8,429 matches
-
Cutare m-a ajutat să-mi formez o părere. Mi-am format-o: nu-i prea deștept. • Nu-mi pasă dacă poetul nu iese din turnul lui de fildeș, dacă primește oaspeți. • Copii mici - probleme mici... Copii mari - necazuri mari (folclor idiș). • " Vom face totul!" (cel mai bun purgativ conform Andrei Bacalu). • Au fost invitați la masă domnii Maxi Lar și Mandy Bulă... Dr. Dorel SCHOR Duminică, 4 ianuarie 2015 Tel Aviv, Israel Referință Bibliografică: Dorel SCHOR - ZICERI (127/128) - CAL
CAL ALB & SIMPLU ŞI MODEST de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1468 din 07 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/dorel_schor_1420594543.html [Corola-blog/BlogPost/376656_a_377985]
-
țară și din străinătate, de la Buenos Aires la Phenian, din Botoșani, Deva și de peste tot spațiul românesc pe care l-a nemurit în operele sale. A semnat în presa vremii o parte din poeziile desenele, gravurile și articolele sociologice și de folclor și sub pseud. Ion Păgânu, M. Moldoveanu, ori Bătrânul Stradivarius. La București, de la etajul șapte al unui bloc de pe bulevardul Metalurgiei din Berceni-sud privirea maestrului se îndrepta mereu înspre Ardealul său drag, înspre Bradul celor ce scormoneau măruntaiele pâmântului, după
TESTAMENTE UITATE- TESTAMENTE CARE DOR (MARCEL OLINESCU) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 173 din 22 iunie 2011 by http://confluente.ro/Testamente_uitate_testamente_care_dor_marcel_olinescu_.html [Corola-blog/BlogPost/341814_a_343143]
-
Asociația Unelte pentru Dezvoltare Eexperiențăprofesională: Din 1979 până în prezent profesor de limbă română în învățământul preuniversitar Autor și coordonator de proiecte educaționale, coordonator de reviste școlare Comunicări științifice prezentate la simpozioane județene, naționale, internaționale Domenii de interes: lexicologie, literatura, gramatică, folclor Afilieri: membru al Asociației „Ars Vivat”, Ulmeni, Maramureș membru al Ligii Scriitorilor din România, filiala București membru al Cenaclului "Atitudini", Ploiești Premii și diplome: Mențiune Specială la Concursul Internațional de Poezie STARPRESS, 2012 Diplomă de Excelență din partea Asociației „Ars Vivat
CURRICULUM VITAE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1166 din 11 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_Trifan.html [Corola-blog/BlogPost/353650_a_354979]
-
ale cobzei. El m-a fermecat, m-a "virusat" pentru toată viața. Pentru sufletul lui, plecat in 1985, aprind câte-o lumânare, așa cum aprind pentru cei de care sunt legat, vii sau morți. MM: Ați putea numi câteva piese din folclorul nostru care vă ung la inimă?... IC: Am peste o sută de nestemate care-mi sunt foarte dragi. Nedrept ar fi să-ncerc o enumerare. Mustește de adevăr și lumină creația noastră tradițională, vă așteaptă să-i descoperiți caratele împreună cu
ÎNTÂLNIRE CU DOMNUL ION CREȚEANU de MILENA MUNTEANU în ediţia nr. 2016 din 08 iulie 2016 by http://confluente.ro/milena_munteanu_1467943319.html [Corola-blog/BlogPost/341022_a_342351]
-
a plecat din țară spre vest, să ajungă în Canada, de unde va merge tot spre apus spre China, ca apoi să-și continue drumul să se întoarcă în țară, înconjurând complet Pământul. Constat altfel că prin bardul oltean Nelu Crețeanu, folclorul românesc face turul lumii. La propriu. Prin astfel de solii ne exprimăm, colectiv, frumosul de suflet, de grai și de cânt. Românesc. Nu doar acolo unde sunt mulți români plecați, ci peste tot pe unde se găsesc iubitori de muzică
ÎNTÂLNIRE CU DOMNUL ION CREȚEANU de MILENA MUNTEANU în ediţia nr. 2016 din 08 iulie 2016 by http://confluente.ro/milena_munteanu_1467943319.html [Corola-blog/BlogPost/341022_a_342351]
-
milioane de mahomedani și idolatrii etc. Aceasta destabilizare promovată de Berlin nu lezează interesele Moscovei, din contră.... XIV. VIOREL ROMAN - ȚIGANIZAREA ROMÂNILOR, de Viorel Roman, publicat în Ediția nr. 1963 din 16 mai 2016. „Îi țigan? Da cine nu-i !?" Folclor urban 2016 Cine caută „țigani români” pe google.ro găsește 84.000 de documente. Robi ai moldo-valahilor secole de a rândul, țiganii continuă și după creștinizare, tradițiile lor de castă din India. Așa au dezvoltat ei o strategie de supraviețuire
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/viorel_roman/canal [Corola-blog/BlogPost/381575_a_382904]
-
pe Ana Pauker și după 1989 pe Ion Ilici Iliescu, care la rândul lor se bazau pe oamenii din etnia lor lor, evreii și țigani. (vezi: www.academia.edu/3217996/Zydokomuna ... Citește mai mult „Îi țigan? Da cine nu-i !?"Folclor urban 2016Cine caută „țigani români” pe google.ro găsește 84.000 de documente. Robi ai moldo-valahilor secole de a rândul, țiganii continuă și după creștinizare, tradițiile lor de castă din India. Așa au dezvoltat ei o strategie de supraviețuire a
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/viorel_roman/canal [Corola-blog/BlogPost/381575_a_382904]
-
recent la European Film Awards - EFA 2015 pentru Cel mai bun lungmetraj european de animație. Tomm Moore, regizorul nominalizat și în 2009 la Premiile Oscar pentru animația The Secret of Kells, revine cu o poveste inspirată de creaturile mitice din folclorul irlandez numite selkies - oamenii care devin foci atunci când intră în mare. Trailer Song of the Șea: https://youtu.be/Bkoo7l46eas Pe lista scurtă din Competiție și în cursa pentru Trofeul Kinodiseea se mai regăsește Curcubeul/Rainbow (r. Nagesh Kukunoor, India
Cele mai bune filme pentru copii, în premieră la București by http://www.zilesinopti.ro/articole/10550/cele-mai-bune-filme-pentru-copii-in-premiera-la-bucuresti [Corola-blog/BlogPost/99290_a_100582]
-
productivă) și societate de consum(at) (surogate) dizolvat ireversibil în gloata deasupra căreia sunt doar EU. Tu?!... În altă situație, când neuronul își face treaba (admit că înțelepciunea e greu de atins!), ne consolăm cu maxima poetului intrată, deja, în folclor: „lumea este, așa cum este, și ca lumea suntem noi.” Iar de aici și până a privi în cel de lângă tine (evident, empatic, nu ca vițelul la poarta nouă! Nu de alta, dar nu are rost! Ne-am cam săturat de
EU -TU (IDENTITATEA, DIFERENŢA ÎN A FI ŞI ETC-UL) de NICOLAE BĂLAŞA în ediţia nr. 3 din 03 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Eu_tu_identitatea_diferenta_in_a_fi_si_etc_ul_.html [Corola-blog/BlogPost/345030_a_346359]
-
a XII-a, cu titlul „Integrare europeană/ identitate națională; plurilingvism/ multiculturalitate - limba și cultura română: evaluări, perspective”, Iași, 25-27 septembrie 2013. Având în vedere că lucrările simpozionului se vor desfășura pe trei secțiuni: lingvistică, istorie și critică literară, etnografie și folclor, vom supune atenției participanților dezbaterea unor aspecte de actualitate în abordarea complexă, interdisciplinară a temei propuse, cum ar fi: Multiculturalitate vs. identitate culturală: Identitatea limbii și culturii române în contextul globalizării; Multiculturalitate și identitate culturală din perspectivă românească; Discursul multicultural
INSTITUTUL DE FILOLOGIE ROMÂNĂ „A. PHILIPPIDE” DIN IAŞI ORGANIZEAZĂ A XII-A EDIŢIE A SIMPOZIONULUI INTERNAŢIONAL ANUAL de OFELIA ICHIM în ediţia nr. 891 din 09 iunie 2013 by http://confluente.ro/Ofelia_ichim_institutul_de_f_ofelia_ichim_1370738388.html [Corola-blog/BlogPost/346285_a_347614]
-
Vornicenii, Căpriana”. A fost botezat creștinește, în biserica din sat, primind numele marelui ierarh Nicolae. 1934 - 1941: Urmează școala primară din satul natal, unde se remarcă prin strădania de a cunoaște istoria neamului său (mai ales despre voievozi și haiduci), folclorul și obiceiurile folclorice și creștine. Se afla printre premianții clasei, deși își ajuta părinții la muncile câmpului. Amintiri duioase păstrează mamei sale, Vera, pe care o consideră primul său profesor, trecută la cele veșnice la 2 iulie 1936, când feciorul
ÎNALT PREA SFINŢIA SA DR. NESTOR VORNICESCU – MITROPOLITUL OLTENIEI (1927 – 2000)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 504 din 18 mai 2012 by http://confluente.ro/In_memoriam_inalt_prea_sfintia_sa_dr_stelian_gombos_1337321823.html [Corola-blog/BlogPost/358848_a_360177]
-
pentru singura și exagerata preocupare de a-și urma doar propriile scopuri, realizarea personală, poziția cea mai de sus, viețuind în izolare și introvertire, la mare distanță și pietrificată nepăsare de restul! De aceea, a vorbi despre talentata interpretă a folclorului cules din câmpia Olteniei, începând cu inima Gorjului și a ne rezuma la atât, nu am vorbi complet. Artista Mariana Ionescu Căpitănescu este în primul rând un om foarte frumos, și cu aceasta farmecă cel mai mult. Cu harul interpretării
MARIANA IONESCU CAPITANESCU. ŞI DACĂ N-AR CÂNTA, TOT UN OM FRUMOS AR FI… de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1762 din 28 octombrie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1446032993.html [Corola-blog/BlogPost/344798_a_346127]
-
acela care-i pedepsește pe cei neascultatori.Mos Nicolae nu se arătă niciodată. Cine este Moș Nicolae? Cunoscut în Transilvania și sub numele de Sin-Nicoara, Sfîntul Nicolae este cel mai popular sfînt în Ardeal. Sărbătoarea lui a generat un adevărat folclor, de la darurile de ”Moș Neculai” și pînă la obiceiurile și legendele diferențiate de la sat la sat. Născut în cetatea Pătară din ținutul Lichiei, din Asia, Sf. Nicolae (în limba greacă ”biruitor de popor”) s-a dovedit de timpuriu alesul Domnului
LA MULŢI ANI DE SFÂNTUL NICOLAE ! by http://uzp.org.ro/la-multi-ani-de-sfantul-nicolae/ [Corola-blog/BlogPost/93399_a_94691]
-
Chivu scrie, cu aceeași competență, cu aceeași dezinvoltă măiestrie, cu aceeași pricepere, eseuri savante, ori proză realistă, și unele și cealaltă sprijinite pe energia generatoare de emoții superioare, și de reflecții arborescente a Ideii (Basmul cu Soarele și Luna, 1988; Folclor din satele de pe Burdea, 1994; Cultul grâului și al pâinii la români, 1997; Reporter în stepa tranziției sau zece prilejuri de deontologie, 2003; Semioză și deictica semnului în credințele românești, 2006; Studii și articole de etnologie, 2007; Homo Moralis. Mari
PROZA LUI IULIAN CHIVU SAU VIAŢA CA SUPRAVIEŢUIRE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1793 din 28 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/eugen_dorcescu_1448732634.html [Corola-blog/BlogPost/383004_a_384333]
-
cu artista Natalia Guberna o alcătuiesc spre adeverirea calităților nemăsurabile de generozitate, bună dispoziție, eleganță, spontaneitate, împrietenire fără nicio impietate, ale artistei, calități despre care auzisem, dar acum le cunoșteam. Așteptasem să mă întâlnesc la acel eveniment cu interpreta de folclor românesc Polina Manoilă, pe care o admir și de care mă leagă o apropiere de gânduri, dar nu a venit - ea repetă absența la întâlniri, dar nu mă supăr. Nevenind Polina, nu am fost însă, deloc singur! Câtă bucurie încearcă
NATALIA GUBERNA. NUMAI O INIMĂ CARE NU A RĂNIT NICIODATĂ ŞI A IUBIT MEREU...! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1426 din 26 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1417035920.html [Corola-blog/BlogPost/376732_a_378061]
-
din 02 februarie 2014 Toate Articolele Autorului GLORIA IN AETERNUM MĂRIOARA DE LA MUNTE N-am văzut niciunde un chip mai luminos. Zâmbet mai cald. Vorbă mai dulce. Statură mai dreaptă. Suflet cât un tezaur. Vreme de trei decenii a slujit Folclorul în Televiziunea română. Acum, i-a venit rândul Televiziunii române s-o găzduiască, pentru o ultimă zi, la ultimul ei spectacol. Cu public cât frunză și iarbă. E aproape incredibil cât norod a iubit-o. Cât norod o iubește. Câți
GLORIA IN AETERNUM. MĂRIOARA DE LA MUNTE (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1129 din 02 februarie 2014 by http://confluente.ro/Gloria_in_aeternum_marioara_cezarina_adamescu_1391341038.html [Corola-blog/BlogPost/353785_a_355114]
-
și iarbă. E aproape incredibil cât norod a iubit-o. Cât norod o iubește. Câți îi sunt datori pentru cariera artistică. „Ți se rupe sufletul” - a spus sugrumat de emoție, un tânăr interpret, din miile de tineri pe care promotoarea Folclorului românesc i-a susținut și promovat cu o generozitate unică. O lume cu inima ruptă. O lume fără Mărioara. O lume săracă și plânsă. O lume care deține un Tezaur. Ceea ce a realizat Mărioara Murărescu pentru români, n-a reușit
GLORIA IN AETERNUM. MĂRIOARA DE LA MUNTE (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1129 din 02 februarie 2014 by http://confluente.ro/Gloria_in_aeternum_marioara_cezarina_adamescu_1391341038.html [Corola-blog/BlogPost/353785_a_355114]
-
reușit nimeni. A strâns în acest Tezaur numai pepite. Le-a dăruit României. O dată cu timpul său, cu energia, cu dragostea, cu talentul, cu sănătatea ei. Cu toate fibrele ființei, cu toate celulele viului. A pus pe primul loc dragostea pentru folclor, pe zestrea culturală tradițională a românilor. Chiar și înaintea propriei vieți. Chiar și înaintea familiei, știind că fără jertfe, nici o construcție nu ajunge la vârf, ci se năruie. O asemenea emulație artistică, generată de emisiunea cea mai îndrăgită a românilor
GLORIA IN AETERNUM. MĂRIOARA DE LA MUNTE (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1129 din 02 februarie 2014 by http://confluente.ro/Gloria_in_aeternum_marioara_cezarina_adamescu_1391341038.html [Corola-blog/BlogPost/353785_a_355114]
-
trei decenii mesajul, frumusețea, unicitatea, valoarea, întreg tezaurul de spiritualitate avea să fie descoperit, valorificat, cunoscut, îndrăgit, transmis, grație muncii neobosite a acestei doamne din Muscel, binecuvântate de Dumnezeu, care n-a precupețit nimic pentru acest înalt ideal. A oficiat folclorul așa cum a slujit credința, cu tărie, cu devotament, cu pietate, cu evlavie, cu sacrificiu. Și roadele s-au văzut și se văd necontenit. Sute, poate chiar mii de artiști, interpreți vocali și instrumentiști, creatori de straie și păstrători de datini
GLORIA IN AETERNUM. MĂRIOARA DE LA MUNTE (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1129 din 02 februarie 2014 by http://confluente.ro/Gloria_in_aeternum_marioara_cezarina_adamescu_1391341038.html [Corola-blog/BlogPost/353785_a_355114]
-
plan local, realizatoarea de emisiuni folclorice Mărioara Murăresc avea să-și afle moștenitorii ei. Conform bunului obicei de a răspunde prezent la orice eveniment, fie pe plan național sau internațional, Fundația ÎMPREUNĂ din Galați, aduce omagii prin iubitorii ei de folclor, fie interpreți, fie doar admiratori, nu numai acestui important domeniu artistic, dar și Doamnei Mărioara Murărașu a cărei amintire o vor păstra toată viața. O doamnă în al cărei suflet încape un Tezaur. Un tezaur de cântec și joc românesc
GLORIA IN AETERNUM. MĂRIOARA DE LA MUNTE (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1129 din 02 februarie 2014 by http://confluente.ro/Gloria_in_aeternum_marioara_cezarina_adamescu_1391341038.html [Corola-blog/BlogPost/353785_a_355114]
-
sau căciulă, cămașă albă cusută cu pui (modele florale), bundiță cu dihor, curea. Ansamblul „Bistrița Aurie” din Ciocănești, înființat în 1993, este alcătuit din taraf tradițional, dansatori, soliști vocali, rapsozi populari, soliști instrumentiști. Are în repertoriu cântece și dansuri din folclorul bucovinean. Printre dansuri pot fi amintite: „Bătrâneasca de la Ciocănești”, „Bătuta la podea”, „Arcășeasca”, „Coasa”, „Coșmencuța”, „Arcanul”, „Țărăneasca.” Ansamblul „Lacrimoza” de la Chișinău, condus de preotul Vasile Lupanciuc și Formația „Mihai Rusu și colegii” din Ciocănești au interpretat alternativ muzică instrumentală la
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395685022.html [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
Refren.” Mircea Mihai Cebanu de la Chișinău a interpretat cântecele: „Melodie de dor,” „Miorița”, „Doină”, „El condor pasa” și Rusu Gabriel din Ciocănești, melodia „Cântă cucul, bată-l vina!”. Maria Laura Niculiță, solist vocal din Ciocănești, interpretează cântece populare preluate din folclorul local, inspirate din viața localității natale, care se desfășoară în jurul râului Bistrița: „Sunt fată din Bucovina” și „Bistriță apă de munte.” Cântecul „Sunt fată din Bucovina” conține o descriere elogioasă a vieții satului al cărei martor și depozitar este râul
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395685022.html [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
Iacobeni, deși are numai 6 ani și se află la prima apariție pe scenă, cântă asemenea unui om mare. Face parte din Clubul Copiilor „Vatra Dornei” și a obținut locul I pe țară la Concursul „Voinicelul”. Interpretează cântece populare din folclorul bucovinean. Olexiuc Elisabeta din Cârlibaba, cântă de la vârsta de 7 ani, cântece din folclorul bucovinean și are deja apariții la emisiuni televizate: TVR Iași, TVR1, TVR 2, Favorit. Ionela Popescu solist vocal, participă la festival îmbrăcată într-un costum popular
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395685022.html [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
cântă asemenea unui om mare. Face parte din Clubul Copiilor „Vatra Dornei” și a obținut locul I pe țară la Concursul „Voinicelul”. Interpretează cântece populare din folclorul bucovinean. Olexiuc Elisabeta din Cârlibaba, cântă de la vârsta de 7 ani, cântece din folclorul bucovinean și are deja apariții la emisiuni televizate: TVR Iași, TVR1, TVR 2, Favorit. Ionela Popescu solist vocal, participă la festival îmbrăcată într-un costum popular autentic, luat din lada de zestre a bunicii, vechi de peste 100 de ani, alcătuit
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395685022.html [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
păr de cal. Moștenește talentul de a cânta de la mama sa, Maria Puha, rapsod popular din Bucovina. Vine dintr-un colțișor de rai, din Rădăuți unde este adăpostită cropnița Mușatinilor, la Mânăstirea Bogdana și unde este găzduit Festivalul Internațional de Folclor „Arcanul”. A participat la numeroase concursuri, este redactor de folclor la Radio Gold Rădăuți, emisiunea „Comori de suflet românesc”, colecționează costume populare și le poartă cu mândrie pe marile scene. A interpretat cântece din folclorul bucovinean. Ansamblul Mugurelul al Clubului
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395685022.html [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]