ale lumii definitorii la un moment, devin caduce În cel următor, și mor mai târziu; chiar dacă, mai Înainte de a fi definitorii, s’au născut, cu vigoarea potențialității... Și, cu flinta astfel Încărcată, să parcurgem istoria, Începând cu Roma deși, cu puțină imaginație, totul poate fi dat Înapoi până În epoca de piatră, chiar mai Înapoi, când strămoșii s’au certat cu verișorii simieni, coborând din copac, dar Într’o hoardă. Și
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
aflu altă viață. Am stat la o stână. Câtăva vreme m-a uitat făcătura nenorocirilor. Ci într-o zi trecând spre munte cu turma, văzut-am un poteraș ticălos, batjocuirind o muiere tânără. Doi pumni în fălci, i-am smuls flinta, i-am rupt-o în genunchi și i-am aruncat-o în cap. Musai ca să-mi sting mânia. Așa am deschis iar vrana nenorocirilor. Fugind de răul poterilor mi-a ieșit în cale buluc de turci ; mi-au luat pe
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
la Mitropolie, l-au ridicat pe I.P.S. Veniamin, și punându-l în fruntea lor, au pornit spre Curtea Domnească, „clocotind văzduhul de zgomotul și amenințările lor”. Vodă își trimise arnăuții și în timp ce mulțimea era prin dreptul Trii Sfetitelor, ei sloboziră flintele; opt din ei căzură morți. Norodul înfierbântat începu să urle. Blândul, smeritul, învățatul, mitropolit ce l-a avut Moldova, Veniamin Kostachi, văzând dezastru, îngenunche în fața acestor oameni, rugându-i să nu înainteze și, făgăduindu-le că va ispăși el toate
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
tulburare primară, cu multiple dereglări secundare. P. Janet considera această entitate nosologică ca fiind pierderea simțului realului iar H. Ey, preluând această idee descrie acest sindrom ca nucleu pozitiv al psihozei schizofrenice. Copilul bolnav de autism este prăbușit de propria flintă și în neantul său. Sindromul este recunoscut de timpuriu, chiar din primii ani de viață, curba ascendentă a evoluției psihomotorii se oprește sau se prăbușește. Manifestările bolii se concretizează în forme diferite de la caz la caz, de la o etapă la
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
înfundă [se înfunda] în valea primejdioasă, unde căzuseră până atunci atîția oameni. Dispăru [dispărea] în fum, apoi, ieșind din umbră, se ivi [se ivea] din nou de cealaltă parte a văii [...]. Urcau [urcară] amenințători, gravi, netulburați; în răstimpul dintre tirul flintelor și al artileriei se auzea [se auzi] un tropot puternic. Pentru că erau [fură] două divizii, formau două coloane: în dreapta era [fu] divizia Wathier, în stânga divizia Delord. De departe ți se părea [păru] că vezi doi șerpi uriași de oțel îndreptându
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
Sibiu Jazz Festival LUNI, 5 MAI Vernisajul expoziției multimedia Focus Jazz Concurs Formații Studențești de Jazz MARȚI, 6 MAI Premierea Gala Formațiilor Studențești de Jazz MIERCURI, 7 MAI Berti Barbera & 4Given/România Carlo Nardozza Quintet/Belgia JOI, 8 MAI Antonio Flinta Trio/Italia Lasse Lindgren „Hip Bop Constellation“/Suedia VINERI, 9 MAI Djabe/Ungaria Henry Franklin/Eldad Tarmu Quintet/SUA - Israel - România La Floresta/Spania SÎMB|T|, 10 MAI Piotr Wojtasik Quintet feat. A. Jagodzinski/Polonia Jean Loup Longnon Big Band
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2209_a_3534]
-
viteji împotriva asupritorilor patriei! "Frunză verde pălămidă, Plină-i țara de omidă, De omidă ungurească Și de gârgără săsească! Măi copii, copii români, De-aveți suflet, de-aveți mâini, Hai cu lelea la plivit, La plivit, la curățit; Cine are flintă grea Puie șapte gloanțe-n ea; Cine are topor mare Scoată-mi-l la foc de soare; Cine are bardă mică Facă-i buza subțirică, Când s-a repezi prin gloate Să deie sărut de moarte. Eu n-am flintă
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
flintă grea Puie șapte gloanțe-n ea; Cine are topor mare Scoată-mi-l la foc de soare; Cine are bardă mică Facă-i buza subțirică, Când s-a repezi prin gloate Să deie sărut de moarte. Eu n-am flintă, n-am secure, Nici am ghioagă din pădure, Dar câți dinți eu am în gură Îs făcuți pe mușcătură". Ce vor face bărbații într-o țară unde femeile au atâta energie și unde se perindă asupritorii demni de ură? Sunt
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
bogății și lingușitori ai fanarioților. Poporul le poartă o ură puternică. "Alelei! pui de ciocoi! De te-aș prinde la zăvoi, Să-ți dau măciuci, să te moi, De piele să te despoi. Ca să-mbrac cu pielea ta Pistoalele și flinta, Vântul să nu le pălească, Ploi să nu le ruginească". Forța fizică este prima datorie. Ovidiu a fost disprețuit pentru că nu știa decât să cânte și să se plângă. Un bărbat demn de acest nume trebuie să știe să se
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
o spurcată liftă păgână, ce vă ia pâinea din mână sau niște greci ciocoi ce vă sug sângele din voi? Codrean Zic, zău, căpitane, că n-am întâlnit că dacă-i întâlneam cu moartea-n cale le ieșeam, căci aceste flinte ruginite, pentru capul lor pregătite și acest cuțit ager de oțel pregătit tot pentru ei căci de când ne-am despărțit, eu nimic n-am folosit, banii ce i-au avut la săraci i-am împărțit, săraci sărăcuți de Dumenzeu miluiți
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
moartea păgânului, spiritul creștinului, atunci când team întâlnit spuneai că ești un biet țăran sărac, cereai bani să te faci bogat, dar acum cu mult teai umilit și la codru ai ieșit ce credeai că noi suntem niște curci plouate, cu flinte ruginite-n spate? La moarte te gândești sau cu mine vorbești, când m-oi enerva, pe toți trei vă voi spânzura. Bucur Haide vorba să lăsăm și un cântec să cântăm! Un cântec de unire pentru a noastră întâlnire. Haiducii
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
o spurcată liftă păgână, ce vă ia pâinea din mână sau niște greci ciocoi ce vă sug sângele din voi? Codrean Zic, zău, căpitane, că n-am întâlnit că dacă-i întâlneam cu moartea-n cale le ieșeam, căci aceste flinte ruginite, pentru capul lor pregătite și acest cuțit ager de oțel pregătit tot pentru ei căci de când ne-am despărțit, eu nimic n-am folosit, banii ce i-au avut la săraci i-am împărțit, săraci sărăcuți de Dumenzeu miluiți
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
moartea păgânului, spiritul creștinului, atunci când team întâlnit spuneai că ești un biet țăran sărac, cereai bani să te faci bogat, dar acum cu mult teai umilit și la codru ai ieșit ce credeai că noi suntem niște curci plouate, cu flinte ruginite-n spate? La moarte te gândești sau cu mine vorbești, când m-oi enerva, pe toți trei vă voi spânzura. Bucur Haide vorba să lăsăm și un cântec să cântăm! Un cântec de unire pentru a noastră întâlnire. Haiducii
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
să fie rezultatul unei ciocniri autentice; ciocnirea ascute stările conflictuale până la marginile suportabilului;lupta se duce între bine și rău (personaje bune Ț personaje rele); - accesoriile vitejiei: 1. arme albe (paloșul, ghioaga, arcul, sabia, buzduganul); 2. arme de foc (durda, flinta, pistolul); 3. trânta voinicească. - mustața este un simbol al voiniciei, al maturității sau al bărbăției; - personajului i se face o biografie eroică, neavând aproape niciodată legătură totală cu adevărata sa biografie, reală sau istorică; - caracterele sunt neschimbate (nu evoluează, nu
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]