5,845 matches
-
în realitate. Acesta e un adevăr aparte: când discuțiile se părăsesc în spatele moștenirilor templelor care sunt un amestec de religii semnificative și de o senzuala atracție, totul intra într-un adevărat mister! Legendă însăși împrumuta credibilitatea acestei atracții. O balada folclorica din secolul XVII povestește frumoasă legendă a originii dinastiei Chandellas, legată de Hemvati, fiica unui Hemraj, familie de preoți a conducătorului din Gaharwar, Iderjit. Orbită de dragoste și cuprinsă de o bună dispoziție, această fată a avut într-un fel
PARTEA I-A de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1697 din 24 august 2015 by http://confluente.ro/dan_zamfirache_1440394475.html [Corola-blog/BlogPost/343979_a_345308]
-
nu-i premitea, fiindcă trebuia să-și facă temele, aceste întlniri erau pentru ea adevărate sărbători așteptate cu nerăbdare. Pentru a pătrunde în adevăratele taine ale sufletului viitoarei realizatoare (timp de treizeci de ani) a celebrei emisiuni de televiziune „Tezaur folcloric” și a pune într-o lumină adevărată personalitatea îndrăgitei muscelence, Marioara Murărescu, a fost necesar să vedem cum această floare rară (sămânță de soi) a răsărit în plai mirific și a crescut mândră, a înflorit în raiul de dor și
VREAU LUMINĂ, LĂSAŢI SĂ INTRE SOARELE... de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Marin_voican_ghioroiu_1396856212.html [Corola-blog/BlogPost/354103_a_355432]
-
vă datorăm pentru răbdarea, tenacitatea cu care ați căutat în tezaurul folclorului românesc. Știm toți câtă bucurie ne-ați adus prin promovarea tradițiilor populare și mai ales prin promovarea unor artiști populari, capabili să pună în valoare piesele din tezaurul folcloric românesc. Permiteți-mi să vă mulțumesc în numele românilor și al meu personal” , le spunea că a păstrat ca pe o icoană vie, în firida sufletului, chipul mamei sale. (Mama era foarte frumoasă, una dintre cele mai frumoase preotese din Muscel
VREAU LUMINĂ, LĂSAŢI SĂ INTRE SOARELE... de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Marin_voican_ghioroiu_1396856212.html [Corola-blog/BlogPost/354103_a_355432]
-
a organizat sâmbătă, la Căminul Cultural din localitate, o nouă ediție a concursului de muzică populară ,,Zestrea Movilenilor”, concurs coordonat de prof. Ionel Laurențiu care se adresează elevilor din ciclul gimnazial. Din timpuri străvechi poporul român a păstrat un tezaur folcloric de o rară frumusețe și originalitate, ce l-a însoțit de-a lungul istoriei, la bucurie și durere. Știm cu toții că folclorul reflectă caracterul, înțelepciunea și sentimentele generoase ale unui popor, iar noi, românii, am simțit întotdeauna cum cântecul popular
CONCURSUL JUDEŢEAN DE MUZICĂ POPULARĂ ,,ZESTREA MOVILENILOR”, EDIŢIA A III-A, 2013 de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 876 din 25 mai 2013 by http://confluente.ro/Concursul_judetean_de_muzica_cornelia_viju_1369504700.html [Corola-blog/BlogPost/354920_a_356249]
-
desfășoară sărbătoarea care oferă distracții și surprize pentru persoane de vârste diferite. În prima zi asistăm la unul din cele mai originale spectacole feerice, nocturne, o sinteză de tradiție, creație, hărnicie, ospitalitate, dragoste de frumos și de locurile natale. Spectacolul folcloric desfășurat pe o scenă în aer liber este completat de cel culinar, ce amintește de vechi tradiții păstorești. În întunericul nopții străpuns de lumina reflectoarelor și a focurilor de lemne, bărbați și femei îmbrăcați în costume populare, cu contraste de
SĂRBĂTOAREA BUJORULUI DE MUNTE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1298 din 21 iulie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1405972082.html [Corola-blog/BlogPost/343493_a_344822]
-
cântecelor populare dintre care multe sunt inspirate din viața păstorilor. Plecăm spre casă, încântați de originalitatea cu care localnicii și-au organizat sărbătoarea care este o provocare de a participa și la alte sărbători din această zonă cu puternice tradiții folclorice și păstorești. Strigăturile au fost reproduse cu ajutorul domnului Petrică Damian, judele Junilor din localitate. Elena Trifan Referință Bibliografică: SĂRBĂTOAREA BUJORULUI DE MUNTE / Elena Trifan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1298, Anul IV, 21 iulie 2014. Drepturi de Autor: Copyright
SĂRBĂTOAREA BUJORULUI DE MUNTE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1298 din 21 iulie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1405972082.html [Corola-blog/BlogPost/343493_a_344822]
-
n-ar fi cântăreții ei de acum, Tulcea s-ar zice că-i uitată! Iar fără Tulcea, Dobrogea nu ar avea văzduh! Dar sunt rămase în zestrea cântăreților de azi ai Dobrogei magnifice comori spirituale în care bate inima muzicii folclorice izvorâte din dragostele zilelor bune și rele ale ei. Comorile acestea de cântece populare mângâie părul blond al grâului din câmpiile cu dropii. În ele burează aburii Dunării, vuiește marea, plesnesc peștii și lotcile, iar pescărușii și egretele rostogolesc pale
GEORGETA NICHIFOR CÂNTECE ÎNCUNUNABILE ÎN ŞI DIN SPIRITUALITATEA DOBROGEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1395248716.html [Corola-blog/BlogPost/347902_a_349231]
-
este și nu va fi în istoria Dobrogei întregi. Burează mărunt asupra Dobrogei cu doruri, iubiri și cântece, nu de acum, de milenii. Dar astăzi cântă de brodează cu melodii, Georgeta Nichifor! E o solistă de muzică populară la Ansamblul folcloric „Baladele Deltei”. Broderia aceasta e din borangic sufletesc și de aceea-i un mare avut. Sunt împrăștiate peste tot cohorte de cântăreți, dar Georgeta Nichifor este dintre cei rari și cu har! A fructificat talentul ei încă de la doisprezece ani
GEORGETA NICHIFOR CÂNTECE ÎNCUNUNABILE ÎN ŞI DIN SPIRITUALITATEA DOBROGEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1395248716.html [Corola-blog/BlogPost/347902_a_349231]
-
Cântat și lui Nicolae Ceaușescu romanțe. Cine intra în salon la dictator să cânte venea din odaia cu scumpe cufere ale neamului românesc - nu se făceau încercări care puteau eșua, față de Nicolae Ceaușescu. Interpreta Georgeta Nichifor așează la tâmpla muzicii folclorice românești icoane de cântece aduse de la Tulcea și de peste tot din Dobrogea, culese dintre cântecele naturale și de valoare și lăsate așa curate, dar, sigur că da, împodobite, așa cum o face orice cântăreț, cu strălucirea propriei voci. Dobrogea e un
GEORGETA NICHIFOR CÂNTECE ÎNCUNUNABILE ÎN ŞI DIN SPIRITUALITATEA DOBROGEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1395248716.html [Corola-blog/BlogPost/347902_a_349231]
-
de mine și de cei dragi de lângă mine".... ÎI. CRISTINA PETRIMAN - GÂNDURI LA ÎNCEPUT DE DRUM - ARTICOL SCRIS DE CĂTRE VASILE BELE, de Vasile Bele, publicat în Ediția nr. 840 din 19 aprilie 2013. Gânduri la început de drum - apariție muzical folclorica - CRISTINA PETRIMAN și prima ei realizare - un C. D., metaforic numit: ,,PENTRU BĂDIȚA DIN SAT". Prezentare: Cântecul popular este precum binecuvântarea părinților, primită la vreme de călătorie, pentru copilul născut și crescut în ograda lor. Este lumina în prag de
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/vasile_bele/canal [Corola-blog/BlogPost/348336_a_349665]
-
și harul primit, CRISTINA PETRIMAN va invita să-i ascultați cântecele și să vă bucurați. Le-a adunat precum florile într-un buchet, le-a dat glas, numind acest prim ... Citește mai mult Gânduri la început de drum -apariție muzical folclorica - CRISTINA PETRIMAN și prima ei realizare - un C. D., metaforic numit:,,PENTRU BĂDIȚA DIN SAT".Prezentare:,,Cântecul popular este precum binecuvântarea părinților, primită la vreme de călătorie, pentru copilul născut și crescut în ograda lor. Este lumina în prag de
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/vasile_bele/canal [Corola-blog/BlogPost/348336_a_349665]
-
împrumut și canuță testamentară! Ei, dar ia fiți atenți la cântecele de dragoste ale lui Petrică Mâțu Stoian și lăsați prunele la fiert. Ia fiți atenți la cântecele lui Petrică Mâțu Stoian, departe de comicul relatării povestei rachiului, la cultura folclorică, la etica, estetica, armonia melodică a cântecelor nepotului cu canuța din dar. Pe alocuri e aburul cazanului și crămăluiala mahmurului, dar în rest, cântecele artistului Petrică Mâțu Stoian sunt cântece de dor și de dragoste mare de cerul cu păsări
PETRICĂ MÂŢU STOIAN. ARTISTUL ŞI CANUŢA MOŞULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1195 din 09 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Aurel_v_zgheran_1396992221.html [Corola-blog/BlogPost/383440_a_384769]
-
pomul atât de bogat cu fructe al muzicii populare românești? Împreună am primit în anul 2005 premiul revistei „Ambasador”, în anul 2009 premiul revistei „VIP” pentru „Cel mai iubit șlagăr”, în anul 2010, de asemenea, premiul revistei „VIP”, categoria „Cuplul Folcloric”, la Sala Palatului, Gala muzicii populare românești, în anul 2011 premiul pentru „Cel mai iubit șlagăr”, organizat de Etno TV împreună cu Ministerul Culturii, în anul 2012 „Premiul Special” la ediția a doua a Galei muzicii populare românești. Aurel V. ZGHERAN
TRAIAN ŞI VALERIA ILEA. CONTRA CELOR CE COMBINĂ CÂNTECELE CU NIMICUL de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1811 din 16 decembrie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1450264005.html [Corola-blog/BlogPost/369892_a_371221]
-
străbunii olteni și domină azi, pe când interpreta Polina Manoilă, pentru care abaterea de la particularitățile nerepetabile ale muzicii populare oltenești e exclusă, nu se îndepărtează ci continuă și parcă reconstituie frumusețaea întreagă de glas și poezie neprecedate, care au minunat muzica folclorică a Mariei Lătărețu. Cântecele Polinei Manoilă nu se înscriu pe o linie de sate sau în cercul închis al unei regiuni, ci pe întinsa pânză a vieții sufletești a oltenilor, cusută de secole, ochi cu ochi, din gândurile și trăirile
POLINA MANOILĂ, CÂNTĂREAŢA UNEI DRAGOSTE OLTENEŞTI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1038 din 03 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Polina_manoila_cantareata_aurel_v_zgheran_1383487162.html [Corola-blog/BlogPost/372280_a_373609]
-
Maria Lătărețu e necrezută, dar o Oltenie fără cântăreața Polina Manoilă e o Oltenie uitată...! În spațiul acesta etnocultural, dacă s-a putut uita, interzice, schimba ceva, vreme de mai mult de o jumătate de veac, aceasta nu e muzica folclorică oltenească. S-a tot resemănat pe scoarța gazonată de paradă a Olteniei, dar nu s-a putut smulge sau veșteji floarea cântecului oltenesc ce își are curpănul plin și îngreunat de buchete. Unul frumos, proeminent ca o gladiolă roșie, cu
POLINA MANOILĂ, CÂNTĂREAŢA UNEI DRAGOSTE OLTENEŞTI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1038 din 03 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Polina_manoila_cantareata_aurel_v_zgheran_1383487162.html [Corola-blog/BlogPost/372280_a_373609]
-
sau veșteji floarea cântecului oltenesc ce își are curpănul plin și îngreunat de buchete. Unul frumos, proeminent ca o gladiolă roșie, cu floare după floare de catifea urcând spre vârf este al Polinei Manoilă, cântăreață cu har, de muzică oltenească folclorică. Ea devoalează ca o oglindire limpede, armonia lăuntrică și vitală a celei mai originale autoconstrucții sufletești tumultoase oltenești, de cea mai autentică exprimare și cea mai oltenească ieșire din regres cultural, amenințător azi dinspre managementul muzical. Cântecele ei sunt subordonate
POLINA MANOILĂ, CÂNTĂREAŢA UNEI DRAGOSTE OLTENEŞTI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1038 din 03 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Polina_manoila_cantareata_aurel_v_zgheran_1383487162.html [Corola-blog/BlogPost/372280_a_373609]
-
etapă de ascendență a manierismului decăzut și subtipului cultural și artistic. Turneele cu Polina Manoilă și cântecul ei oltenesc au răzbătut pretutindeni, constituind întotdeauna o iluminare spirituală în modul de a privi spectacolul elevat, a simți și înțelege muzica aurorală folclorică românească și orizontul ei. Prin Polina Manoilă, contemplarea și perceperea intranzitivă a folclorului românesc depășește frontierele românești, valoarea lor conferindu-le o libertate cândva imposibilă pentru mulți, în China, Ungaria, Polonia, URSS, America, Israel, Anglia, Olanda, Danemarca, Cehia, Slovacia, Coreea
POLINA MANOILĂ, CÂNTĂREAŢA UNEI DRAGOSTE OLTENEŞTI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1038 din 03 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Polina_manoila_cantareata_aurel_v_zgheran_1383487162.html [Corola-blog/BlogPost/372280_a_373609]
-
la radio, sau numeroase filmări de televiziune. Colaborările cu marii dirijori Nicu Stănescu, Ionel Budișteanu, Paraschiv Oprea, Maria Cioacă, Marin Ghiocel, Ionel Banu, Marius Olmazu, Gheorghe Popa, Adrian Grigoraș, Aurel Blondea, dar și cu mari redactori și realizatori de emisiuni folclorice realizate în cadrul Radiodifuziunii Române și al Televiziunii Române, Bonsi Marcu, Teodora Popescu, Gheorghe Turda, Alexandru Fabian, Maria Banu, Mărioara Murărescu, Gruia Stoia, Victoria Turcitu, Eugen Gal, Florentina Satmari, Ion Filip au rolul de constructori și fondatori ai reușitei competiției și succesului
POLINA MANOILĂ, CÂNTĂREAŢA UNEI DRAGOSTE OLTENEŞTI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1038 din 03 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Polina_manoila_cantareata_aurel_v_zgheran_1383487162.html [Corola-blog/BlogPost/372280_a_373609]
-
că trebuie o pregătire asiduă, perseverentă și dăruire ca să te poți diferenția de ceilalți, să nu fii o simplă copie...”. Cât și ce se mai poate adăuga?! Frumosul muzical în glasul din cântecele Polinei Manoilă ajunge să încalce autonomia muzicii folclorice oltenești, reintrând în universalitatea armoniei, în universul sonor folcloric românesc al celebrităților care au în glas compoziția unei moșteniri îndepărtate și veșnice a însuși neamului din care vine românul, fiecare cu tradiția sa culturală a Olteniei, Munteniei, Banatului, Moldovei, Ardealului
POLINA MANOILĂ, CÂNTĂREAŢA UNEI DRAGOSTE OLTENEŞTI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1038 din 03 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Polina_manoila_cantareata_aurel_v_zgheran_1383487162.html [Corola-blog/BlogPost/372280_a_373609]
-
te poți diferenția de ceilalți, să nu fii o simplă copie...”. Cât și ce se mai poate adăuga?! Frumosul muzical în glasul din cântecele Polinei Manoilă ajunge să încalce autonomia muzicii folclorice oltenești, reintrând în universalitatea armoniei, în universul sonor folcloric românesc al celebrităților care au în glas compoziția unei moșteniri îndepărtate și veșnice a însuși neamului din care vine românul, fiecare cu tradiția sa culturală a Olteniei, Munteniei, Banatului, Moldovei, Ardealului, Dobrogei... Și mai e de adăugat doar La mulți
POLINA MANOILĂ, CÂNTĂREAŢA UNEI DRAGOSTE OLTENEŞTI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1038 din 03 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Polina_manoila_cantareata_aurel_v_zgheran_1383487162.html [Corola-blog/BlogPost/372280_a_373609]
-
Acasa > Impact > Scrieri > SCURT ISTORIC AL ANSAMBLULUI "DOINA OLTULUI" DE NICOLAE GHINOIU Autor: Ion Nălbitoru Publicat în: Ediția nr. 1345 din 06 septembrie 2014 Toate Articolele Autorului Scurt istoric al ansamblului de cântece și dansuri “Doina Oltului” din Călimănești-Vâlcea Tradițiile folclorice și etnografice ale Călimăneștiului datează încă din cele mai vechi timpuri. Mărturii orale din generație în generație atestă fără putință de tăgadă faptul că încă dela începutul secolului al XVIII-lea, în satul Călimănești ce făcea parte din ctitoria Sfintei
SCURT ISTORIC AL ANSAMBLULUI DOINA OLTULUI DE NICOLAE GHINOIU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1345 din 06 septembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1410032370.html [Corola-blog/BlogPost/365296_a_366625]
-
încă dela începutul secolului al XVIII-lea, în satul Călimănești ce făcea parte din ctitoria Sfintei Mânăstiri Cozia a Domnitorului Mircea cel Bătrân, duminica sau în zilele de sărbătoare,în piața de lângă primărie se desfășura un eveniment de mare tradiție folclorică ”Hora Satului” la care participau cu mare entuziasm tinerii și vârstnicii locului. La aceste sărbători își etalau măiestria interpretării muzicale rapsozi populari localnici, care dădeau glas cu mare însuflețire și entuziasm celor mai îndrăgite și cunoscute jocuri populare cu instrumentele
SCURT ISTORIC AL ANSAMBLULUI DOINA OLTULUI DE NICOLAE GHINOIU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1345 din 06 septembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1410032370.html [Corola-blog/BlogPost/365296_a_366625]
-
transmiterea obiceiurilor moștenite generațiilor viitoare. Așa se face că venind mai aproape și anume începând de prin anii 1960 mișcarea cultural- artistică din Călimănești, ia o amploare deosebită. În toate intreprinderile și instituțiile din oraș se înființează formații de dansuri folclorice,care împreună cu mici tarafuri de lăutari și câțiva soliști de muzică populară ,organi zează spectacole folclorice cu dansuri și cântece specifice zonei noastre. De remarcat este faptul că începând din această perioadă, formațiile care s-au evidențiat în diferite concursuri
SCURT ISTORIC AL ANSAMBLULUI DOINA OLTULUI DE NICOLAE GHINOIU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1345 din 06 septembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1410032370.html [Corola-blog/BlogPost/365296_a_366625]
-
prin anii 1960 mișcarea cultural- artistică din Călimănești, ia o amploare deosebită. În toate intreprinderile și instituțiile din oraș se înființează formații de dansuri folclorice,care împreună cu mici tarafuri de lăutari și câțiva soliști de muzică populară ,organi zează spectacole folclorice cu dansuri și cântece specifice zonei noastre. De remarcat este faptul că începând din această perioadă, formațiile care s-au evidențiat în diferite concursuri de acest gen, în mod deosebit au beneficiat și de asistență de specialitate din partea unor instructori
SCURT ISTORIC AL ANSAMBLULUI DOINA OLTULUI DE NICOLAE GHINOIU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1345 din 06 septembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1410032370.html [Corola-blog/BlogPost/365296_a_366625]
-
bază, care timp de peste două decenii au făcut să se vorbească în termeni din cei mai elogioși în presa vremii cât și în publicațiile de specialitate din domenil etnofolcloric, despre înaltele calități artistice și interpretative în spectacolele prezentate de Ansamblul Folcloric “Doina Oltilui” cu diferite ocazii, putem aminti pentru conducerea muzicală pe Artistul Poporului, Ionel Budișteanu, maestrul Radu Voinescu, sau dirijorul Gigi Mogoroașe. În ceeace privește componenta de coregrafie , au împărtășit din vasta lor experiență artistică dansatorilor din ansamblul nostru, maestrul
SCURT ISTORIC AL ANSAMBLULUI DOINA OLTULUI DE NICOLAE GHINOIU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1345 din 06 septembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1410032370.html [Corola-blog/BlogPost/365296_a_366625]