176 matches
-
înșeuau caii în zori de zi și porneau la drum ca niște năluci?... --Mi-ai prins gândul din zbor. Asta înseamnă tinerețea. --Uite colo, părinte, Curtea domnească. Iar pe Ulița Mare, în lumina asta aurie, în trăsura trasă de patru cai focoși, a ieșit la plimbare doamna lui vodă. Pe de lături, în trapul săltat al cailor, merg câțiva oșteni... --Da. I-am văzut și eu - mi-a răspuns bătrânul, cu privirea spre zări... După o vreme, m-a întrebat: --Știai că
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
pas la pas, fără să călcăm de două ori în același loc, pentru a vedea cum au curs veacurile peste cele șapte coline... --Sper să nu mă las furat... --De cine, dacă nu-i cu supărare, “boierule’? --Păi cine știe ce ochi focoși de căprioară cocoțată colo între pernele butcii cu un cârd de pierde-vară în jurul ei pot să-mi ație calea? Nu știi vorba? Ochii văd... inima cere... --Dacă n-aș ști sigur că șăguiești, ți-aș găsi repede leacul! - mi-a
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
împiedice acel atac sau dacă era capturat. Craig se ridică brusc în pat. "Nerodule!" gândi el furios "ei nu vor face asta; și totuși am înghițit nada". Furia i se stinse la fel de repede cum apăruse. O plăcea pe femeie. Era focoasă și avea personalitate. Și, cumva - asta nu avea nimic de-a face cu dragostea - nu și-o putea imagina moartă. În plus, nu era doar ea sau ceilalți totipotenți a căror viață să fie în joc. Erau și sclavii lor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85100_a_85887]
-
cu vedere spre curte ca să ajungi la el. Nu-l prea foloseam. Era murdar și friguros... Chiar lângă dânsul se mai afla o cameră ocupată de o femeie singură, cu mulți musafiri nocturni, liniștită și politicoasă de altfel, o brunetă focoasă, între 30-40 de ani, bine făcută, solidă, cu craci deosebit de albi (știu asta fiindcă veșnic sta, ziua, pe un scăunel, într-o fustă scurtă, întizindu-și picioarele ușor depărtate la soare!Ă. Zâmbea permanent și mă întreba ce mai fac ori de câte ori
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2209_a_3534]
-
lui! Era o firmă pe care femeia o cumpărase scump și nu-și putea mărturisi falimentul! La gândurile acestea, un fior nou i se strecură din ceafă în sus, un fior ce se târa acum ca o reptilă spre munții focoși ai creierului și îl înturna de la baza bazinului sacru al plămânului. Era tocmai pe cale să obție acea imobilitate perfectă, capabilă să stăvilească junghiul, când Ada intră zgomotos, urmată de Lică, pentru a face propunerea plănuită. Maxențiu cumpărase de la desfacerea grajdului
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
kyliotă (2 Hearts - single din albumul XĂ nu pot decât să râd. Imaginația scenografilor și stiliștilor e tragic de limitată: au făcut din Kylie o copie a lui Marilyn Monroe! Când tot farmecul blond-roșcatei este - era? - aerul aspru de australiancă focoasă, fără noroc în amor! SCRISOARE PENTRU MELOMANI Victor ESKENASY Premiile Gramophone 2007 Lunarul „Gramophone“ și stații de radio afiliate au acordat premiile anuale, probabil cele mai prizate în lumea discului european. Ca în fiecare an, nominalizările au fost făcute, pentru
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2186_a_3511]
-
codițele împletite cu grijă erau înșirați bani găuriți de aur sau argint. La urechi le atârnau cercei scumpi, sunători. Toate aceste dichisuri le dădeau un aer de adevărate prințese, chiar dacă erau fără blazon. Din întreaga lor ființă, prin ochii negri, focoși ca niște ferestre iscoditoare spre lume, se detașa nestăvilită o tinerețe clocotitoare. Trupurile lor zvelte, purtate cu eleganța doamnelor de companie de la înaltele curți, ca într-un dans perpetuu, se arătau a fi chemătoare de tăinuite doriri în preajma tinerilor cu
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
genunchi, apoi plevușca: babe, moșnegi și ploduri pentru gurăcască. Începe hora, o horă numai cu femei. Popa Stasuc, de pe margine, le admira. Femeile, văzând că popa nu se prinde în horă, au început să-l ademenească cu strigături. Una mai focoasă, cunoscută în sat că ar călca pe de lături, a dat tonul: - Foaie verde floare-albastră, vino popă-n hora noastră! Uiiu, uiiu!... Un moșneag de vreo optzeci și ceva de ani se adresă preotului: - Ce mai aștepți, părinte? Nu vezi
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
ospătar, zicând: „Desigur, prietenii mei se-nșală... Am comandat o birjă, vreau să fiu servit”. „Nici o problemă”, răsunase ospătarul. „Corso vă stă la dispoziție” - și, pocnind din degete ca un prestidigitator, chelnerul făcu să apară În fața lor o birjă. Patru cai focoși, bătând din copite, se opriră chiar În fața mesei lor. Noimann le Întinse câte o halbă. Birjarul Îi deschise portiera, Îndemnându-l să urce pe scaunul din spate. „Mai Întâi accesoriile și apoi hoitul”, spuse stomatologul, Înmânându-i pălăria de pai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
călugărul dă din cap și zâmbește, ca și cum ar fi spus „Brava, mânzule! Așa îmi placi!”... În toată gura s-a răspândit un val ațâțător care a coborât apoi pe gâtlej și în câteva clipe prin tot trupul alergau deja centauri focoși...Bătrânul așază ulcica pe masă și mă întreabă din priviri: „Ei, cum ți se pare băutura, fiule?” Păi, strașnic ucenic ai avut, sfințite printe. Am avut noroc, pentru că tot atât de bine se putea ca eu să vorbesc, eu să aud... Savurăm
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
Urcăm agale pe Ulița Spânzurătorilor și, după ce trecem prin fața Curții domnești ocolind zidul ce înconjoară biserica Sfântul Nicolae Domnesc și casa Mitropolitului Dosoftei, intrăm pe Ulița Rusească...Mare forfotă...Este un dute-vino continuu...Fețe boierești în trăsuri purtate de cai focoși, călăreți care trec ca și cum ar fi scăpat din pușcă - odată ieșiți pe poarta palatului - bragagii și zarzavagii ce își strigă marfa cu glas înalt, târgoveți ce mișună încoace și încolo cine știe cu ce treburi...Peste toată viermuiala aceasta, soarele
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
Amuzat de spusele bătrânului cu ton hazliu, călcam leneș pe ulița colbăită, cu privirea zburătăcită dintr-un loc în altul. Multe lucruri mi se părea că se repetă necontenit; negustori strigându-și marfa, harabale doldora de marfă, trăsuri cu cai focoși, călăreți de tot soiul și târgoveți grăbind fiecare la treaba lui. Pe nesimțite, ne apropiem de poarta mănăstirii Barnovschi. Nu mă aștept să descopăr ceva nou în peisajul târgului, dar...privirea îmi cade pe o bătrână ce reazimă poarta mănăstirii
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
nou spre Vladimir, coborându-și glasul pentru a șopti, grijuliu, să nu audă comunitatea de alături, care începuse, deja, a se foi; se trezeau, când unul, când altul, dintre cei prăvăliți în masa prăbușirii generale! Am doamnă tânără, încă și focoasă pe deasupra. Însă, eu am cam urcat sculele în pod. Ea mă trimite din când în când: ia du-te și mai vezi, ce mai este prin podul casei! Eu refuz să execut ordinul, fiindcă sunt cam gras și urc greu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
visat cîndva de mamele și bunicele lor, nici măcar o seră nu le mai era destul, creșteau și din asfalt. CÎmpiile cu poteci de bitum erau pline de automobile, de motociclete călărite de o mulțime de Thomași, armăsari pe două roți, focoși, nepretențioși; nu cereau unor ființe tinere și nepregătite pentru așa ceva mîncare gătită, rufe spălate, călcate, rînduială și curățenie În casă. Efemeride, la scara cosmică; cele mai multe Își trăiau ziua dată Într-o disperare ce părea inconștiență. Asta nu Însemna că fetele
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
catastrofa. Dându-și seama că nu sunt așa de spontană și de accesibilă cum a crezut, a mai făcut niște zâmbre și, exasperat, a luat cutia cu butoane în mână, a apăsat, și ecranul s-a luminat de o dezbatere focoasă între Le Pen și Beregovoie. În mine a explodat o mânie ucigătoare împotriva mea, care eram o țărancă complexată, a lui, cam sec la minte, dar care știa că acea cutie „drăcească” era o telecomandă, a Elveției, că e prea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
S-audă! Ce, a ținut-o Goncea ăla pe Marinela la școală oare de dragu lu tac’su? Ori că-i plăcea cum îl medita să termine și el șapte clase? Avea el nevoie de meditație? N-o ținea de focoasă ce era? Crezi că nu mi-a spus mama? Da de la Jugorică, ăla piticu de la cooperația regională, de se dădea de țafandache, nu s-a ales cu băiatul ăl mare de e acu în Spania? Asta de ce n-o spune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
de pasiune, eu o țineam iar în brațe... Apoi, după tango, m-a rugat s-o conduc acasă la ea, nu stau departe, vreau să-mi schimb încălțările!, m-a amețit, privindu-mă cu ochii ei negri, era o brunetă focoasă, unguroaică-tunsă-scurt, cu breton retro, care-i descoperea sprâncenele perfecte, avea un corp durduliu, ca prin 1930, chiar dansa charleston când am văzut-o prima dată, dintr-un colț de cameră, apoi am luat-o eu la Tangoul Libertății, iute și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
feminitatea pe care Întregul ei corp o exprima din plin. Sânii, parcă prea mari pentru cei șaptesprezece ani ai ei, talia delicată, posteriorul un pic mai mare și bombat (băieții Își spuneau unii altora că are un „fund obraznic”), brunetă focoasă și cu toate liniile curbe „ca la carte”, erau atu urile cu care Îl cucerise pe „dumnealui” și după care tânjeau „golanii” din anul trei. Băiatul concluzionă că este o fată foarte frumoasă dar că nu este genul său de
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
cel mai mic al colonelului Măcărăscu, acum pensionar mutat din motive de securitate personală și de teama „unor descreierați care cred că le-am făcut intenționat vreo nedreptate și mai ales pentru soția mea, care ...”. Soția sa, Mariana, o olteancă focoasă, soră de consul și atașat militar În mai multe țări sud-americane, om care ocupase funcții la vârf În securitatea românească, urmase sfatul acestuia și revoluția din decembrie a găsit-o pe post de ofițer important al securității, cu sarcini precise
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
compensatorie de 1 miliard de lei! Ultimul sondaj indică faptul că mulți români ar dori să părăsească țara... „Sfidând savante atitudini Și complezente rânduieli, Din îndoieli cresc certitudini, Din certitudini îndoieli...”. (Sorin Pavel) Simple coincidențe Sosesc acasă indispus.Sunt bulversat. Focoasa Marinela,ultimul vlăstar al asteniei de primavară m-a sedus și m-a abandonat. S-a aplicat zicala basarabeanului: Când femeia părăsește pe amant, se refugiază la soț”. Bărbată-său a recucerit-o fără glorie. I-a preparat un meniu
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
se vedeau, cerceta încăperea. Aștepta s-o vadă pe hangiță. Ardea inima în el. N-o văzuse de atâta vreme! Și înainte, de câte ori a încercat să-i vorbească, ea a plecat din fața lui ca o nălucă, aruncând doar o privire focoasă către el! Acum era hotărât să n-o lase să dispară ca fulgul... N-a trebuit să aștepte prea mult, fiindcă din dosul ușii de la bucătărie a apărut hangița, ca un fluture alb. Și fiindcă în han nu mai era
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
de tertipuri ca să îngenuncheze adversarii. Cred că mulți români acum nu mai știu de cumplita epidemie de sifilis, printre militarii români, care în 1916 au trecut Carpații pentru eliberarea Transilvaniei. De abia mai apoi s-a aflat care este cauza. Focoșii militari români, nu reușeau în nici un chip, să-și țină închise prohaburile, când le pica în mână câte o unguroaică „binevoitoare” și încercau și ei să afle direct de la sursă, dacă sunt demne de renumele mondial de care se bucură
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
știe aia, de-acasă, ca să pună masa și să-și facă un duș. Și unde mai pui, că zmeul nici nu are nevoie de cal. Ce cal dom’le, în epoca zmeilor se zboară, ce numai Elena, ministra cea focoasă, să zboare cu elicopterul? Doar Făt Frumos e anacronic, are ca prieten bun ceva nechezător care zboară și vorbește și e magic, dar e cal, un simplu cal. Tot cal e chiar și dacă-l hrănește cu jăratec. Benzina e
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
copil de vreo doispre zece ani, și pe Pia, sora lui, deja o adevărată domnișoară. Apoi m-am uitat pe îndelete la pozele Ioanei: elevă, adolescentă, tâ nără, din ce în ce mai frumoasă. Deve nise înaltă, avea părul lung, unduit pe umeri, ochi focoși, albaștri, picioare superbe, un zâmbet tot mai fascinant. Am dat peste o poză adorabilă în care mătușa mea, pe la vreo cinci spre zece ani, făcea echilibristică pe bicicletă. — Văd că aveai o dexteritate de acrobat, am remarcat entuziasmată. — Da, nu
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_978]
-
a acelui bunt din 1989. De abia în zilele noastre, situația a luat aspecte hilare, poate chiar de-a dreptul grotești și avem pe cineva, numit, cel mai iubit fiu și părinte al PDL, care are și el o parteneră focoasă, numită Elena, căreia îi deleagă zi după zi (sau mă rog, mai precis, noapte după noapte) puteri tot mai mari. De abia acum am dat de dracu, așa cum merităm, fiindcă ne dau, șut după șut, pe de o parte Cârmaciul
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]