994 matches
-
susținut de unul din cei mai mari specialiști în arte marțiale din sud-estul Europei, shihan Robert Manole kyoshi, 8 dan ju-jitsu, 5 dan kempo, 3 dan karate, 1 dan kickbox, și sensei Gabor Lovasz (Ungaria), 5 dan kempo. Invitați sunt Florentin Marinescu (președintele F.R.A.M. ), Petru Grindeanu (secretarul F.R.A.M. ), Dan Deac, Ioan Bâlă, Tamas Lengyel (Ungaria). I. BÎTEA Curs l De contabilitate Direcția de formare și perfecționare profesională ( D.F.P.P. ) din cadrul C.C.I.A.T. organizează pentru perioada 9 mai-24 iunie a.c.
Agenda2005-19-05-1-general6 () [Corola-journal/Journalistic/283662_a_284991]
-
Cazul săptămânii Polițist și proxenet Subinspectorul de poliție Florentin C. , de la Secția 3 Poliție Timișoara, a fost arestat pentru trafic de minori. Potrivit anchetatorilor, în perioada 2004-2005 acesta a racolat șase fete cu vârste sub 18 ani, pe care le folosea pentru prostituție. Clienții, în special cetățeni italieni, plăteau
Agenda2005-21-05-politie () [Corola-journal/Journalistic/283720_a_285049]
-
Vrancea, președinte Victoria Vârtosu 23 - Filiala Mureș, președinte Mircea Dorin Istrate 24 - Filiala Anglo-Saxonă, președinte Mariana Zavati Gardner 25 - Filiala Noua Zeelandă, Australia, președinte George Roca și secretar Ion Miclău. 26 - Filiala Germania, președinte Petru Jipa 27 - Filiala U.S.A., președinte Florentin Smarandache 28 - Filiala Republica Moldova, președinte Vasile Cocarcea, din orașul Orhei 29 - Filiala Serbia, președinte Vasile Barbu 30 - Filiala Spania, președinte Ilisie Niculina 31 - Filiala Franța, președinte Cornelia Cănureac 32 - Filiala Italia, președinte Gabriela Ciobanu 33 - Filiala Canada, președinte Virginia Mateiaș
FILIALELE LSR DIN ȚARĂ ȘI STRĂINĂTATE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2113 din 13 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384324_a_385653]
-
întemnițaților solul a mai menționat că „din prea multa milostivire a măritului sultan” muftiul obținuse grațierea, în cazul în care condamnații ar fi părăsit legea creștină și s-ar fi convertit la islamism sau mahomedanism. Anton Maria del Chiaro, secretarul florentin al domnitorului, păstrează următoarele cuvinte de îmbărbătare ale lui Brâncoveanu: „Fiii mei, fiți curajoși, am pierdut tot ce am avut în această lume, cel puțin să salvăm sufletele noastre și să ne spălăm păcatele cu sângele nostru”. Imediat au fost
Sfinţii Martiri Brâncoveni / Drd. Stelian Gomboş [Corola-blog/BlogPost/93346_a_94638]
-
Vicinei cu Peră îl depășea, ca valoare și număr de contracte, pe acela al Caffei. La fel de impresionante sunt numărul și originea negustorilor implicați: 26 de nume diferite, incluzând genovezi, un lombard, un burghez din Constantinopol, dar și un faimos negustor florentin de postavuri, Donato dei Donați. Din documentele aceluiași notar nu lipsesc nici trimiterile la câțiva italieni provenind din Vicina. Mărfurile vehiculate prin Vicina nu sunt mai puțin diverse: postav și țesături apusene, mătase orientala, uleiuri, în sau chiar aur. Printre
DOBROGEA de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/383128_a_384457]
-
noiembrie 1949 în comuna Mischii, județul Dolj), filologul, scriitorul și criticul literar Nicolae Manolescu (născut la 27 noiembrie 1939 la Râmnicu-Vâlcea), scriitoarea Adina Daniela Dumitrescu (născută la 1 decembrie 1944 în comuna Grădiștea) și se încheie cu matematicianul și publicistul Florentin Smarandache (născut la 10 decembrie 1954 la Bălcești). Făcând o ierarhie pe vârste, cartea cuprinde mai multe categorii de omagiați: 85 de ani, 80 de ani, 75 de ani, 70 de ani, 65 de ani, 60 de ani și 55
VÂLCENI OMAGIAȚI ÎN ANUL 2014, DE EUGEN PETRESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1883 din 26 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383166_a_384495]
-
Așa și este. Sau, mai bine zis, era. Augustinii au părăsit-o cu mulți ani În urmă, și de atunci a căzut În ruină. Mai apoi, o congregație a hotărât să o restaureze. Am auzit că va fi sediul studiului florentin. — Adică Studium? — Da... aia e. — Dar la Florența nu există universitate, replică poetul, surprins. Bargello ridică din umeri: — Oricum, acolo vor să o facă. Vino, o să mergem până acolo cu carul meu. La colțul cu Via dei Tintori poposise o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
Îmbrățișare, iar apoi se așeză pe singurul scaun liber, cu siguranță pregătit pentru el, lăsându-se pe spătar. Grupul acela de oameni ar fi trebuit să dea viață universității din Florența, se gândi el, și nici unul dintre ei nu era florentin. Iar moartea Îi vizitase deja. — Așadar, acesta e cel de al Treilea Cer. Cerul spiritelor iubitoare. De Înțelepciune și de Învățătură, după cum mi-a dezvăluit Teofilo, zise el mai apoi, fără a i se adresa nici unuia În mod deosebit. Dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
noastră a dat puțin Înapoi, și numai la Începutul zilei, spre a se Întoarce apoi la asalt, Înfrângând obrăznicia aretină cu forța brațului nostru. — Așa o fi precum spui dumneata. Poate că nu mi-am dat seama că fugeai cu florentinii dumitale pentru că eram prea ocupat să-mi iau tălpășița cu sienezii mei. Dar de ce să ne amărâm cu tristețile războiului, când plăcutele pajiști ale păcii se deschid dinaintea speranțelor noastre? Ți-am citit Rimele și imprecațiile Împotriva frumoasei Pietra. Așadar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
De pe terasa cu portic se zărea În perspectivă Piazza Maggiore: vederea spre Arno era Împiedicată de temelia impunătoare a turnului clopotniței, pe care Giotto Îl ridica. — Se pare că orașul vostru capătă proporții uriașe, messer Alighieri, odată cu Înfumurarea voastră, a florentinilor. Dar și la Siena, concetățenii mei au așezat fundația celui mai mare dom al creștinătății. De pe acoperișul lui o să vă dăm cu tifla, vouă, florentinilor, și În jos, până la papa de la Roma, zise Cecco, făcându-i din degete semnul cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
ridica. — Se pare că orașul vostru capătă proporții uriașe, messer Alighieri, odată cu Înfumurarea voastră, a florentinilor. Dar și la Siena, concetățenii mei au așezat fundația celui mai mare dom al creștinătății. De pe acoperișul lui o să vă dăm cu tifla, vouă, florentinilor, și În jos, până la papa de la Roma, zise Cecco, făcându-i din degete semnul cu pricina. Dante nu izbuti să Își Înfrâneze un zâmbet. Parcă Îl vedea: Cecco, În vârful unei clopotnițe, ocărând cu gestul acela scârbavnic. Că tot veni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
celei mai severe. Și nu ar fi pentru prima oară când membrii unei Arte Îl pedepsesc cu cruzime pe cel ce Încalcă regulamentele. Iar dumneata ar trebui să o știi prea bine, messer Alighieri, după câte se povestesc despre vopsitorii florentini. Dante Încuviință În tăcere. Era faimoasă În Întreaga Italie expediția pe care Arta Calimalei o organizase până În Franța pentru a ucide doi vopsitori vinovați că dezvăluiseră taina colorării țesăturilor. Ulterior, vestea fusese pusă În circulație, spre a servi drept avertisment
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
Celălalt șovăi o clipită. Părea să se gândească Înainte de a hotărî ce să răspundă. Între timp poetul se apropiase, iar când o subțire rază de lumină căzu pe chipul omului, Îl recunoscu. — Ești Noffo. Noffo Dei. Era unul dintre inchizitorii florentini legați de partida lui Bonifaciu. Îl zărise deseori În compania cardinalului de Acquasparta, nunțiul apostolic, cu doar un pas În spatele acestuia. Un spion al lui Bonifaciu. Unul din cei care ar fi trebuit izgoniți din Florența, dar nu există dovezi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
care Îl urmau. Chestiuni preoțești, messere, Îi răspunse. Azi e zi de audiențe publice, acasă la cardinal. Dat fiind că de acum e casa lui, nu? adăugă el cu un zâmbet amar. — Santa Maria este și va rămâne doar casa florentinilor, de lucrul ăsta să fii sigur. O fi cum spui domnia ta, dar va trebui să Îl faci să priceapă asta și pe cardinal, care Își ține curtea aici. — Dar de ce au venit atât de mulți? — Astăzi se acordă indulgențe și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
vorba? — S-au prezentat ca doi negustori din Padova și au tras la taverna lui Ceccherino, aceea care... Dante știa prea bine ce se spunea despre Ceccherino și despre mușteriii săi. De altfel, În Franța nu se numea oare viciul florentin, după cum aflase de Îndată ce ajunsese la Paris? — Doar nu te vei Îngrijora fiindcă Încă doi poponari și-au dat Întâlnire la Florența, zise el cu asprime. În această privință, mai rămânea de sperat doar ca Dumnezeu să nu spună orașul aceleiași
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
i-o luă Înainte. — A fost studiat de un artist de seamă, ca să poată găzdui cum se cuvine recoltele cetățenilor. Proiectul a fost reluat după al romanilor. Împărații lor s-au Îngrijit mereu să nu se piardă nimic. Iar noi, florentinii, acum vom face același lucru. Poetul rămăsese cu ochii asupra planului. Desigur, galeria de acces era perfect recognoscibilă. Și trebuie să fi fost impunătoare, judecând după numărul sălilor care se deschideau dinspre ea. Poate că mai exista o speranță pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
de circumstanțe atenuante? Vă mulțumesc anticipat... - Scopul scuză mijloacele, nu-i așa domnule profesor? - Detest vorbele astea. Cu ele, Machiavelli a cauționat mii de josnicii și pe tot atâția ticăloși, care nici măcar n-au habar ce-a vrut să spună florentinul când le-a scris. - N-aș vrea să vă supăr, dar s-a constatat că, de regulă, detestăm acest „scopul scuză mijloacele” numai când avem impresia că alții coboară mai jos decât noi În alegerea lor. Persoanele de față se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
superbă și fără pereche, doamna albă cu umbrela. Nici un nume, nici o dată, intrată În unica, eterna identitate a frumuseții ei. Nimic care să ateste urmele vreunei vremelnicii pămîntene, doar jos, parcă strivit sub botinele mici de marmură, numele unui artist florentin din secolul trecut. Oare mă veți iubi voi umbre ale viitorului, ale căror ochi, ale căror mîini sînt pentru mine mai abstracte decît ecoul unei explozii solare? Voi nevăzîndu-mă niciodată, neștiindu-mi discreția pasului și politețea cu care Îmi primesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
domniile voastre? Am aruncat o privire spre tata. El a Încuviințat. Fără alt preambul, i-am Întins cartea lui Barceló. Librarul a luat-o cu o mînă expertă. Degetele lui de pianist a explorarat grabnic textura, consistența și starea. Exhibîndu-și zîmbetul florentin, Barceló a localizat pagina de ediție și a inspectat cu o intensitate de polițist vreme de un minut. Ceilalți Îl observau În tăcere, ca și cum așteptau un miracol sau permisiunea de a respira din nou. — Carax. Interesant, a murmurat pe un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
un bubuit artileristic atunci cînd s-au precipitat, din Înălțimi, niște opere complete ale lui Blasco Ibáñez, cu coperte tari. Bernarda și cu mine ne-am ridicat privirile, tresărind. Fermín aluneca pe scări În jos ca un trapezist, cu zîmbetul florentin Întipărit pe chip și cu ochii impregnați de luxură și de fascinație. — Bernarda, acesta este... — Fermín Romero de Torres, asesor bibliografic la Sempere și fiul, la picioarele dumneavoastră, doamnă, proclamă Fermín, luînd mîna Bernardei și sărutînd-o ceremonios. În cîteva secunde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
asupra proiectilului, ca și când i-ar fi ghidat traiectoria cu puterea minții. Își Îndoi și el capul ca să urmărească proiectilul, până la pocnitura seacă și la răcnetul omului, izbit În frunte. - Pentru Dumnezeu, priorule! strigă stupefiat. O aruncare demnă de Biblie! Voi, florentinii, ar trebui să Îl Întipăriți pe David pe monedele voastre, În loc de crin. Sau măcar să Îi faceți o statuie pe care să v-o puneți de strajă la poartă! Omul rănit se prăbușise la poalele zidului, cu fața schimonosită ca o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
dată, tresărind. Dar imediat redeveni stăpân pe sine, cu stânjeneala alungată curând de un zâmbet zeflemitor. Își ridică fruntea, aruncând ostentativ o privire de jur Împrejur. - Se spune că aici se petrec miracole. Voiam să văd și eu. Ehei, voi, florentinii, sunteți de-a dreptul norocoși. Dumnezeu vine să scrie direct pe paginile voastre. Sunt sigur că, dacă Într-o bună zi ar ploua cu căcat de la cer, pe aici ar mirosi a violete. Un văl roșu se coborî peste ochii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
cine ar fi păgubit, În afara unei gloate de negustori Îmbogățiți și de milogi și a unei Biserici corupte și simoniace? Oare aceea să fi fost calea de ieșire din capcana În care se vârâse? - Da, hotărî el. La naiba cu florentinii ăștia afurisiți. Ajunse la destinație Învingându-și arsura din măruntaie. Toată zona era ocupată de prăvălii, dar nu exista nimeni la Încărcatul sau la descărcatul mărfurilor: clopotul bătuse nu de mult ora a noua și probabil că toți hamalii se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
cartierele răsăritene. - Oh, e foarte adevărat. Dar Întâmplarea face că tocmai acolo se găsește unul din terenurile dumitale, pe care, dintr-un mărăciniș necultivat, o trăsătură de condei l-a preschimbat Într-un pământ apt pentru construcții, de care voi, florentinii, păreți a fi atât de dornici. Întâmplarea, desigur. Însă Întâmplarea, messer Alighieri, le surâde adesea celor Îndrăzneți, așa cum arată păgânii aceia pe care ți-ai Întemeiat convingerile. Dante se făcu stacojiu. O furie surdă punea stăpânire pe el. Bășica aceea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
mai rău politician. Viața merge înainte și înapoi -- fiindcă se repetă ... Cu mine numai cine nu vrea nu se înțelege bine. Prof. Univ.Dr. Florentin SMARANDACHE Gallup, New Mexico, SUA 18 august 2013 Referință Bibliografică: Florentin SMARANDACHE - AFORISME DE VIAȚĂ (VIII) / Florentin Smarandache : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 961, Anul III, 18 august 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Florentin Smarandache : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele scrise
AFORISME DE VIAŢĂ (VIII) de FLORENTIN SMARANDACHE în ediţia nr. 961 din 18 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364420_a_365749]