256 matches
-
Faur (colonel) 48 Fântână (deținut) 230 Fekete 159 Ferdi 159 Feri (din Vișeu) 180 „Ferometal” (căpitan) 115 Ferszedi (gardian) 292 Fetke (deținut) 229 Fidel Castro 110 Fiedler (deținut) 230 Filip Nicolae (ofițer) 301, 324-325 Filip Dumitru 319 Florea Costică 347 Florean Florin 132 Focșa (deținut) 370 Fodor Bela 198 Fodor Eghi 198 Fodor Pista 198 Franklin Benjamin 142 Frâncu (preot) 97 Frunda 194 Fulea Ion 139 Fulga I. Nicolae 365 Fulger 321 G Gabor (gardian) 290 Gafencu Valeriu 146 Gaftea (locotenent-colonel
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
rămas în suflet pentru totdeauna. Pictura mi a făcut viața mai frumoasă.” Născut la 16 octombrie 1941, localitatea Valea Drăganului, jud. Cluj. Studii: Facultatea de Construcții a Institutului Politehnic Cluj, 1965; Școala Populară de Artă, 1975, la clasa prof. Liviu Florean. Debut artistic - 1975 Bibliografie și reprezentare grafică: Arta plastică de amatori, Ed. Meridiane, București, 1980; Arta plastică de amatori și arta populară, Ed. Meridiane, București, 1983; Albumul Arta Naivă, Ed. First, Timișoara, 1998, pag. 27, 28; Mihai Vintilă, Dicționarul artei
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
Augustin Lucici, șeful Secției Galeria de Artă „Rudolf SchweitzerCumpănă, Impreună, miteinander, egyuttesen, nr. 27/octombrie 2008, pag. 64) Moraru Aurora 1948 Pictor Născută la 20 decembrie 1948 în orașul Cluj Napoca. Studii: Școala Populară de Artă, ClujNapoca, 1975, clasa prof. Liviu Florean. Debut artistic - 1974 Bibliografie și reprezentare grafică: Mihai Vintilă, Dicționarul artei naive din România, Ed. Timpul, Reșița, 2001, pag. 84. „Printre artiștii naivi subsumabili ‚grupului de la Cluj”, Aurora Moraru reprezintă poate individualitatea mai apropiată ca stil și surse de inspirație
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
de epocă - și de a-l îmbina cu firească naturalețe feminină a sensibilității sale. Astfel de calități sunt dublate și de sârguincioase lecturi despre stilul vremii și de bagajele de cunoștințe acumulate în cadrul școlii populare de artă, cu pictorul Liviu Florean.”( Vasile Savonea - Arta naivă în România, Ed. Meridiane, București, 1980, pag, 84) Puiu Mihai 1938 Pictor Născut în data de 27 august 1938, în orașul Buhuși, jud. Bacău. Studii: Liceul și școala tehnică de proiectanți în domeniul construcțiilor de mașini
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
modificat în perioada următoare, iar pentru o mai bună comparație au fost analizate împreună cu cele din veacurile X-XI. Uneltele (pl. XL-XLI), majoritatea agricole (cuțite, cosoare, săpăligi, seceri, un otic) aduc cu exemplarele găsite la Curcani - Ilfov, Dragosloveni - Vrancea, Bârlogu - Argeș, Floreni, Bârlălești, Fedești, Codreni, Giurcani -Vaslui, Fundu Herții - Botoșani, Sinoasa - Iași ș.a. La piesele de port (catarame, aplice, verigi, brățări, mărgele, cercei și inele, ultimele două categorii fiind reprezentate doar de câte un exemplar) se remarcă detaliul artistic realizat de meșterii
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
octombrie 1995, un oraș Negrești, 71 comune, tot atâtea ca în 1968 când s-a aplicat legea nr. 2, dar cu 461 de sate față de cele 449 enumerate, unele cu denumiri schimbate: 1 Decembrie nu 30 Decembrie la comuna Banca; Floreni în loc de 23 August și Raiu nu Vădeni la comuna Murgeni - schimbări provenite ca urmare a aplicării legii nr. 35/1996, Monitorul Oficial nr. 102 din 20 mai 1996. „Vechiul târg de odinioară, condamnat la o existență cenușie, a rămas pentru
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Niccolaus olim domini Bernardi de Machiavellis olim unus ex cancelleriis dictorum magnificorum et excelsorum dominorum non egredietur nec exibit de territorio Florentino șed în dicto territorio permanebit per unum annum proximum futurum sub pena florenorum cccxxxiii et unius terzii alterius floreni auri în auro largorum applicandorum camere communis Florentini quos solvere cum effectu promisit dicto comuni vel eius camerlingo casu quo dictus Niccolaus se absentabit a dicto territorio Florentino. Et propterea obligavit etc., renumptiavit etc. per guarentigiam etc. Rogans etc. Documentul
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
rămas în suflet pentru totdeauna. Pictura mi-a făcut viața mai frumoasă.” Născut la 16 octombrie 1941, localitatea Valea Drăganului, jud. Cluj. Studii: Facultatea de Construcții a Institutului Politehnic Cluj, 1965; Școala Populară de Artă, 1975, la clasa prof. Liviu Florean. Debut artistic - 1975 Bibliografie și reprezentare grafică: Arta plastică de amatori, Ed. Meridiane, București, 1980; Arta plastică de amatori și arta populară, Ed. Meridiane, București, 1983; Albumul Arta Naivă, Ed. First, Timișoara, 1998, pag. 27, 28; Mihai Vintilă, Dicționarul artei
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
șeful Secției Galeria de Artă „Rudolf Schweitzer- Cumpănă, Impreună, miteinander, egyuttesen, nr. 27/octombrie 2008, pag. 64) Moraru Aurora 1948 Pictor Născută la 20 decembrie 1948 în orașul Cluj-Napoca. Studii: Școala Populară de Artă, Cluj- Napoca, 1975, clasa prof. Liviu Florean. Debut artistic - 1974 Bibliografie și reprezentare grafică: Mihai Vintilă, Dicționarul artei naive din România, Ed. Timpul, Reșița, 2001, pag. 84. „Printre artiștii naivi subsumabili ‚grupului de la Cluj”, Aurora Moraru reprezintă poate individualitatea mai apropiată ca stil și surse de inspirație
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
de epocă - și de a-l îmbina cu firească naturalețe feminină a sensibilității sale. Astfel de calități sunt dublate și de sârguincioase lecturi despre stilul vremii și de bagajele de cunoștințe acumulate în cadrul școlii populare de artă, cu pictorul Liviu Florean.”( Vasile Savonea - Arta naivă în România, Ed. Meridiane, București, 1980, pag, 84) Puiu Mihai 1938 Pictor Născut în data de 27 august 1938, în orașul Buhuși, jud. Bacău. Studii: Liceul și școala tehnică de proiectanți în domeniul construcțiilor de mașini
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
asfințit se mai zbenguiau câțiva fulgi purtați de vânt. Pe omătul acesta care a căzut de aseară o să alunece mai bine sanceul, Își zise el bucuros că frigul se mai Înmuiase. Cum deschise ușa șurii, cei doi boi, Mojar și Florean, se și ridicară din așternut, așteptând să se deschidă obloanele prin care aveau să-și primească tainul. Hei, dragilor, v-ați sculat? Ia treceți voi de vă luați bucatele, că acuși o luăm din loc! Până la Bătrâna avem de bătut
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
totodată, reglementările guvernamentale interne referitoare la relațiile României cu respectivele instituții internaționale, precum și acordurile încheiate de statul român cu acestea. La realizarea volumului, au contribuit următorii colaboratori din cadrul Direcției Organizații Internaționale a M.A.E.: Bogdan Baltazar, Marcel Dinu, Valeriu Florean, Ion Goriță, Teodor Meleșcanu, Alexandru Niculescu, Florin Roșu și Ion Voicu (București, Editura Politică, 1974). La o distanță de 21 de ani, cu prilejul celebrării a 40 de ani de prezență a României în Organizația Mondială, apare un nou volum
[Corola-publishinghouse/Administrative/1540_a_2838]
-
ideal cu ghearele rădăcina, pistoanele trunchiurilor, cilindreea brazilor, neguri de cer împărțite pe garduri, fîneața în petice locuință specificului de Bucovina, Școala generală Teșna ora de urcuș și depășiri de văi, marginile zării tocindu-le ne-am amînat partea netedă, Floreni servicii în cadrul instituției muntelui, vezi Rey, Radu, gestionarul de munte, lumea rînduită pînă la uitarea de sine, vecinul cu casa, biserica, podul peste apă rarefieri, Dorne line pante, complet în afară munții după munți, hore, mai ermetică pacea intimă, încrucișare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
din canapea, sarcofag și fulgi, fîșii albe brazii drepți, frății de brazi negri pe cetină schimbă capetele făpturii în blană caldă de cîine, se scutură de ploaie în așezări de Bucovina, de lapoviță, lumea este și așa prea mult femeie! Floreni cursa Vatra Dornei Dornișoara, o mulțime de lume prin munți, burți în sus în aceeași misiune imposibilul, căci numai el poate fi observat, larg în cețuri, clopotul din pămînt umflat în biserică, primul schelet de rețele electrice stilizează bradul la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
cu dumneavoastră în boxă la proces? Nuu... Păi după ce ne-au arestat și ne-au dus la Securitate pe jos, așa. Și cum am ajuns la Securitate, lui i-au dat drumul imediat și-am rămas numai eu cu Florin Florean. El era mai mare dintre noi, dintr-o familie foarte bună, de la noi din comună... A fost student la Agronomie în Cluj și a fost coleg cu Gavrilă Ogoranu. Și dumneavoastră ce pedeapsă ați primit? Trei ani plus un an
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
2001, pp. 33-48 Teodorescu, L., Predescu, A. (1975). Probleme de teorie și metodică În jocurile sportive, Editura U.C.F.S., București Trofin, E., Grigorovici, S. (1980). Handbal - antrenament, exerciții, jocuri, Editura Consiliului Național pentru Educație Fizică și Sport, București Zamfir, Gh., Florean, M., Tonița, T. (2000). Handbal. Inițiere Consolidare, Editura Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca Zapletal, M. (1980). Mică enciclopedie a jocurilor, Editura SportTurism, București Wick, W. și colab. (1995). Pregătirea de handbal În sală, Editura C.C.P.S., București Wick, W. și colab
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
Emilia, Horațiu Virginiu, Crișan-Ulpiu, Diogene-Cloșca și Zoe-Aurora. Prin 1900 am instalat o mașină de treierat veche primitivă, puind-o la mișcare cu putere de apă, ear prin 1902 am cumpărat un ciur de vânturat de la A. Rieger cu 70 de floreni. În 1896 am cumpărat grădina dintre șură și Maria, de la Ioan I. Folea, murariu, cu 150 de floreni. În 1898 am instalat grădinuța de pomărit, unde pe fiecare an am putut planta sau vinde minimum 100 de bucăți de pomișori
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
-o la mișcare cu putere de apă, ear prin 1902 am cumpărat un ciur de vânturat de la A. Rieger cu 70 de floreni. În 1896 am cumpărat grădina dintre șură și Maria, de la Ioan I. Folea, murariu, cu 150 de floreni. În 1898 am instalat grădinuța de pomărit, unde pe fiecare an am putut planta sau vinde minimum 100 de bucăți de pomișori altoiți tot cu mere și pere nobile, am și vândut și plantat conform numărului indicat. Prin 1894 am
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
prea mult. Eram convinși că, după câteva zile, moșul avea să uite de necaz. Îl avea pe Duman. În plus, primise spre îngrijire, în grajdul comunal, un tăuraș de rasă, de câteva luni, pe care îl dezmerda cu numele de Florean. Când interesele primăriei îi impuneau, moș Șutu bătea darabana prin sat. O lua de la capătul dinspre răsărit al târgului tranversând satul prin partea dreaptă a gârlei și, când ajungea în fundul satului, trecea gârla dincolo și se întorcea spre primărie urmând
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
Antonio de Sancto Gallo pro tempore quo dictus magister Bartolomeus non posset huiusmodi exercere et pro huiusmodi salario durante tempore ditti impedimenti, et cum autoritate posse apuntare magistros et operarios venientes ad laborandum pro dicto magisterio ditti hedifitii. Et quod floreni duo largi de auro în auro habiti per dictum magistrum Bartolomeum pro faciendo dicto modello sînt pro omni eo quo posset petere usque în presente diem, et casu quod dicti operării firmarent dictă muramenta [non] fienda ut supra, quod ditti
by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
moment al amatorismului arogant și suficient, a fost posibilă, într-un mod discret și de un firesc aproape suspect, această construcție comunitară care, pe alte coordonate și pornind de la alte premise, seamănă oarecum cu fenomenul inițiat la Baia Mare de către Victor Florean. Proiect conceput exclusiv de către instituții publice, Primărie, Consiliu local, Centru cultural, spre deosebire de cel de la Baia Mare care este integral privat, Simpozionul de la Pitești este gîndit ca un factor de reconstrucție și de remodelare a spațiului urban. Cel care a simțit importanța
Pitești, 2003 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13516_a_14841]
-
satul Cărbunari din Maramureș, la o depărtare de vreo douăzeci de kilometri de Baia Mare, se încheia prima ediție a unui simpozion privat de sculptură în marmora, Cărbunari '98, reacțiile erau amestecate. Uimirea că un prosper om de afaceri, ing. Victor Florean, proprietarul mai multor exploatări de marmora și al unei fabrici de prelucrare și de finisare, utilata la zi și condusă cu multă pricepere, finanțează o acțiune artistică și încearcă să pună în valoare noblețea materialului dincolo de utilitatea lui, nu a
Cărbunari '99 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17834_a_19159]
-
înmormîntării caprelor din vecini, prevedeau un eșec spectaculos al industriei de marmora într-un stoc inert de imagini și de forme, ba chiar o prăbușire a artei însăși sub impactul impur cu lumea afacerilor. Așadar, după aceste scenarii, pe Victor Florean, ca patron animat de viziuni gratuite și de utopii artistice, urma să-l aștepte, la drum deschis, falimentul, iar pe artistul plastic Mircea Bochis, consilierul și partenerul artistic al d-lui Florean, avea să-l copleșească eșecul și să-l
Cărbunari '99 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17834_a_19159]
-
lumea afacerilor. Așadar, după aceste scenarii, pe Victor Florean, ca patron animat de viziuni gratuite și de utopii artistice, urma să-l aștepte, la drum deschis, falimentul, iar pe artistul plastic Mircea Bochis, consilierul și partenerul artistic al d-lui Florean, avea să-l copleșească eșecul și să-l înghită iremediabil dizgrația protectorului sau. Nu mică le va fi fost uimirea acestor sceptici la vestea că de curînd, pe aceleași locuri, cu aceleași materiale și pe fondul extinderii și al retehnologizării
Cărbunari '99 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17834_a_19159]
-
să-l înghită iremediabil dizgrația protectorului sau. Nu mică le va fi fost uimirea acestor sceptici la vestea că de curînd, pe aceleași locuri, cu aceleași materiale și pe fondul extinderii și al retehnologizării fabricii de marmora a lui Victor Florean s-a încheiat încă o ediție a simpozionului și anume Cărbunari 99. Ba, mai mult decît atît, relația producției cu arta s-a diversificat aici spectaculos și chiar în aceste momente se pun bazele unei instituții unice în spațiul cultural
Cărbunari '99 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17834_a_19159]