214 matches
-
că în cazul acesta sunt numai doi oameni dispuși a-l salva de la uitare, Dvs., domnule Dimitriu și cu Alex. Arșinel, bătrânul de 82 de ani, care mâine-poimâine, aleluia și cu el. Am înțeles că l-ați găsit pe „Ionică Fluieraș” chiar în Suceava, la ginerele fălticeneanului Nicușor Ciudin, inginerul Victor Alionti. Sunt încântat că această ultimă lectură v-a sporit interesul pentru autor și scoaterea lui la un liman ce pe drept i s-ar cuveni. Personal, chiar astăzi 398
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
ar cuveni. Personal, chiar astăzi 398 Referire la medalionul închinat de învățătorul din Gulia folcloristului Al. Vasiliu-Tătăruși, pe care l-am cizelat, dându-i o formă plăcută pentru lectură. 321 am răsfoit în caietul 8, tot ce am extras din „Fluieraș”, vreo 30 de pagini, ce mi s-a părut atunci mai de seamă, ca și unele puncte de reper, unele reflecții și iarăși m-am bucurat de diversitatea materialului - fapte, de naturalețea lor, de lipsa de artificiu, de limba lor
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
admirându-le priceperea și pasiunea investite în respectivele obiecte făurite de către aceștia. Dar „târgurile” nu sunt singurele activități culturale unde se regăsesc copii cu dizabilități. Mai enumerăm aici, prețuindu-le: Expoziția de ouă încondeiate și de icoane în preajma Paștelui, Festivalul „Fluierașul vasluian”, Festivalul datinilor și obiceiurilor de iarnă, Zilele Culturale ale Vasluiului și cele ale Bârladului, Toamna culturală hușeană, festivalul „Cântec, joc și voie bună” de la Negrești și „Prietenia”, al doamnei profesoare AnușcaDoglan din Vaslui, „Sărbătoarea Toamnei” bârlădene, Concursul județean „Obiecte
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
favorabilă. În ceea ce privește comunicarea oii năzdrăvane cu păstorul, se poate întrevedea un oarecare har de a stăpâni animalele, natura sau ar putea întrezari și o urmă a metempsihozeipotrivit căreia păstorul vede în animal un seamăn de-al său. Prezența instrumentului muzical „fluierașul” ne apropie mai mult de legenda lui Orfeu. Ne punem întrebarea: și dacă Orfeu și-ar fi făcut un testament? Cu toții ajungem la concluzia că și-ar fi dorit „la cap” liraca vântul când bate prin strune, să o audă
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
Ne punem întrebarea: și dacă Orfeu și-ar fi făcut un testament? Cu toții ajungem la concluzia că și-ar fi dorit „la cap” liraca vântul când bate prin strune, să o audă și în moarte așa cum și păstorul își dorește „Fluieraș de fag” la cap. „Iar la cap să-mi pui Fluieraș de fag, Multe zice cu drag! Fluieraș de os, Multe zice duios! Fluieraș de soc, Multe zice cu foc!” Conceptul din Miorița se aseamănă cu principiile orficilor, care vorbeau
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
testament? Cu toții ajungem la concluzia că și-ar fi dorit „la cap” liraca vântul când bate prin strune, să o audă și în moarte așa cum și păstorul își dorește „Fluieraș de fag” la cap. „Iar la cap să-mi pui Fluieraș de fag, Multe zice cu drag! Fluieraș de os, Multe zice duios! Fluieraș de soc, Multe zice cu foc!” Conceptul din Miorița se aseamănă cu principiile orficilor, care vorbeau și traca. Savanții consideră albaneza de astăzi un dialect trac, explicându
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
ar fi dorit „la cap” liraca vântul când bate prin strune, să o audă și în moarte așa cum și păstorul își dorește „Fluieraș de fag” la cap. „Iar la cap să-mi pui Fluieraș de fag, Multe zice cu drag! Fluieraș de os, Multe zice duios! Fluieraș de soc, Multe zice cu foc!” Conceptul din Miorița se aseamănă cu principiile orficilor, care vorbeau și traca. Savanții consideră albaneza de astăzi un dialect trac, explicându-se elementele comune cu limba noastră. Balada
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
vântul când bate prin strune, să o audă și în moarte așa cum și păstorul își dorește „Fluieraș de fag” la cap. „Iar la cap să-mi pui Fluieraș de fag, Multe zice cu drag! Fluieraș de os, Multe zice duios! Fluieraș de soc, Multe zice cu foc!” Conceptul din Miorița se aseamănă cu principiile orficilor, care vorbeau și traca. Savanții consideră albaneza de astăzi un dialect trac, explicându-se elementele comune cu limba noastră. Balada Miorița păstrează o mare parte din
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
care vorbeau și traca. Savanții consideră albaneza de astăzi un dialect trac, explicându-se elementele comune cu limba noastră. Balada Miorița păstrează o mare parte din aceste cuvinte, care au contribuit la formarea vocabularului român: „baci” („draguțele baceîn albanezăbac), „fluier” („fluieraș de soc”în alb.flojere), „brâu” (“cu brâul de lână”în alb.brez), „brad” („brazi și păltinași” în alb. Bredh), „laie” („mioriță laie” în alb.laj), „mură” în alb. mulle. Alte cuvinte trace: „vatră”, „magură”, „bîr”, „căciulă”, „buză”, „mânz”, „zgardă
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
în această perioadă idei care promovau înlocuirea structurilor societății, înlăturarea autorităților bisericești și laice, egalitate, desființarea tuturor sarcinilor față de stăpânii feudali, Biserică și stat etc. În anul 1476 a izbucnit răscoala în episcopatul de Würzburg, condusă de Hans Böheim168 (Hans Fluierașul) din Niklashausen, la care au participat 34 000 de țărani, iar în 1514, răscoala țărănească sub conducerea uniunii "Sărmanul Conrad", în Würtenberg 169. În anii 1524-1526 a avut loc ridicarea țărănimii: războiul țărănesc german (der Große Deutsche Bauernkrieg)170. El
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
centru etnografic și folcloric: - echipă de fluierași laureată, arhitectură populară; sculpură În lemn; stîlpi de poartă, realizatori de fluiere ciobănești, centru artizanal; aici funcționează o clasă a școlii de Artă Populară (incrustații În lemn), - serbarea folclorică pastorală cu participare interjudețeană (fluieraș, ansambluri folclorice păstorești etc.) cu numele „Zii bade cu fluiera” - a IV-a duminică din mai. - serbare popualară, a doua duminică din august „În Poiană”; - animale rare: capra neagră, antilopa de munte; - stațiune balneoclimaterică de interes local; - cabana Oașa, punct
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
capul în primejdie?" (Ion Creangă, Povestea lui Harap-Alb) (h) "Poate că Sfânta Vineri a avut dreptate. Poate să fie!... Destul când Petru privi la ea așa cum dormea în leagăn, el stete cu sufletul amorțit și nu sufla mai mult în fluierașul cel vrăjit... Era încremenit de minunat ce se minuna... Ba! frumoasă era,... frumoasă!... Mai frumoasă decât chiar cum ți-ar părea că ar fi să fie Zâna Zorilor... Mai mult nu vreau să zic!..." (Ioan Slavici, Zâna Zorilor) (i) "Să
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
păzită de fel de fel de fiare și zmei îngrozitori. Să-ți spun însă ceva și să-ți dau un lucru. După ce vorbi așa, Sfânta Vineri se duse la un scrin ferecat din toate părțile și scoase din el un fluieraș mic micuț. Vezi tu fluierașul ista? grăi către Petru, mi l-a dat un moș bătrân încă de când eram tânără. Cine aude sunetul acestuia acela adoarme... doarme... până ce nu-l mai aude. Tu să iei fluierașul și să tot cânți
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
de fiare și zmei îngrozitori. Să-ți spun însă ceva și să-ți dau un lucru. După ce vorbi așa, Sfânta Vineri se duse la un scrin ferecat din toate părțile și scoase din el un fluieraș mic micuț. Vezi tu fluierașul ista? grăi către Petru, mi l-a dat un moș bătrân încă de când eram tânără. Cine aude sunetul acestuia acela adoarme... doarme... până ce nu-l mai aude. Tu să iei fluierașul și să tot cânți din el cât vei fi
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
scoase din el un fluieraș mic micuț. Vezi tu fluierașul ista? grăi către Petru, mi l-a dat un moș bătrân încă de când eram tânără. Cine aude sunetul acestuia acela adoarme... doarme... până ce nu-l mai aude. Tu să iei fluierașul și să tot cânți din el cât vei fi în Împărăția Zânei Zorilor. Nimeni nu te va atinge, căci toată lumea va dormi. Cum au fost acești balauri, aceea n-o mai spun: știe anume toată lumea că balaurii nu-s treabă
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
ghemuire la saltul pe vârfuri - îl conține fără să piardă nimic din hârșâitul minții și din vârtejul corpului. E ca și cum fiecare zbârnâit neuronal coboară și în același timp urcă în mișcare. Zgomotele de fricțiune produse live de tălpile lui Florin Fluieraș, care calcă pe pietricele dintr-o cutie, dau cea mai acută senzație de penetrare a minții în corp. Maria Baroncea reușește să instituie și să te facă să pleci cu această senzație-bumerang. Într-o formulă anterioară, în locul zgomotului, era folosit
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2182_a_3507]
-
Are o rețetă. Iată: C-un țânțar acum el vine! Ești copil isteț, cuminte; Poți ușor să afli dacă ,,Ț’’ apare în cuvinte. Câți de ,,ț’’ pe-aici se joacă? ,,U’’, cum e tot timpu-n formă, S-a ascuns în fluieraș, Sub umbrelă,-n uniformă. Culmea! E și-n umeraș. LITERA ,,U’’ O căldare ce nu-i plină? Nu mă lămuresc! E-o pată? Este-un ,,u’’, ce în lumină, E-o umbrelă răsturnată. Ca o umbră, în cuvinte, Cum încape
ALFABETUL by CĂTĂLINA ORŞIVSCHI () [Corola-publishinghouse/Journalistic/529_a_927]
-
s-a aprins lumina, mingea zăcea în poarta adversă, toți spectatorii, absolut toți, urlau ca lupii în codru de bucurie că înscrisesem al douăzeci și doilea gol. Fotbaliștii de la Cioara Doicești se adunaseră grămadă în jurul arbitrului de centru protestând. Nea Fluieraș nu era altul decât fratele lui taică-meu, un fotbalist de mâna întâia pe vremea lui Dobrin (dădea golurile numai cu mâna) a scos atunci teancul de cartonașe galbene și roșii, dar le-a folosit doar pe cele din urmă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
țineau după căruța sa, ca după aur. Erau curioși să vadă lucrurile din enigmatica-i ladă, ce-o avea în căruță. În special fetițelor, le plăceau pieptenii strălucitori, panglicele, mărgelele, hurmuzul, broșele, inele și fluturii. Băieții preferau curelele lucitoare, țipătorile, fluierașele, coifurile, portofelele, praștiile etc. Eu nu m-am lăsat până nu mi-am luat o broșă în formă de inimioară și un pieptene cu mărgele, pe care-l purtam mereu în păr (țop). În schimb i-am dat rufarului un
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
a ținut să-mi ureze bun venit pe meleagurile bănățene. Am simțit imediat căldura mesajului, iar eu sunt sensibil la astfel de gesturi. De altfel, doamna Erszi m-a întâmpinat la prima întâlnire cu sahaja yoghinii arădeni, acasă la surorile Fluieraș. Urmează acum o altă parte a povestirii mele. Acasă la surorile Fluieraș. Comparativ cu Brăila, se poate spune că aici ființează un grup mic, concentrat în jurul celor două fete. Primează însă, înainte de toate, vibrațiile! Voi fi acum puțin indiscret și
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
imediat căldura mesajului, iar eu sunt sensibil la astfel de gesturi. De altfel, doamna Erszi m-a întâmpinat la prima întâlnire cu sahaja yoghinii arădeni, acasă la surorile Fluieraș. Urmează acum o altă parte a povestirii mele. Acasă la surorile Fluieraș. Comparativ cu Brăila, se poate spune că aici ființează un grup mic, concentrat în jurul celor două fete. Primează însă, înainte de toate, vibrațiile! Voi fi acum puțin indiscret și sper că surorile mă vor scuza: vă voi introduce în micul lor
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
Găsesc multă liniște în această oază. Fac o altă paranteză: cuvântul oază mă duce cu gândul la apă, hrană, verdeață și pace în deșert. Simțeam nevoia să vă descriu mai exact ce găsesc eu în casa surorilor Janina și Daniela Fluieraș: apa, hrana și liniștea deșertului... sufletului meu! În acest univers se decide soarta micii noastre lumi și se iau măsuri specifice: havanul este una dintre ele. Programele publice de la Arad. Nu ar fi completă narațiunea dacă nu v-aș relata
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
românesc. Raportorul Comisiei de verificare, dr. Ioan Suciu propune în conducerea lucrărilor Marii Adunări pe următorii: George Pop de Băsești și episcopii Ioan I. Pop și doctor Demetriu Radu ca președinți, pe dr. Theodor Mihali, dr. Ștefan Cicio-Pop și Ioan Fluieraș - vicepreședinți, pe dr. Sever Miclea, dr. Caius Brediceanu, dr. Silviu Dragomir, dr. Deleu Victor, Iosif Ciser, dr. Ionel Pop și dr. George Crișan în calitate de notari; Adunarea este condusă de George Pop de Băsești. Acesta îi dă cuvântul lui Vasile Goldiș
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
ASTRA și alte biblioteci sibiene, străduindu-mă să prezint comunicări cât mai documentate, pentru a mă feri de criticile uneori destul de aspre ale elevilor și chiar ale profesorilor moderatori. În biblioteca școlii primare din Axente Sever am descoperit broșura “Niculăiță fluierașul” de Ioan Paul. Pentru a nu fi confundat cu nuvelistul mi-am Însușit pseudonimul de “Paul I. Delasever” pe care l-am păstrat până prin 1960. La Îndemnul prof. universitar Onisifor Ghibu, prorectorul cu activitatea didactică a Universității clujene am Întocmit
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
La firea primăverii o pornea cu oile satului cătră muntele Lucinei, la începutul toamnei cobora cu ele în zonă premontană, instalându-și stâna pe diversele toloace extravilane. Pe ciobanii lui îi auzeam cântând din Alpenhorn a jale, seara, ori din fluieraș de aramă, ca și din frunză... pe teme populare, de baladă haiducească. Dar, convertindu-se genitorii mei la neoprotestantism, luându-mă cu ei la Adunările Domnului, începeau să mă fascineze predicile penticostale și interpretarea orală & liberă, a pasagiilor evanghelice, subîntinse
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]