1,549 matches
-
pot să revin și altă dată. Domnul Galben Pai mă inspectă. Când În sfârșit ridică privirea de la pantofii mei - presupun că nu știam nici pe ce picior să stau - Își Încrucișă brațele. — Ei, ce-o să fie, drăguță? — Poftim? m-am foit. Cred că mă poate ajuta și portarul. S-o fi trezit și el de-acum. În cer scuze că v-am deranjat. Am mers clătinându-mă până la scări, Încercând nervos să deschid poșeta. Planul meu se transformase deja Într-un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
cu coada ochiului, nedumerit, spre vecină. Fata cu traistă de lînă citește de zor dintr-un caiet plin cu formule și calculează cu creionul pe o coală, în timp ce, lîngă ea, depășindu-și starea de nervozitate, renunțînd la a se mai foi pe scaun, Lazăr bate ritmul cu călcîiul pantofului, murmurînd: "Ecaterino, vede-te-aș moartă / Cu dric la poartă"... Vă rog! îl apostrofează fata fără să-și întrerupă goana creionului pe pagina albă. "Și cai mascați" completează Lazăr, ducîndu-și arătătorul la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
au neliniștit vorbele lui Săteanu despre petrecerea de sîmbătă; adică va fi numai un fel de ieșire în lume a Doinei?! Despre ei doi nici un cuvînt... Te grăbești? îl întreabă Săteanu deschizînd ochii, fără să se miște, simțindu-1 cum se foiește în fotoliu. A, nu... mă gîndeam că mai am de... Nu mai ai nimic! îi reteză vorba Săteanu. Tot în garsonieră stai? Tot răspunde vioi Mihai, străbătut de gîndul că Săteanu va spune cum a aranjat cu cei de la uzină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
Solomon spunea: Cine cruță toiagul său își urăște copilul, iar cel care îl iubește îl ceartă la vreme." Să vii, Ileană, duminică la biserică, ai auzit? Duminică, la sfîrșitul slujbei, după predica despre binefacerile colectivizării, cînd țăranii începeau să se foiască, să-și ia pălăriile din cuierele de pe pereți iar femeile, aflate în pronaos, ieșeau, știind că le vor aduce acasă bărbații nafură într-un colț de batistă, preotul s-a grăbit să adauge că anume a scurtat slujba să-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
vine dinspre bucătărie, aruncînd o privire peste toată sala, cată mai mult spre fată, apoi se întoarce și-l ajunge din urmă pe Andrei, care, înfierbîntat de vin, a venit cu cana de tablă și a scurs canistra. Nina se foiește un timp, nemulțumită de pătura aspră, prinde mai cu putere între genunchi genunchiul actorului, aruncă un colț de privire în jur și, simțindu-se în siguranță, se apropie de el, șoptindu-i un "Iulian", atît cît să-l trezească. Ochii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
dar adjuncții lui sînt experți în asta: să te agiți. Poate că și acum, cînd hala asta imensă, cît un întreg lan de grîu, e plină de mașini automatizate, în capul multora persistă imaginea brațelor în permanentă agitare, a oamenilor foind, care nu trebuie să gîndească, să supravegheze; ei trebuie să muncească. Și, pentru cineva în trecere, ce dovadă a muncii mai bună decît agitarea continuă și ce asigurare mai mare că treburile merg bine decît curățenia la locul unde muncești
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
dintre cei care îi văzuseră bând împreună cârcoteau că e o polițistă sub acoperire, care a reușit, în cele din urmă, să pună mâna pe suspect. Făcu o pauză. Era prima pauză semnificativă din discursul său. La început mă tot foisem pe locul meu. Povestitorul mă încolțise în compartiment la scurt timp după ce se urcase în tren, la Oxford. Era un soi de caricatură a Bătrânului Marinar și, după un schimb rapid de frivolități (vreme, călătorii și așa mai departe), transformase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
anatomia. Apogeul fusese atins la dușurile de la școală, unde avusese ghinionul să înceapă în plin, fără tatonări prealabile, cu o descărcare vâscoasă, însângerată, revărsată peste gambele ei ude. Unele dintre fete țipaseră, iar Carol rămăsese împietrită de groază. Mama ei, foindu-se ca un șobolan, o blindase în seara aceea cu absorbante. La Llanstephan, Beverley fusese uimită să descopere cât de ignorantă era Carol în privința propriei anatomii. „Corpul femeii e incredibil“, o anunțase ea, folosindu-se de entuziasmul lui Carol ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
nuanța ultramarină a unei reproduceri după Monet, amplasată neinspirat pe peretele de deasupra mesei de consultație. — Ar fi mai bine să bandajăm rana asta a ta, sau arsura, sau ce-o fi ea, nu crezi? Margoulies își revenise și se foia în jurul biroului, adunând fașe, leucoplast, tampoane sterile, foarfece și o sticluță cu apă distilată. Bull se simțea din ce în ce mai bine în timp ce degetele experte ale medicului palpau delicat zona din jurul vaginului. Margoulies nu prea știa ce face. Voia să acopere vaginul, astfel încât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
care acționa de la distanță asupra celor care-i călcau pragul, observase aerul de confuzie întipărit pe chipul lui Bull. Și avea dreptate, pentru că Bull habar nu avea ce este diazepamul. Era convins că Margoulies îi prescrisese un antibiotic. Bull se foise o vreme pe lângă Lincoln’s Inn în căutarea unui loc de parcare și, în acest timp, izbutise să se ia la harță de două ori cu același taximetrist chel și belicos. Reușise în cele din urmă să găsească un loc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
acasă. Ei bine, nu chiar la fiecare izbitură, dar la cele mai multe dintre ele, ziceam e Dudu, e Dudu Georgescu, pentru că eram convins că lovește cu capul. După aceea, mai exact după ce el a ieșit din burta uriașă în care se foise atâta vreme și a sosit pe aleea Băiuț, mititel, înfășețel, în scutec de bumbăcel și învelit într-o plapumă groasă de lână, doar eram în ianuarie, eu am încetat să dorm cu mama și am trecut în patul meu, acolo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
Mateiul altor vârste. Și le-a făcut țăndări. Adormit înaintea meciului acela care a înfierbântat blocurile (gata să le pună în pericol structura de rezistență) și a filmului care a mângâiat cartierul ca un vânticel blajin (răcorindu-l), s-a foit în așternuturi, a fornăit și a respirat mai mult pe gură (din cauza polipilor), a visat, ce-o fi visat?, eu presupun că îngeri alb-roșii, fiindcă Dinamo juca semifinala Cupei Campionilor Europeni chiar în bârlogul lui FC Liverpool, iar zborul cocorilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
nimeni nu alerga și nu scotea nici un sunet sau doar sunete abia discernibile, scîncete, scîrțîituri și altele de acest gen, ce erau acoperite de muzică, oricît de Încet se auzea aceasta. Sute și sute de oameni la coadă, ce se foiau În tăcere avansînd către Îngerii ce ridicau piciorul, de parcă ar fi dansat. Sub poză am pus cuvîntul REFUGIAȚI. Și m-am gîndit, Doamne, ce mult i-ar fi plăcut lui Jerry să vadă asta. Ginger stătea lîngă mine, la fereastră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
de fonduri În folosul unei cauze. Iată-l pe nelipsitul păstor, chemat să prezideze vreun joc de noroc destul de nevinovat; o bătrînică Într-o rochie cu imprimeu, lungă pînă la glezne și o pălărie de vară cu borurile pleoștite, se foia de colo pînă colo emoționată, În ciuda aerului ei oficial, organizînd „goana după comori“; (un petec restrîns de pămînt, ca o grădiniță pentru copii, era Înțesat de țăruși care indicau posibilele locuri unde erau Îngropate premiile), și Întrucît se apropia seara
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
terasamentele înalte ale autostrăzilor și din încrengătura lor de drumuri de acces și sensuri giratorii. Acestea împrejmuiau vehiculele aflate jos ca pereții unui crater cu diametrul de mai mulți kilometri. Tăcerea stăpânea încă peisajul. Ici și colo, un șofer se foia nervos la volan, blocat în căldura soarelui; și-am avut brusca impresie că lumea se oprise. Rănile de la genunchi și de la piept erau emițătoare întoarse spre o serie de transmițătoare, purtând semnalele, necunoscute mie, care aveau să deblocheze acea imensă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
produsul e valabil și poate fi lansat pe piață; dacă atenția, însă, slăbește și variază, combinația trebuie respinsă și elementele ei sunt descompuse și reutilizate în alte contexte. Bărbatul în cămașă albă smulge o encefalogramă după alta, de parcă ar fi foi de calendar. Din lac în puț, spune el. - Nu mai iese nici un roman care să stea în picioare. Sau programul trebuie revăzut, sau cititoarea nu mai poate fi folosită. Privesc la fața subțire, acoperită de ochelari și vizieră, impasibilă și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
și de simțul măsurii proprii. Pentru un funcționar al Serviciului era destul. Cafeaua își schimbă gustul, deveni leșioasă, dacă ar fi fost în altă parte ar fi scuipat în batistă și ar fi cerut apă rece să se clătească. Se foi pe scaun, clipi de cîteva ori, cuvintele îi stăteau în gît. Nu apucă să deschidă gura pentru că Mihai Mihail lovi cu palma în hârtiile din fața lui, încît se ridică un praf ușor ca un abur. "Eu n-am dreptul, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
nu pe de-a-ntregul din greșeală. A fost, ca să zic așa, și o marjă de necesitate care i-a împins. Poate le-a fost frică, poate s-au gîndit că niciodată asigurările celor de sus nu sînt îndeajunse." Aviatorul se foi în fotoliu, părea că-și caută o poziție cît mai confortabilă, putea fi un semn că are de gînd să stea la taclale, puțin îi păsa lui că se găsește în cabinetul unui director extrem de ocupat. Venise într-o chestiune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
putea fi comparată decât cu orgoliul lui prostesc, atunci când își imagina că cineva i-ar putea acorda vreodată titlul de Mare Navigator. Și partea cea mai neplăcută, cea mai exasperanta și care aproape că-l înnebunea, făcându-l să se foiască apoi toată noaptea în așternut și să se numească întruna idiot, era faptul indiscutabil că tot ce-i explică Miti Matái răspundea unei logici elementare, chiar dacă această logică trebuia dublată, fără îndoială, de o mare experiență și de o capacitate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
plecate de dimineață, se întoarseră spre prânz coafate, cu acele frizuri crețe și țepene al căror farmec fetița nu reușea să-l priceapă. Sanda renunțase și ea la amorțeala obișnuită, întinsese pe pat costumașul nou adus de la croitoreasă și se foia prin casă căutând pantoful și poșeta care se potriveau cel mai bine. Bica mătura curtea, aranja straturile cu flori și striga la copii să nu deranjeze nimic din ceea ce ea încerca să pună în ordine. Nepoții o înconjurară și-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
învățătoarea folosi cuvinte de "înaltă prețuire" la adresa "capetelor încoronate" ale clasei. Sunt copii care promit. Nu cred că vor ridica vreodată probleme și cu siguranță vor ajunge oameni mai târziu. Ceilalți posesori de urmași înghițiră în sec. Tatăl Mariei se foi în scaun. Spuse, cu voce groasă și tărăgănată: Apoi, doamnă, frumos vorbiți dumneavoastră despre acești elevi și-mi pare rău că fetița mea se află printre ei. Eu sunt muncitor. Lucrez în trei schimburi, opt ore, în picioare, lângă strung
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
a lăsat singur cu trei copii. Tovarășe Narin, nu mă mai întrerupeți. Veți avea ocazia să vorbiți la sfârșit, făcu învățătoarea vădit deranjată de îndrăzneala bărbatului. În spatele Sandei se așezase tatăl unei alte fetițe. Femeia strâmba din nas și se foia în bancă pentru că bărbatul mirosea a băutură. Se abținea cu greu să nu-i facă observație. Luana îl privea cu milă pentru că era prost îmbrăcat, avea pantalonii rupți și cămașa arăta ca o cârpă de șters vasele. Era însă vesel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
de-ți lua suflarea. Se întoarse, apoi, spre familia Leon: Ce faci, Sando, aici erai? Se așezară la masă, cu Bica lângă ei și sărbătoritul în capul mesei. Era exact ceea ce nu suporta Dan: să fie în centrul atenției. Se foi în scaun până când Andei i se făcu milă și schimbă locul ei cu al lui. Familia Vandei mânca ținând șervetul pe brațe, în timp ce capul familiei făcea glume, spunea bancuri și povestea orice mișcare a Emei din ultimii cinci ani. Mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
absent, furișându-și mereu privirea plictisită spre geam, băiatul realiză deodată interesul care i se arăta. O văzu pe fata cu codițe blonde cum îl analizează, îl fixează cu nerușinare apoi își coboară ochii în caiet și scrie. George se foi în scaun. Blonda nu-l slăbea deloc. Copiii își lungeau gâturile spre caietul fetei, ghiontindu-se. Starea de acalmie dispăruse. Băiatul își lărgi gulerul cămășii și începu să-și miște capul în toate direcțiile, atrăgând privirile dirigintelui. Când realiză că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
bănățeni se lungiseră binișor în cei cinci ani de când nu-i mai văzuseră. Oliviu era cel mai tânăr dintre cei doi. Se făcuse un tip robust, plinuț, roșu în obraji și cu ochi iscoditori. Plin de vervă și energie, se foia tot timpul și vorbea mult, spre exasperarea mamei sale. Renar depășea, ca înălțime, pe fratele său, era suplu și blajin, știa întotdeauna cât și ce să spună, politicos și deosebit de inteligent, se vedea că familia e mândră de el. Mătușa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]