207 matches
-
cinci al veacului trecut, când Goncea era și el în plină ascensiune, asemănarea sa cu unchi-său era perfectă, până la contopire. Periodic, cam din două în două luni, Goncea trimite câte o coroană de flori la monument. O duceau trei florărese (Piticoata, Franțuzoica și șefa lor, Trambulina) de la Florăriile reunite „Brandaburlea & Brandaburlea“. Le însoțea Vandaxon sau Onufrie. În drum spre monument, florăresele se opreau și la biserica „Sfinții Constantin și Elena“. Popa Ioachim rostea o rugăciune, stropea coroana cu mătăuzul legat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
Periodic, cam din două în două luni, Goncea trimite câte o coroană de flori la monument. O duceau trei florărese (Piticoata, Franțuzoica și șefa lor, Trambulina) de la Florăriile reunite „Brandaburlea & Brandaburlea“. Le însoțea Vandaxon sau Onufrie. În drum spre monument, florăresele se opreau și la biserica „Sfinții Constantin și Elena“. Popa Ioachim rostea o rugăciune, stropea coroana cu mătăuzul legat cu o bentiță tricoloră și primea cele cinci milioane pentru cuvenitul acatist. Sora lui Calinic, Diomida, mama generalului, era fetiță în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
fi spus Iuliana, Tinule, mamă. - Și surpriza care ar mai fi? întrebă el, râzând. - Eh! Să dea bunul Dumnezeu să ai dreptate! Cu această convingere, Tinu ieșise a doua zi pe la prânz în oraș și cumpărase flori. I-a spus florăresei să-i aleagă un buchet frumos pentru că are „musafiri de vază”. „Dacă îmi spuneți ce așteptați..., vă aleg eu ceva grozav. Femei sau bărbați?” întrebase vânzătoarea. ”Și unii și alții..., dar buchetul doresc să-l ofer unei doamne”, a răspuns
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91752_a_92809]
-
zămbește din întuneric, luminănd singurătatea în care mă scufund. Am rămas totuși cu un regret... Mi-e foarte clar că nu aș fi fost un Dumnezeu bun, însă la început, chiar și eu am avut un vis... Voiam să fiu florăreasa. Să am o grădină mică, veșnic în floare, pe o străduță lăturalnică. Să ies în fața fiecărui trecător să-i mulțumesc că există și să-i ofer căte o floare. Aia, dragul meu, e fericirea!Cand ma voi preda? “Cănd magnoliile
Căderea în etern. Apocalipsa sinelui. Pată de iubire. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Dana Ştefania Braşoavă () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2307]
-
să nu fie exploatat și de literatură. Este cazul lui G.B. Shaw, care în My fair lady își construiește piesa pe acest motiv: un ambițios profesor de fonetică, prin tactici logopedice, discursive și situaționale abile, crede că dintr-o simplă florăreasă se poate ivi o vorbitoare și o lady de cea mai înaltă calitate. Și asta datorită reprezentărilor din exterior care o stimulează și o ridică din punct de vedere comportamental și cultural, dar și datorită progreselor evidente ale protagonistei, generate
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
sau căprioară. Utilizând literar blestemele, poetul răzvrătit calcă peste tabuuri, ocara se prăvălește infernal, în unele poezii sau în pamflete. În insolitele Flori de mucigai se petrec fapte nesăbuite între violențe și galanterii de mahala, unde protagonistele sunt Tinca, țiganca florăreasă înjunghiată; Rada, stăpânită de un senzualism sălbatic ("măceș cu ghimpi fierbinți"). Uneori, crizele erotice provoacă tensiuni, diversiuni, încăierări; un amestec de gâlceavă și bufonerie, un "puternic miros argotic" (G. Călinescu), erotica însăși fiind un ceremonial de basm, miracol sau nostalgie
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
indirect la Florile de mucigai. Arta pamfletului arghezian este remarcabilă în Tabletele din țara de Kuty, adevărată satiră swiftiană a societății românești, și în culegerea Pravilă de morală practică. Dar pamfletarul iese în evidență și în romane: Lina înfățișează o florăreasă frumoasă râvnită de boieri; Ochii Maicii Domnului prezintă relația dintre o româncă și un ofițer englez; Cimitirul Buna Vestire este o satiră feerică, vizionară inspirată din realitatea și de fenomenul de la Maglavit. Limbajul poetic arghezian este surprinzător, original. La ferestre
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
prelungirea unui senzualism secesionist la Nicolae Vermont și a unei influențe simboliste a lui Gauguin și a neobizantinismului promovat de criticii de artă și de regina Maria la Cecilia Cuțescu-Storck, spre deosebire de tratarea temei la Luchian, spre exemplu în tabloul Safta florăreasa. Cele două abordări au menirea de a ilustra permisivitatea tematicii tradiționale a picturii românești la influențele simboliste și secesioniste. O temă comună romantismului, simbolismului și decadentismului, tema geniului, devine elocventă în reprezentarea poetului național, Mihai Eminescu, a cărui imagine cu
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
operată de pictura sa -, este incorporată creator de pictor. În inventarul artistic aflat la baza acestei recuperări umanist-socialiste a lui Luchian se află lucrări precum: Popas în pădure (1899), Bătrân cerșetor, La împărțitul porumbului (1904), Moș Niculae (1905), Cobzarul, Safta Florăreasa (1901), Sfârșit (1907), Cerșetori, După muncă, spre casă, Spălătoreasa, dar și peisajele urbane, Mahalaua Dracului (1898), Ghereta din Filantropia etc. Theodor Enescu demonstrează că o parte dintre aceste tablouri se află sub influența unui simbolism difuz care, le disociază de
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
are o brățară roșie cu galben. Chipul indică un fel de noblețe veche, îndepărtată. Asemeni tuturor țigăncilor pictate de Cecilia Cuțescu-Storck, și aceasta dobândește un fel de demnitate hieratică, țigăncile ei nu mai vând flori, au încetat să mai fie florărese ca la Vermont, Grigorescu sau Luchian, iar decorul străin le proiectează într-un spațiu exotic, atemporal. Acest fapt se reflectă inclusiv la nivelul vestimentației, ea poartă nu o basma, ci un fel de șal, maramă albă care-i înfășoară capul
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Senzualismul decadent Compozițiile lui Nicolae Vermont (1886-1932) având ca temă țigăncile se remarcă prin nota clară de artificialitate, indusă și de postúrile pe care acestea le adoptă, pentru că Vermont își conduce modelul către o anumită atitudine. Țigăncile sale sunt cele mai multe florărese, dar de multe ori pictorul folosește același model și pentru figurile de țărănci. Spre exemplu, tabloul cu titlul Țărancă este înregistrat și cu titlul de Țigancă, (nr. 933, 0,305 x 0,150 cm, ulei pe carton, 1913). Cu brâul
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
în linia unei dezinvolturi pe care o scontează, fotografiind acel gest memorabil, genuin, acea atitudine emblematică, extrasă pitorescului, senzualității, sau oricărei alte contingențe. Pictorul vizează în primul rând cuprinderea în poza adoptată de model a unei dimensiuni senzuale. În Țigancă florăreasă (ulei pe pânză, P.N. 2283, Bacău 1915, 1,195 x 0,756 cm), fata stă rezemată de zid cu un coș de flori într-o mână, un coș din care florile se revarsă. De aceea țigăncile Ceciliei Cuțescu-Storck apar adesea
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
fericită inspirație), întregul poem, sublim și sălbatec"552. Lucrarea este reprodusă pe aceeași pagină, într-un format foarte mic. Cu o grație ilustrată gestual, dansatoarea Salomeea apare ca una dintre țigăncile pe care Vermont le pictează des, în chip de florărese sau țărănci. Pe o masă se află tava cu capul sfântului Ioan Botezătorul, înconjurat de un nimb trasat ca un cerc fin, formalism care-și află ecoul în cerceii dansatoarei, în cupele de mătase care-i cuprind sânii, în mânerul
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
tridimensional...” Privirea negresei din Turnul Londrei poate „înduioșa” chiar și pe căOău. „Colțurile ochilor” negresei din Baking pot deveni „stalactite...” „Sângele negresei” poate „sculpta strigătul în pereții / sărutului...” Oriunde ar fi, prezența negresei naște „dorință flămândă”, irezistibilă... în fine, negresa florăreasă naște un alt sentiment al firescului, dorul de spațiul natal, adăugând noi, și responsabilitatea față de confrații noștri, nevăzătorii, cărora le va 39 oferi rodul inspirației sale în Țara Tamisei, un volum în alfabetul braille. „Ochiul” acestui tip de alfabet topește
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
i se pare normal să tânjească după marea iubire sau măcar după o aventură care s-o mai scoată din lâncezeală. Cunoscându-i firea visătoare, prietena sa, Giovannina, plănuiește să-i împlinească dorința și-i propune să se deghizeze în florăreasă, pentru a gusta mai intens farmecul "aventurii". Nerăbdătoare, femeia îmbracă hainele servitoarei (taman ca în comedie) și, sfătuită de îndrăzneața amică, pleacă să vândă flori pe treptele de la Santa Croce. Dar, cum povestea e ticluită să se termine bine, de
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
de îndrăzneața amică, pleacă să vândă flori pe treptele de la Santa Croce. Dar, cum povestea e ticluită să se termine bine, de Lucia se îndrăgostește un pictor vestit, Mario Albanello, care-și exprimă dorința de a-i face portretul, iar "florăreasa" acceptă, măgulită în orgoliul ei de femeie frumoasă. La puțin timp de la fericita întâlnire, portretul fiind gata (semn că stadiul "cristalizării" amoroase s-a consumat), pictorul o cere în căsătorie, spre bucuria femeii cu suflet sensibil, grăbite să aprecieze gestul
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
deși crezuse că marele artist o ceruse în căsătorie doar pentru frumusețea ei, Lucia are neplăcuta surpriză de a descoperi, după un an de la căsătorie, că totul fusese aranjat pas cu pas de Giovannina, care dezvăluise pictorului identitatea reală a florăresei (în realitate, o doamnă nobilă și foarte bogată). Frumoasa femeie se consolează, totuși, constatând că fericirea vine și așa, ca o "glumă" pusă la cale de niște amici mai puțin visători. După cum observăm, pe lângă dramaticele manifestări ale pasiunii contrariate, cu
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
mai spus, prezentarea prealabilă a unei oferte inacceptabile, pentru ca, după aceea, "manipulatorul" să facă o ofertă care, prin comparație cu prima, va fi imediat acceptată. Și aici, situațiile cotidiene abundă în astfel de mici modificări ale cadrului discuției, începând de la florăresele care spun că "în mod normal" buchetul se vinde cu o sumă (inacceptabilă), dar că ne vor face o reducere. Dar aceste maniere de a influența nu au nimic ocult. Pur și simplu, situația de comunicare suferă anumite modificări din partea
Relațiile Publice Din Perspectivă Sociologică by Răzvan Enache () [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
mângâind burțile gloabelor care însoțesc alaiul. Pe undeva, furișându-se, gălbui, unchiul sadic și iepuraș ? Balabuste bocitoare, arlechini, damblagii, seniori ai șatrei, popi paradiți. Veselie, spaimă și râs. Tropotul cailor și vaietul corului, acoperite treptat de melodia și mimica stilizatelor florărese, acompaniate de tremurul epileptic al ofticoșilor. Nu va fi așa, bineînțeles, ci o solemnitate patetică, disciplinată, pregătită atent. Balaurul, ritmând versuri militare, trepidând, zăpăcit, de onoruri sub privirea blazată și ironică a regizorului - amic și inamic cu care se însoțește
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
o lacrimă și pentru Geoană, tot ceseateul Îl regretă... O, tempera, o morses!!! Tii, numai zece luam la latină, urlă și-acu’ latinitatea-n mine. Venivididavinci - adică, zic io, venit, plăcut, băut, fiindcă mi-e cârciuma agoră... 10.06.2009 Florăreasa Cum o zi fără băutură e o zi pierdută și irosită În zădărnicie - vorba lui Sandu, care s-a gândit să treacă Într-un caiet dictando astfel de cugetări pe care el le consideră adânci precum fântâna de la țară, până
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
ajungem cumva În patru labe acasă, trebuie să fim doar atenți să nu ne calce vreun aiurit pe mâini! Bere rece, atmosferă de vacanță, tămâioasa brumărie, premise favorabile pentru lăsarea grijilor deoparte. La un moment dat, se trezesc cu o florăreasă pe cap. Are trandafiri roșii și albi Într-o găleată de plastic În care a pus apă, ca să nu-i pleoștească dogoarea, e Îmbrăcată multicolor, conform obiceiului și, de cum dă cu ochii de masa celor trei cheflii, Își concentrează toată
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
că eu nu stau la masă cu extremiștii. Știi că sunt imparțial. Bă, trebuie să trăim În pace și armonie, În veselie și frăție. Ia puneți-o de-un șaraiman, că n-am mai ascultat o demult pe Puceanca... Capul florăresei se ivește pe deasupra gardului. Conașule, frumosule și deșteptule, ia măcar un fir, că ți-l dau degeaba, ți-l pui la botonieră când te duci la paranghelie cu cocoana. Gicu privește către cer implorând mila divină, apoi scoate o hârtie
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
frumosule și deșteptule, ia măcar un fir, că ți-l dau degeaba, ți-l pui la botonieră când te duci la paranghelie cu cocoana. Gicu privește către cer implorând mila divină, apoi scoate o hârtie de cincizeci de mii, cheamă florăreasa și preia firul de trandafir. Nici nu ajunge bine la masă și, hop, se-nțeapă. În timp ce Își suge degetul, filozofează clătinând din cap: M-a blestemat baragladina, să vezi că-mi merge rău, ăstea se pricep la magie Închisă la
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
ca un colac plin de pofte își aruncase un fular de nori peste obrazul zdrențuit de frigul unui noiembrie păcătos, ascunzându-și fața vizibilă și ochiul plângăcios care-i rămăsese de la ultima eclipsă. Vântul deja amețise răscolind frunzele rămase de la florăreasa localului, care-și făcea aprovizionarea de unde putea, iar acum seara se zorea înfrigurată la intrarea restaurantului să-și întâmpine preferențial clienții obișnuiți ai casei. Buchetele erau ornate cu ferigi... în funcție de obraz, avea pregătiți câte trei și cinci trandafiri selectați cu
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
nici o intervenție în dezorganizarea textului. 8 Un exemplu poate fi găsit în recensământul clientelei unui local mărginaș: "Aici vin camionagii, hornari, vânzători de haine vechi, spălători de geamuri, cărăuși, samsari, tinichigii, vidanjori, paracliseri, spălătorese de morți, birjari, fierari, hingheri, curelari, florărese, jochei, chivuțe, pantofari, tăietori de lemne, gunoieri, un soi de oameni nici vii, nici morți, care își poartă unica trăsătură de caracter în numele ce poartă: Mielu, Fălosu, Maț, Bășică, Fusăloaia, Opăritu, Damblagiu, Cucu, Belitu, Găoază, Speriosu, Labă..." (Ucenic la clasici
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]