1,316 matches
-
fie întrecut de un altul, pe aceeași temă, apărut peste șase decenii și semnat de H. F. Wendt. Amploarea domeniilor cercetate face ca lucrările să fie cercetate nu doar de lingviști, Istoria filologiei române, spre exemplu, fiind deopotrivă utilă etnografilor, folcloriștilor, literaților. Cea mai mare popularitate printre cititori i-a adus-o Dicționarul universal al limbii române, pe care l-a destinat "uzului contemporan", cu deosebire școlii și în care a năzuit să cuprindă "limba națională în toate manifestările vieții moderne
Lazăr Șăineanu by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/7411_a_8736]
-
esențiale în opera și în structura psihologică a unor artiști greu de citit în profunzime și pentru oameni de specialitate cu multă experiență. Despre percepția falsă a lui Brâncuși, de pildă, în extrem de puține cuvinte, Sorescu spune următoarele: ,, Victimă a folcloriștilor și a literaților! La intrarea în opera lui Brâncuși ar trebui o răzătoare, să te ștergi pe picioare de toate legendele pe care le-ai auzit despre el", pentru ca, doar cîteva fraze mai încolo, să identifice impecabil Rugăciunea brâncușiană din
Marin Sorescu și artele plastice by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7530_a_8855]
-
cercetătoarea Marie-Rose Aurembou Simoni. Savantul român pune în ordine arhiva și realizează, în același an, un nou catalog bilingv românfrancez. Din motive obscure, CNRS nu mai finanțează dactilografierea lui, astfel încât, până anul trecut, culegerea a rămas semnalată, dar, practic, necunoscută folcloriștilor români. Un destin aparte, care accentuează, prin nota lui subiectivă, particularitățile unei culegeri de folclor - vom vedea - ceva mai speciale. Mai întâi, pentru că Hubert Pernot, cel care o realizează, nu este folclorist și nu cunoaște mai nimic despre cultura română
O pagină inedită în relațiile literare româno-franceze by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5959_a_7284]
-
trecut, culegerea a rămas semnalată, dar, practic, necunoscută folcloriștilor români. Un destin aparte, care accentuează, prin nota lui subiectivă, particularitățile unei culegeri de folclor - vom vedea - ceva mai speciale. Mai întâi, pentru că Hubert Pernot, cel care o realizează, nu este folclorist și nu cunoaște mai nimic despre cultura română, atunci când se decide să vină la București pentru compilarea sa. Lingvist, elenist și amic al lui Iorga, savantul era director al Muzeului Cuvântului și Gestului, instituție căreia încerca să îi dea un
O pagină inedită în relațiile literare româno-franceze by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5959_a_7284]
-
sau obicei. Rezultând din interacțiunea amabilului Hubert Pernot cu „profeticul” Nicolae Iorga, aceste înregistrări s-au dorit a fi mai degrabă reprezentative decât autentice. Ele s-au făcut atât cu subiecți proveniți din mediul popular, cât și cu subiecți culți (folcloriști ca Tache Papahagi, Al. Vasiliu, Gh. Madan, Sabin Drăgoi, Mihail Vulpescu). S-a dorit reprezentarea tuturor regiunilor locuite de români, dar acest deziderat nu a putut fi integral atins. Sunt bine reprezentate regiuni ca Muntenia, Oltenia, Transilvania sau sudul Dunării
O pagină inedită în relațiile literare româno-franceze by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5959_a_7284]
-
care slăbea puterea Soarelui în cea mai scurtă zi a anului, la solstițiul de iarnă. Pentru a veni în ajutorul Soarelui, oamenii sacrificau porci. După aceea, ziua începea să crească și Crăciunul devenea o sărbătoare a luminii și a vieții. Folcloristul Petru Caraman consideră că obiceiul tăierii porcului din ziua de Ignat își află rădăcinile în tradițiile antichității romane. Lumea romană practica acest sacrificiu la Saturnalii, între 17 și 30 decembrie, consacrându-l lui Saturn, la origine zeu al semănăturilor. Porcul
Ignatul: Tradiții și obiceiuri. De ce femeile nu trebuie să participe la tăierea porcului by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/54643_a_55968]
-
personalități care au dat consistență vieții noastre muzicale în deceniile de mijloc, de sfârșit ale secolului trecut, de început ale acestui secol. Compozitori și muzicieni performeri, soliști instrumentiști și cântăreți, notorii melomani, literați, teoreticieni ai muzicii, profesori, regizori de operă, folcloriști, muzicieni ce aparțin diferitelor genuri - de la cele de largă adresare, de la muzica populară și jazz până la personalități ce au marcat arta componistică la nivel european, își găsesc așezare în acest prim volum de portrete. Sunt cei de care ne-am
Cărțile noastre, cărțile muzicii by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/5370_a_6695]
-
fost Nicolae Iorga, a întâmpinat, de la început, adversități așa de multe încât specialiștii francezi erau puși în situația de a face calea întoarsă la Paris fără să-și împlinească misiunea pentru care veniseră. Și aceasta pentru că, pe de o parte, folcloriști muzicali de seamă, cu deosebire George Breazul, au refuzat colaborarea, singurii care au acceptat-o fiind Emil Riegler-Dinu și Mihail Vulpescu, iar pe de altă parte subvențiile românești de care aveau nevoie au fost aprobate cu întârziere. Proiectul a demarat
O importantă descoperire by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/6622_a_7947]
-
Banat, Oltenia, Muntenia, Dobrogea, Cadrilater, Moldova, Basarabia, Transilvania, de la români din afara țării. Pe lângă aceștia, necunoscuți, au fost înregistrați Al. Vasiliu, Gheorghe V. Madan, Sabin Drăgoi, Tache Papahagi, Gheorghe N. Dumitrescu-Bistrița. Facem o mențiune specială pentru Gheorghe V. Madan, scriitorul și folcloristul basarabean, care absolvise Conservatorul de Artă Dramatică la București și era un bun cântăreț, cu un repertoriu bogat de cântece din stanga Prutului. în el cei ce l-au înregistrat au văzut un "excellent sujet". Cele 500 de texte, câte numără
O importantă descoperire by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/6622_a_7947]
-
esențiale în opera și în structura psihologică a unor artiști greu de citit în profunzime și pentru oameni de specialitate cu multă experiență. Despre percepția falsă a lui Brâncuși, de pildă, în extrem de puține cuvinte, Sorescu spune următoarele: „Victimă a folcloriștilor și a literaților! La intrarea în opera lui Brâncuși ar trebui o răzătoare, să te ștergi pe picioare de toate legendele pe care le-ai auzit despre el", pentru ca, doar cîteva fraze mai încolo, să identifice impecabil Rugăciunea brâncușiană din
Ochiul lui Sorescu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/6502_a_7827]
-
a adoptat o Recomandare referitoare la salvgardarea culturii tradiționale și a folclorului, privite ca parte a patrimoniului umanității, căruia guvernele de pretutindeni ar trebui să îi acorde atenție și sprijin pentru salvgardare. Intr-un studiu consacrat definirii identității un cunoscut folclorist american, Alan Dundes, aprecia că „Folclorul este mijlocul fundamental al societății pentru a-și descoperi și construi propria identitate". Desigur, folosea termenul în sens savant, fără a include și nuanțele vulgarizatoare, uneori peiorative, folosite, uzual, mai ales în massmedia. Segmentul
O întrebare pentru dna Sabina Ispas directoarea Institutului de Etnografie by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6470_a_7795]
-
că în felul acesta și grație cenzurei, vreun istoriograf literar al anului 2000 se va ocupa și de noi, ca de niște biete victime ale coanei Anastasia" (p. 74). Merită semnalat și capitolul dedicat lui Ovidiu Papadima, istoric literar și folclorist în care G. Călinescu, în ciuda deosebirilor politice și estetice, a avut mare încredere. Corespondența inedită cu Teodor Vârgolici ne dezvăluie și vocația sa profesorală, iar referatele de uz intern pentru RITL, acribia sa „nemțească". Mai importantă, din punct de vedere
Documente în „rama“ memoriei by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/6326_a_7651]
-
dorit cu un bețișor, apoi se puncta tatuajul cu ajutorul a două ace. Locul era legat cu un material textil și era dezlegat după 10 zile. Pe lângă semnul crucii se mai foloseau și alte motive precum copacii, datele de naștere, broderiile. Folcloriștii greci, precum Vasilis Nitsiakos, subliniază că tatuajul în formă de cruce avea valoare de separator etnic, pe lângă cea de înfrumusețare. Actul de tatuare era secret, datorită codurilor specifice comunităților conservatoare. Se reafirmă ideea că bărbații nu se tatuau.
Tatuajele misterioase ale bătrânelor aromânce din Dobrogea. Ce semnifică și de ce îl poartă by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/63437_a_64762]
-
o recunoaștem, o supremă consacrare profesională. O.L.C. - Șirul personalităților vieții noastre muzicale care au făcut parte din Academia Română este mult mai mare și se extinde pe o perioadă de mai bine de o sută de ani. Mă refer la folcloristul Theodor Burada în anii sfârșitului de secol XIX, apoi la etnomuzicologul Constantin Brăiloiu, la compozitorii Tiberiu Brediceanu, Mihail Jora, Paul Constantinescu, Sabin Drăgoi, Georg Wilhelm Berger, Mihail Andricu, Sigismund Toduță... și alții... D. Av. - V-ați consacrat întreaga viață, întreaga
OCTAVIAN LAZĂR COSMA: „Compozitorii generației enesciene și post-enesciene au luptat pentru afirmarea unei identități românești.“ by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/5064_a_6389]
-
estetică. București, Editura Albatros, [1972], 248 pagini + 42 file planșe. 3. Obsesia timpului pierdut, paginile 73-75. 4. Constantin Noica - Creație și frumos în rostirea românească. București, Editura Eminescu, [1973], 183 pagini. 5. Ion Apostol Popescu (n. 1920 - 1984), istoric literar, folclorist și memorialist. Autorul cărții Arta icoanelor pe sticlă de la Nicula. Prefață de A. E. Baconski. București, Editura Tineretului, 1969, 144 pagini. 6. Călin Popescu, pictor și desenator. Stabilit de multă vreme în Statele Unite ale Americii.
Un estetician sub vremuri – Gheorghe Achiței by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5767_a_7092]
-
text, este, la rândul ei, - credem - foarte convingătoare. Eliade s-ar fi bucurat s-o citească! Fascinație Fie-mi iertat un preambul în aparență numai subiectiv, dar pe care-l consider necesar ca să mă delimitez: nu sînt nici etnolog, nici folclorist, nici istoric al religiilor, ca să-mi spun cuvîntul asupra Nunții Cosmice din Miorița, temă pe care Mircea Eliade a tratat-o magistral într-un eseu, ca și, de altfel, acea Bauopfer 1) din balada Mînăstirii Curtea de Argeș. Ar fi de altfel
Miorița și Mircea Eliade by Șerban Cioculescu () [Corola-journal/Memoirs/6911_a_8236]
-
7 iulie, trei tineri bucovineni, profitând de libera trecere dintre Bucovina, ocupată de trupele ruse și Basarabia, pleacă spre Chișinău, deciși să predea lecții de limbă și literatură română fraților dintre Prut și Nistru. Se numeau Liviu Marian, fiul cunoscutului folclorist Simion Florea Marian, George Tofan și Ovidiu }opa. Acesta, născut la 17 mai 1891 în localitatea Rarauncea, fiu al lui Dimitrie }opa, preot stavrofor și profesor la Facultatea de Teologie din Cernăuți, avea să fie, mai târziu, profesor de istorie
Un memorialist necunoscut: Ovidiu Țopa by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Memoirs/7433_a_8758]
-
și Școala moldovenească au stat în slujba cauzei românești. Cursurile de limbă română au devenit arhipopulate, mărindu-se din cauza aceasta cu mult numărul grupelor de cursanți. Au început să vină și profesori din vechiul regat: cei doi frați Haneș, Diaconescu, folcloristul Pamfil și alții. Lupta nu era ușoară căci numai foarte greu ai putut să-i dezbari pe intelectualii basarabeni de mentalitatea rusească. Dar cu toate acestea un număr destul de însemnat s-au dat pe brazdă. La 27 martie st. v.
Un memorialist necunoscut: Ovidiu Țopa by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Memoirs/7433_a_8758]
-
Nicolae Scurtu Biografia istoricului literar, folcloristului, cărturarului și epistolografului G.T. Kirileanu (1872-1960), cu adevărat excepțională, a fost riguros cercetată de Constantin Bostan (n. 1944), care, după un lung și anevoios travaliu, a izbutit să-i restituie întreaga operă 1 în condiții filologice ireproșabile. E necesar să
Completări la biografia lui G.T. Kirileanu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5184_a_6509]
-
Creangă, prozator și gazetar, specialist în științe juridice. A publicat în revista Gândirea o nuvelă - Cheltuielile de îngropăciune, 6, nr. 2, martie 1926, p. 64-67. 3. Domnița Gherghinescu-Vania (1909-1969), traducătoare, memorialistă și epistolieră. 4. Horia Teculescu (1897-1942), istoric literar și folclorist. Nichifor Crainic i-a recenzat, elogios, cartea Pe Murăș și pe Târnave. Flori înrourate. (Doine și strigături) în Gândirea, 10, nr. 4, aprilie 1930, p. 145-146. (Cronica măruntă). 5. Am consultat ziarul Universul din anul 1929 și nu am identificat
Câteva contribuții la bibliografia lui Nichifor Crainic by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5651_a_6976]
-
patru terține]. 3. Nu a apărut cu acest titlu în revista Viața Românească. Prima colaborare la această prestigioasă revistă se numește Gazeta de stradă, 4, nr. 6, iunie 1951, p. 53-55. 4. Vasile Gh. Popa (n. 1912 - m. 1976), profesor, folclorist și memorialist. La Liceul „N. Gane" din Fălticeni a predat limba română și limba latină în perioada (1947-1973). Remarcabile sunt cărțile: Folclor din Țara de Sus (1984), Convorbiri cu Virgil Tempeanu sau elogiul spiritualității Germaniei (1998) și Nicolae Labiș, folclorist
Însemnări despre epistolograful Nicolae Labiș by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6093_a_7418]
-
folclorist și memorialist. La Liceul „N. Gane" din Fălticeni a predat limba română și limba latină în perioada (1947-1973). Remarcabile sunt cărțile: Folclor din Țara de Sus (1984), Convorbiri cu Virgil Tempeanu sau elogiul spiritualității Germaniei (1998) și Nicolae Labiș, folclorist (2005). 5. Radu Boureanu - Sângele popoarelor. Cu 20 de desene ale autorului și un autoportret. București, Editura pentru Literatură și Artă, 1948, 95 pagini. [Poezii]. 6. Flacăra. Săptămânal de Artă și de Cultură al Uniunii Sindicatelor de Artiști, Scriitori și
Însemnări despre epistolograful Nicolae Labiș by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6093_a_7418]
-
de recenzii favorabile. În revista „Grai și suflet”, vol. III, fasc. I, 1927, Ovid Densușianu, el însuși interesat de acest aspect etnografic și folcloric (v. studiul Viața păstorească în poezia noastră populară), subliniază utilitatea unei asemenea cercetări pentru etnografi și folcloriști. Cele două cărți (Dor și jale, 1921 și Păstoritul în Munții Rodnei, 1926) au o subtilă legătură cu monografia Ion Creangă, Tipografia Augustin S. Deac, Gherla, 1921; din aceste ținuturi năsăudene își are obârșia, pe linie maternă, Ion Creangă, așa cum
Prima monografie despre Creangă by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/3158_a_4483]
-
a adunat un imens material biografic. Din motive care, deocamdată, ne scapă, nu a finalizat o monografie a poetului de la Pârscov. Revelatoare mi se par a fi epistolele primite de la poetul și istoricul literar G. G. Ursu (1911-1980), precum și de la folcloristul Ion Nijloveanu (1913-2000), care l-au stimulat și susținut în cercetarea operei și biografiei unuia dintre cei mai însemnați scriitori. În epistolele acestea, necunoscute până acum, se evocă timpuri și destine care au contribuit, fundamental, la schimbarea imaginii literaturii române
Scrisori către poetul Nicolae Ungureanu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3965_a_5290]
-
Muntenia 4, nu înseamnă mare lucru. Eu m-am și supărat un timp pe Șerb5, pentru că mă înțelesesem cu el ca să-mi tipărească volum separat și era cât pe aci să nu consimt semnarea contractului. Îți vorbesc despre mine ca folclorist, dacă nu pot să-ți vorbesc de creația proprie, teren în care aș fi dorit mult să mă afirm. Voi încerca și eu asta la revista Argeș, pe care cred c-o urmărești. Ce e mai rău, e că inima
Scrisori către poetul Nicolae Ungureanu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3965_a_5290]