214 matches
-
ca la Gulia, ci așa cum cântă marii violoniști. Și, în urma lui o pepinieră familială de posedați ai acestui instrument - Aurel și Viorica 391. Ca să închei introducerea făcută - nici nu se putea altfel - ca Ilie Mihăilescu să ajungă a fi „Ionică Fluieraș” - opera lui care trăiește în unicatul ce dăinuie la „Galeria oamenilor de seamă” din Fălticeni, acea instituție care a crescut și s-a dezvoltat datorită imensei Dv. dăruiri și stăruințe. Poate că și din acest motiv m-am apucat și
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
394. Acest document nu l-am cunoscut și nici nu știu cum l-a aflat „omul meu”. Cred că, după moartea lui Kirileanu s-a publicat corespondența sa. Iată pasajul cu pricina: „În sfârșit (sublinierea îmi aparține), Ilie Mihăilescu a tipărit Ionică Fluieraș”. Cei doi prieteni: Lupescu și Kirileanu erau în cunoștință de cauză de... aranjament. Prefața cărții nu e decât o ironie la „feciorul de cioban” ajuns până la Palat 395. „Blăstămățiile lui Ionică sunt bine scrise, dar sunt amintiri de mahala și
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
de cioban” ajuns până la Palat 395. „Blăstămățiile lui Ionică sunt bine scrise, dar sunt amintiri de mahala și nici de cum sfintele amintiri ale băieților de la țară”. Din cuprinsul acestor destăinuiri se deduce clar că a fost un aranjament ca „Ionică Fluieraș” să nu vadă lumina tiparului. Și, mai mult, opozanții vor fi crezut că după aspra lecție ce i s-a servit lui Ilie Mihăilescu, acesta va rămâne complet vindecat și când acolo, iată că nu se astâmpără de a și
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
în București, la Biblioteca Casei Regale. 396 Din discuțiile pe care le-am avut cu scriitorul Aurel George Stino (fostul meu profesor de franceză la Liceul „Nicu Gane” și cu Vasile Lovinescu (fratele dramaturgului Horia), am reținut părerea că Ionică Fluieraș este o lucrare reușită, ce se apropie ca nivel de realizare, de nemuritorul Ion Creangă. 318 logofeții și duceau o viață mai prosperă, respectând cu sfințenie toate obiceiurile, datinile de unde au plecat. Deci o viață spirituală bogată și nealterată. Ba
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
când voi merge la Fălticeni, sper să săvârșesc opera. Arătam în alt început de scrisoare, cum voi zice după aceasta, și ce trebuie să vă răspund la invitația ce mi-ați făcut de a rezolva mai departe cazul cu „Ionică Fluieraș”, căci nu mai este nimeni pe lume dispus să-i facă dreptate. M-am convins că în cazul acesta sunt numai doi oameni dispuși a-l salva de la uitare, Dvs., domnule Dimitriu și cu Alex. Arșinel, bătrânul de 82 de
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
că în cazul acesta sunt numai doi oameni dispuși a-l salva de la uitare, Dvs., domnule Dimitriu și cu Alex. Arșinel, bătrânul de 82 de ani, care mâine-poimâine, aleluia și cu el. Am înțeles că l-ați găsit pe „Ionică Fluieraș” chiar în Suceava, la ginerele fălticeneanului Nicușor Ciudin, inginerul Victor Alionti. Sunt încântat că această ultimă lectură v-a sporit interesul pentru autor și scoaterea lui la un liman ce pe drept i s-ar cuveni. Personal, chiar astăzi 398
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
ar cuveni. Personal, chiar astăzi 398 Referire la medalionul închinat de învățătorul din Gulia folcloristului Al. Vasiliu-Tătăruși, pe care l-am cizelat, dându-i o formă plăcută pentru lectură. 321 am răsfoit în caietul 8, tot ce am extras din „Fluieraș”, vreo 30 de pagini, ce mi s-a părut atunci mai de seamă, ca și unele puncte de reper, unele reflecții și iarăși m-am bucurat de diversitatea materialului - fapte, de naturalețea lor, de lipsa de artificiu, de limba lor
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
, revistă apărută la București, bilunar, de la 5 aprilie 1936 până la 15 iunie 1940, cu subtitlul „Îndreptar creștin, politic și social”. Redactor responsabil este Vasile Fluieraș, apoi director este Eugen Potoran, înlocuit cu Coriolan Gheție. Din 24 decembrie 1936, publicația își schimbă titlul în „Decalogul”. Din 10 aprilie 1937 periodicul, de orientare religioasă greco-catolică, devine săptămânal, iar din 15 iunie 1938 redevine bilunar. Rubrici mai importante
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286711_a_288040]
-
ficțiune romantică, Trandafirul roșu (1963), își plasează povestea în același moment, urmărind tribulațiile unui bastard de origine aristocratică și ale unei fete, Rose-Marie, ce are un anumit rol în evenimente. Evocare istorică, sub semnul aceluiași „s-ar fi putut întâmpla”, Fluierașul și alămâia (1962) narează întâmplările a doi băieți în timpul răscoalei lui Horea, Cloșca și Crișan. În anii ’60, A. scrie mult și din ce în ce mai implicat în noua politică culturală, dar, ulterior, în vremea relativei relaxări ideologice, reușește să publice cărți care
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285308_a_286637]
-
Spătarul, București, 1954; Alei, codrule fârtate, București, 1956; Făclia s-a aprins, București, 1957; Freamătul luminii (în colaborare cu Mihai Mancaș), București, 1958; Căderea Bastiliei, pref. Mihai Ralea, București, 1959; Cetatea de pe stânca verde, București, 1959; N. Bălcescu-revoluționar, București, 1959; Fluierașul și alămâia, București, 1962; Trandafirul roșu, București, 1963; Vânătoarea lui Dragoș, București, 1963; Vestea cea mare, București, 1964; Nord contra Sud, București, 1965; Un om în furtună, București, 1965; Fata de la Cozia, București, 1966; Arcașul Măriei sale, București, 1968; Eroi au
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285308_a_286637]
-
a ținut să-mi ureze bun venit pe meleagurile bănățene. Am simțit imediat căldura mesajului, iar eu sunt sensibil la astfel de gesturi. De altfel, doamna Erszi m-a întâmpinat la prima întâlnire cu sahaja yoghinii arădeni, acasă la surorile Fluieraș. Urmează acum o altă parte a povestirii mele. Acasă la surorile Fluieraș. Comparativ cu Brăila, se poate spune că aici ființează un grup mic, concentrat în jurul celor două fete. Primează însă, înainte de toate, vibrațiile! Voi fi acum puțin indiscret și
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
imediat căldura mesajului, iar eu sunt sensibil la astfel de gesturi. De altfel, doamna Erszi m-a întâmpinat la prima întâlnire cu sahaja yoghinii arădeni, acasă la surorile Fluieraș. Urmează acum o altă parte a povestirii mele. Acasă la surorile Fluieraș. Comparativ cu Brăila, se poate spune că aici ființează un grup mic, concentrat în jurul celor două fete. Primează însă, înainte de toate, vibrațiile! Voi fi acum puțin indiscret și sper că surorile mă vor scuza: vă voi introduce în micul lor
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
Găsesc multă liniște în această oază. Fac o altă paranteză: cuvântul oază mă duce cu gândul la apă, hrană, verdeață și pace în deșert. Simțeam nevoia să vă descriu mai exact ce găsesc eu în casa surorilor Janina și Daniela Fluieraș: apa, hrana și liniștea deșertului... sufletului meu! În acest univers se decide soarta micii noastre lumi și se iau măsuri specifice: havanul este una dintre ele. Programele publice de la Arad. Nu ar fi completă narațiunea dacă nu v-aș relata
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
țineau după căruța sa, ca după aur. Erau curioși să vadă lucrurile din enigmatica-i ladă, ce-o avea în căruță. În special fetițelor, le plăceau pieptenii strălucitori, panglicele, mărgelele, hurmuzul, broșele, inele și fluturii. Băieții preferau curelele lucitoare, țipătorile, fluierașele, coifurile, portofelele, praștiile etc. Eu nu m-am lăsat până nu mi-am luat o broșă în formă de inimioară și un pieptene cu mărgele, pe care-l purtam mereu în păr (țop). În schimb i-am dat rufarului un
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
a cuvântului Însă din 1959, de când a devenit arbitru al acestui sport și până În 1984 când a agățat ghetele-n cui, a făcut faimă țării noastre participând la trei ediții ale Campionatului Mondial de fotbal, lucru neegalat de vreun alt „fluieraș” român. În 1964, când cenzura era călare pe ziarul „Rulmentul” și pe tot ce mai mișca În lumea presei din Bârlad, maistrul Nicolae Rainea Încă nu fusese cooptat În lotul divizionar „A” dar ajunsese „vedetă” media. În adresa nr.28
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
ASTRA și alte biblioteci sibiene, străduindu-mă să prezint comunicări cât mai documentate, pentru a mă feri de criticile uneori destul de aspre ale elevilor și chiar ale profesorilor moderatori. În biblioteca școlii primare din Axente Sever am descoperit broșura “Niculăiță fluierașul” de Ioan Paul. Pentru a nu fi confundat cu nuvelistul mi-am Însușit pseudonimul de “Paul I. Delasever” pe care l-am păstrat până prin 1960. La Îndemnul prof. universitar Onisifor Ghibu, prorectorul cu activitatea didactică a Universității clujene am Întocmit
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
altă parte, moderația față de opoziția democratică (o libertate de acțiune, dar controlată, a liderilor partidelor istorice și a altor organizații, printre care și cele de femei etc.) motivează încrederea arătată în regim chiar și de unii lideri social-democrați (ca Ion Fluieraș, devenit consilier la președinția Consiliului de Miniștri). În ciuda desființării breslelor, foștii lor conducători își exprimau, în numele muncitorilor și funcționarilor particulari, atașamentul și sprijinul față de șeful statului. La fel au procedat și cunoscute personalități feministe, fapt de înțeles în condițiile dramatice
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
București, 2002. Ediții, traduceri: Iulia Hasdeu, Mademoiselle Maussade. Domnișoara Ursuză, tr. B. P. Hasdeu, București, 1970, Prințesa Fluture, București, 1972, Versuri. Proză. Corespondență, pref. edit., București, 1976, Scrieri alese, pref. edit., București, 1988, Destăinuiri, București, 1992, Năzdrăvăniile Denisei, București, 1997, Fluierașul de os, București, 1998, Muguri de aprilie, București, 1999, Basme și legende, București, 2000, Bourgeons d’Avril, ed. bilingvă, București, 2000, 19 file de jurnal, pref. edit., București, 2000; B. P. Hasdeu, Jurnalul unui iunker, București, 1998. Repere bibliografice: Mircea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286712_a_288041]
-
convins, un instrumentist celebru. Așa, cum se întâmplă cu mulți dintre cei dotați cu diferite talente native, vecinul meu, Vasile, a rămas un anonim sută la sută. - Domnule colonel, iată noi îl scoatem din anonimat, cu mijloacele noastre! - În afară de Boacă-fiul, fluierașul de excepție, mi-a rămas în memorie și Boacă-tatăl, în calitate de legionar notoriu. A fost singurul legionar pe care l-am văzut îmbrăcat în cămașă verde și încins cu centură cu diagonală. Nu știu dacă purta la brâu pistol, precum căpitanul
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
am simțit nevoia să dorm. Și pe front, în linia I-a tot am ațipit. Pe un coridor, în incinta gării, cânta la fluier un moșneag, cu părul și barba complet albe. Un artist neștiut, ne luat în seamă. Sunetul fluierașului lui era mai cristalin decât al ciocârliei, când urcă din slavă în slavă, slăvind pe Dumnezeu. Am vorbit cu acest moșneag. Era îmbrăcat în zdrențe. Purta pe obraz și pe frunte urmele învechitei mizerii. Era totuși vesel. L-am întrebat
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
noi, votăm!“ („Prin noi și pentru noi“, Cronica, 14 februarie 1975) COPILU-CHEATRĂ Vasile, scriitor „De-atuncea tot vâslim spre un liman frumos Cu aurul topit în fiecare spic, Ca un stindard în zare, slăvind-o mă ridic, Cântând republica în fluieraș de os. Lumina țării toată a înflorit în mine, De când mă strigi pe nume, oblu, românește Și sunt ca steaua comunistă ce-nflorește Pe steagul patriei, prin timpul care vine. Sunt lan și soare și chiar pâine sunt Cu aurul
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
doilea război mondial, formația de dansuri populare, de cor mixt, pregătite de învățătoarea Maria Păvăluță au participat la Festivalul de folclor organizat la Bacău, unde au impresionat prin costumul popular și prin acuratețea execuției. Tot atunci, în 1938, Vasile Teleagă, fluierașul, a primit o mențiune. Evenimentele politice au dusă la reorganizarea, pe baze noi, în care prima factorul politic, activității cultural-artistice din lumea satelor. Căminul Cultural a primit numele poetului Vasile Alecsandri* și și-a diversificat activitatea, incluzând și un cercă
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
vară din Bacău, în vara anului 1954, apoi și în orașul Buhuși. Acea formație de dansuri era formată din tineri și tinere din sat, unii erau elevi sau învățători (învățătoare), care dansau după melodiile interpretate la fluier de Vasile Teleagă, fluierașul satului: Bârgăoanu Victor, Tradafir Floarea, Romedea Gheorghe, Loza Maria, Curteanu Ion, Bârgăoanu Floarea, Huțu Vasile (avea 14 ani, a fost făcut UTM-ist înainte de vârstă!), Oprișan Valentina (era ceva cu pionierii), Căținaș Mihai, Moise Tanța, Păvăluță Augustina, Huțu Aurelia, Bârgăoanu
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
românesc. Raportorul Comisiei de verificare, dr. Ioan Suciu propune în conducerea lucrărilor Marii Adunări pe următorii: George Pop de Băsești și episcopii Ioan I. Pop și doctor Demetriu Radu ca președinți, pe dr. Theodor Mihali, dr. Ștefan Cicio-Pop și Ioan Fluieraș - vicepreședinți, pe dr. Sever Miclea, dr. Caius Brediceanu, dr. Silviu Dragomir, dr. Deleu Victor, Iosif Ciser, dr. Ionel Pop și dr. George Crișan în calitate de notari; Adunarea este condusă de George Pop de Băsești. Acesta îi dă cuvântul lui Vasile Goldiș
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
din ceea ce văzuse înainte nu mai era așa. Lumea se deschisese într-o mie de culori. Fiecare părticică a ei i se deslușea acum: iarba măruntă, bătută deasupra pământului, cărarea îngustă care ducea în sat, pădurea din zare, cerul și fluierașul mic din mâinile lui Pampu, care erau acum mâinile lui. Pe gât îi apăruseră două puncte mici, dureroase - orificiile prin care se strecurase înăuntru și pe unde ieșise să regăsească partea din sine rămasă afară. S-a ridicat într-un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]