1,627 matches
-
remarcabil număr inaugural al revistei Secolul 21, care devine bibliografic obligatoriu pentru toți studioșii operei lui Nietzsche. Eroizarea pe Internet Scandalul SOV Invest s-a întins în toată presa cotidiană, după ce luni în șir, ROMÂNIA LIBERĂ a publicat un adevărat foileton despre afacerile cunoscute și necunoscute ale lui Sorin Ovidiu Vîntu. Printre ziarele care trag din toate pozițiile asupra controversatului om de afaceri se numără CURENTUL. Această publicație a fost înființată de Sorin Ovidiu Vîntu, iar ulterior a fost cumpărată de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15617_a_16942]
-
a operei ori bogăția speculativă și aplicativă a articulațiilor ei contează în primul rînd (T. Maiorescu are o operă și mai restrînsă, compusă, vai, spre scandalizarea posibilă a domnului Adrian Marino, nu din vaste ,,sinteze" și enciclopedii, ci din eseuri, ,,foiletoane", polemici, discursuri, note, scrisori), ci importanța sa într-o epocă, rolul pe care-l joacă în orientarea acesteia. Cu toate că nu e cu neputință să fim corectați de posteritate, ne îngăduim a susține în continuare că ,,estetica" se înfățișează ca o
Un impas al lovinescianismului? (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15710_a_17035]
-
în 1984, respectiv 1986. în al doilea rînd, publică volume de texte noi, dar care nu sînt nici ele noi cu totul, pentru că au apărut în diverse publicații de-a lungul acestor ani. Astfel de texte, care nu sînt nici foiletoane de critică, dar nici doar confesiuni literaturizate, se află cumva pe tărîmul moralei, sînt un fel de fabule. Subiectele lor sînt dintre cele mai diverse, de obicei cu pretext în imediata realitate politică, socială sau economică, iar judecata pe care
Fabule de critic și romancier by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15709_a_17034]
-
puțin tot atît de jenantă o constituie contradicția între prezumata postură de "victimă" a lui Adrian Marino, care declară că s-ar lovi mereu de "obstrucția" cronicarilor, și atitudinea d-sale ofensivă, ca să nu zicem direct agresivă, împotriva "cronicii", a "foiletonului", a "impresionismului". Nu dl Marino e de regulă atacat, ci d-sa e cel care atacă. "Obstrucția" e a d-sale. Nu știm să-l fi contestat pînă acum cineva la modul generalizator, fără drept de apel, în care-și
Adrian Marino între lumini și umbre (III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15745_a_17070]
-
alteia (cine e "superior"? un campion la haltere sau la alergări sau la box?), d-sa privește textele mai scurte de la înălțimea unui leu care ar măsura niște furnici: "Doar "culegeri"", "cronici de actualitate, comenzi redacționale pe termene scurte", "eterne foiletoane, uitate adesea de la o săptămînă la alta". Pentru a se întreba cu malignă voluptate și a-și da un răspuns pe măsură: "Ce va "rămîne" efectiv de pe urma acestei incontinențe critice? Din păcate prea puțin", uitînd că lucrările simandicoase, de "sinteză
Adrian Marino între lumini și umbre (III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15745_a_17070]
-
Universul, ziar de dreapta, el, fostul socialist, unde condeiul lui a scris pînă l-a găsit moartea, la 79 de ani. Trăind atîția zeci de ani în lumea presei, a găsit cu cale să evoce Bucureștiul de odinioară, inițial în foiletonul săptămînal al Adevărului și Universului, adunînd, apoi, materia în patru volume (1927-1932), modificate oarecum față de ceea ce scrisese în presă, cu titlul atrăgător ca un magnet, București de altădată. Cartea era, pentru istorici, un izvor nesecat de informații. Dar asupra lor
Capitala de odinioară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16280_a_17605]
-
Andrei Cornea Finalul "icoanei de cultură" pe care Karl Emil Franzos o dedica "Femeilor române", în versiunea dintîi, publicată deja în ianuarie 1869 în foiletonul ziarului "Tagespost" din Graz, constituie o simptomatică profesie de credință a autorului cu privire la propria-i poetică: "Am încercat, spune dînsul, să zugrăvesc tipuri ". La încă foarte tînărul Franzos, absolvent strălucit, cu doar doi ani și jumătate mai devreme, al gimnaziului
Ce ar fi putut învăța și n-a învățat Karl Emil Franzos din estetica lui Goethe by Andrei Cornea () [Corola-journal/Journalistic/16441_a_17766]
-
trecut, ce l-a atras și pe Eminescu,- pe lîngă cea a autorilor realiști, convinși că, prin descripția fidelă a lumii, îi pot surprinde întemeierile, a receptat Franzos doctrina goetheană a "tipurilor", pe care pretinde a și-o asuma. Chiar foiletonul despre "femeile române", despre care era vorba mai sus, își propune să descrie un "tip național", specific a ceea ce dînsul va numi cîțiva ani mai tîrziu,- spre exasperarea lui Eminescu,- Halb-Asien, "Semiasia", ținutul aflat la marginea civilizației europene, populat de
Ce ar fi putut învăța și n-a învățat Karl Emil Franzos din estetica lui Goethe by Andrei Cornea () [Corola-journal/Journalistic/16441_a_17766]
-
germanilor în Halb-Asien. În imaginea emblematică a "serbării culturale" din Cernăuții anilor 1875, cu parada dansantă a naționalităților din Bucovina etalîndu-și, îmblînzite, o "diferență" cel mult folclorică și, în plus, o zgomotoasă bucurie la aniversarea anexării provinciei la Austria (vezi foiletonul Ein Kulturfest, comandat de "Neue Freie Presse"), Franzos ilustrează amestecul de simpatie silită și de înstrăinare înfricoșată, dar nelipsită de accente disprețuitoare și agresive, ce caracterizează tratamentul Celuilalt și, de fapt, întreaga retorică "progresistă" a burgheziei central-europene identificate în estul
Ce ar fi putut învăța și n-a învățat Karl Emil Franzos din estetica lui Goethe by Andrei Cornea () [Corola-journal/Journalistic/16441_a_17766]
-
de viață. Esteticul ca lifestyle. Mai mult: "La fel cum mărfuri încărcate cultural și artefacte în formă de mărfuri îmbibă sfera socială și leagă refuzul în consum, la fel și acțiuni intelectuale - discurs și contradiscurs, prelegeri, simpozioane, scrierea de cărți, foiletonul - capătă tot mai multe forme ale interpasivității și ale desfătării delegate. Și aici este valabil principiul, născut din incapacitatea de desfătare, al distrugerii prin consumabilitate, care pune în locul consumului mărfurilor consumul ideilor." Consumul este ideologia neoliberalismului care suspendă axiologicul și
O ficțiune teoretică de stânga by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11968_a_13293]
-
și 1984. Cartea se intitulează Ochii și urechile poporului. Convorbiri cu generalul Nicolae Pleșiță și a apărut la Ianus Inf. SRL, 2001. Convorbirile au fost consemnate de Viorel Patrichi între aprilie 1999 și ianuarie 2001 și au apărut inițial în foileton în Lumea Magazin. Prefața, din care am reprodus pasajele de mai sus, este semnată de Dan Zamfirescu. Trebuie să recunosc că, deși am văzut multe în viața mea, există încă lucruri care mă uluiesc. O astfel de carte și o
Strigoii între ei by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16061_a_17386]
-
Nicolae Manolescu Începînd din 1937, G. Călinescu a publicat în Adevărul literar și artistic, în foileton, Cursul de poezie, intrat mai apoi în compunerea volumașului Principii de estetică din 1939, laolaltă cu Tehnica criticii și a istoriei literare. În timpul războiului și imediat după aceea, pe cînd era conferențiar la Iași sau, din 1946, profesor la Litere
Simbol sau "formă goală"? by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16109_a_17434]
-
puțin). Drapat de asemenea... modele, omul Eugen Simion nu uită că demnitatea lui este a Profesorului aulic, a modelului câștigat cu greu; că toate acestea îl întorc la misiunea scrisului. Din aproape în aproape, cufundat în teoriile franceze, își populează foiletoanele critice cu nume de referință ale literaturii europene - Tolstoi, Mircea Eliade, Th. Mann, C. Noica, G. Călinescu, A. Gide, Maurice Blanchot. H. F. Amiel (profesor de filosofie la Geneva, specialist în Hegel, autorul a 16.000 de pagini ale unui
Întortocheate sunt căile... biograficului. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/95_a_370]
-
Burlik (supranumit tatăl futurismului rus), Vasili Kamenski și Vladimir Maiakovski, aflându-se într-un turneu literar (lecturi, prelegeri) prin sudul imperiului. Implicit, parcă ar fi fost și o sfidare amicală (cu voit efect invers) a lui Vadim Șerșenevici care, în foiletonul „Utopia”, își imaginează o situație în care, căzând de comun acord, toate publicațiile din Rusia ar fi decis să nu scrie absolut nimic despre futurism, pe care însuși Șerșenevici îl botezase drept „futuropitaiușciesea” - futurovor, prin analogie cu carnivor. Iar altcineva
O vizită a lui Marinetti în Rusia by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/2806_a_4131]
-
fi decis să nu scrie absolut nimic despre futurism, pe care însuși Șerșenevici îl botezase drept „futuropitaiușciesea” - futurovor, prin analogie cu carnivor. Iar altcineva opină că futurismul nu ar fi decât „o fiară de speriat lumea”. Iată un extras din foileton: „Futuriștii vor vedea că despre ei nu scrie nimeni și vor înceta să se mai maimuțărească și să o dea în bufonerie! Pe prima pagină al fiecărui număr de ziar să se dea cu litere mari, cursiv: Noi nu scriem
O vizită a lui Marinetti în Rusia by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/2806_a_4131]
-
astfel de fenomen de supraviețuire a personajelor de roman, pe care autorii le omoară la un moment dat sau, pur și simplu, renunță la ele, s-a mai întâmplat în secolul XIX. Tocmai se încetățenise voga romanului publicat săptămânal în foiletonul marilor gazete. Profitase, între alții, Eugène Sue ca să publice Misterele Parisului vreme de doi ani, la date fixe și pe aceeași pagină a ziarului. Când a pus capăt aventurilor eroilor lui, publicul nesățios i-a cerut să le reînvie, uneori
Unsprezece negri mititei by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/2725_a_4050]
-
-le în umbră pe cele, nu mai puțin de cercetat, de rețete de demult, și ultrarafinate, și poporane), Bucureștii de altădată, a apărut la Editura ziarului Universul, în patru volume, în 1927, 1928, 1930 și 1932, după ce se tipărise în foiletoane, în presa vremii. Pe la sfârșitul anilor ‘80, Tiberiu și Aristița Avramescu (dispărută între timp) au început o reeditare critică, prin confruntări cu colecțiile de ziare vechi și cu alte documente sau lucrări memorialistice. Ediția a apărut, în ‘87 și în
Bucureștiului, fără părtinire by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/2733_a_4058]
-
nuvele (în scurta prefață la volumașul din 1860) doar osteneala de a fi imitat „forma și limba Letopisiților naționale” și de a fi adunat „datine, numiri și cuvinte bătrânești” spre a ilustra cele două episoade istorice. Mihnea-vodă, apărut în cinci foiletoane din Românul, în octombrie 1857, era doar prima apariție dintr-o serie pe care o implică supratitlul ambițios: Scene istorice din cronicile Țării Românești. Cea de a doua nuvelă istorică cunoscută, Doamna Chiajna, apare însă abia în 1860 și așa
Pe marginea prozei lui Odobescu by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2605_a_3930]
-
cincilea indicator de structură - model, de angajament peremptoriu al istoricului literar Cornel Ungureanu în demersurile sale docte, și speculativ nobiliare, îl vizează pe eruditul Mozes Gaster și agonia enciclopedismului. Într-un comentariu pe rezonanță magnetică, Profesorul Cornel Ungureanu își ipotechează foiletonul critic printr-o denominare jurnalieră. În cazul de față, pe întinderea a trei pagini și jumătate dezvoltă subiectele: Dincoace și dincolo de Eminescu, Întoarcerea acasă, Cercurile răului. Din primul, aflăm că Eminescu era interesat deopotrivă și de manuscrise vechi românești, pe
Un contencios administrativ pentru literatură. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/85_a_445]
-
slova veche”. Savantul Gaster, venindu i nu odată întru ajutor. Drept mulțumire, poetul i-a dăruit unul dintre acestea. Care, când, cum se intitula, ce s-a-ntâmplat cu el, nu știm. Ăsta da secret al literaturii române! Aflăm din foiletonul în cauză, ca și din următorul, că Mozes Gaster a fost unul dintre principalii artizani care au stabilit strategia fondării primei așezări agricole din Palestina (într-o reuniune de la Galați). Revenind în țară, din exilul londonez, Moses Gaster (1856-1939), invitat
Un contencios administrativ pentru literatură. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/85_a_445]
-
Cultură, spectacole, evenimente În premieră în România (probabil și în lume) foiletonul teatral "Scrisori către Rita", de Ștefan Caraman, ajunge pe scena teatrului În Culise. Premieră spectacolului-serial are loc pe 21 Aprilie, ora 19:00. Spectacolul va fi urmat de o sesiune de discuții la care vor fi prezenți autorul Ștefan Caraman
Scrisori către Rita pe scena În Culise [Corola-blog/BlogPost/99505_a_100797]
-
de Adriana Liciu Traducere inedită din ILF și PETROV, o călătorie revigoranta în lumea paradoxurilor, a viselor și a burlescului, dar și un portret al începutului de secol XX. 1001 de zile sau Nouă Seherezada grupează povestiri, scenarii, vodeviluri și foiletoane în care Ilf și Petrov parodiază atît situații și teme recurente în societatea rusă a anilor ’20-’30, precum și șabloane verbale, lozinci, reclame din vremea aceea. Teamă de epurare conduce o serie de personaje la simularea nebuniei; în haosul reformei
Noutăţi de la editura POLIROM la Librăriile RALU Braşov [Corola-blog/BlogPost/96964_a_98256]
-
Acasa > Manuscris > Foileton > LOGODNICUL MEU, FRED (PARTEA A DOUA) Autor: Corina Diamanta Lupu Publicat în: Ediția nr. 1383 din 14 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului - Te-am confundat, îmi pare rău..., am bâiguit eu, încercând să repar greșeala. - Nu-i nimic, mi-a
LOGODNICUL MEU, FRED (PARTEA A DOUA) de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 1383 din 14 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383692_a_385021]
-
p. 57 Șerban Elenă, București /p. 51 Aurel Chiorean, Turda /p. 58 Andrei A. Radu /p. 51 Ana Sofian / p. 59 Ovidiu Cristian Dinică, /p. 52 Ioniță Lucian /p. 60 Agafia Dragan / p. 53 Antonella Mocanu, Belgia /p. 61 Român foileton: Setea zeilor de Anatole France, continuare din nr. 7 (47) /p. 63 traducere și note: Lucia Patachi Anatole France - Le refus /p. 68 Eseu: Vină, „bat-o vină”! - autor: Vavila Popovici, Carolina de Nord, SUA /p. 69 Percy Bysshe Shelley
DINCOLO DE TĂCERE PE LUNA AUGUST: de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 1678 din 05 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/380195_a_381524]
-
Ionescu. /p. 50 Proză scurtă /p. 51 Mihai Cotea/p. 51 Cristian Lisandru /p. 53 Alexandru Șerban, Pitești /p. 54 Medalion poetic - Ion Minulescu /p. 56 Eseu: „SUFERINȚA, UCIDEREA - tragedii pământești” /p. 57 autor: Vavila Popovici, Carolina de Nord Roman Foileton: Setea zeilor de Anatole France (continuare din nr. 12(52)/2015) /p. 59 traducere și note: Lucia Patachi Medalion - Bertolt Brecht - poezii /p. 64 Pagini de jurnal - autor: Rusu Irina, Bacău /p. 65 Contemporan cu decizia de a nu fi
de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380237_a_381566]