400 matches
-
Mesianism ardelean, București, 1937; Bârladul cultural, pref. Nicolae Petrașcu, București, 1938; Gândirismul. Istoric, doctrină, realizări, București, 1940; Emil Gârleanu, Craiova, 1941; Folklorul. Obiect. Principii. Metodă, București, 1947; ed. (Folclorul. Obiect, principii, metodă, categorii), București, 1970; Balada populară română, București, 1966; Folcloristica română. Evoluție, curente, metode, București, 1968; Folcloristica, București, 1975; Structura poetică a basmului, București, 1975; Gruia lui Novac. Repovestire în proză, cu gravuri de Mircia Dumitrescu, București, 1977; Retorica folclorului. Poezia, București, 1978; Eposul popular românesc. Teme, motive, structuri poematice
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290648_a_291977]
-
Nicolae Petrașcu, București, 1938; Gândirismul. Istoric, doctrină, realizări, București, 1940; Emil Gârleanu, Craiova, 1941; Folklorul. Obiect. Principii. Metodă, București, 1947; ed. (Folclorul. Obiect, principii, metodă, categorii), București, 1970; Balada populară română, București, 1966; Folcloristica română. Evoluție, curente, metode, București, 1968; Folcloristica, București, 1975; Structura poetică a basmului, București, 1975; Gruia lui Novac. Repovestire în proză, cu gravuri de Mircia Dumitrescu, București, 1977; Retorica folclorului. Poezia, București, 1978; Eposul popular românesc. Teme, motive, structuri poematice, București, 1983; Poetica „Mioriței”, București, 1984; Proza
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290648_a_291977]
-
5; George Dem. Loghin, „Gândirismul”, „Cetatea Moldovei”, 1941, 13; I. Șt. Botez, Emil Gârleanu, „Bucăți alese”, „Orizonturi”, 1941, 5-10; Raffaele Corso, „Folklorul. Obiect. Principii. Metodă”, „Folclore” (Napoli), 1948; Ion Taloș, „Balada populară română”, „Jahrbuch für Volksliedforschung” (Berlin), 1967; Pavel Ruxăndoiu, „Folcloristica română”, „Revista învățământului superior”, 1968, 12; Ion Șeuleanu, „Folcloristica română”, SUB, Philologia, t. XIV, 1969, fasc. 2; I. Oprișan, „Folcloristica română”, RITL, 1969, 3; Alexandru Dobre, „Balada populară română”, REF, 1969, 5; Gérald Berthoud, „Folclorul”, „Archives suisses d’anthropologie générale
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290648_a_291977]
-
I. Șt. Botez, Emil Gârleanu, „Bucăți alese”, „Orizonturi”, 1941, 5-10; Raffaele Corso, „Folklorul. Obiect. Principii. Metodă”, „Folclore” (Napoli), 1948; Ion Taloș, „Balada populară română”, „Jahrbuch für Volksliedforschung” (Berlin), 1967; Pavel Ruxăndoiu, „Folcloristica română”, „Revista învățământului superior”, 1968, 12; Ion Șeuleanu, „Folcloristica română”, SUB, Philologia, t. XIV, 1969, fasc. 2; I. Oprișan, „Folcloristica română”, RITL, 1969, 3; Alexandru Dobre, „Balada populară română”, REF, 1969, 5; Gérald Berthoud, „Folclorul”, „Archives suisses d’anthropologie générale” (Geneva), 1969-1970; E. Wildhaber, „Folclorul. Obiect, principii, metodă, categorii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290648_a_291977]
-
Corso, „Folklorul. Obiect. Principii. Metodă”, „Folclore” (Napoli), 1948; Ion Taloș, „Balada populară română”, „Jahrbuch für Volksliedforschung” (Berlin), 1967; Pavel Ruxăndoiu, „Folcloristica română”, „Revista învățământului superior”, 1968, 12; Ion Șeuleanu, „Folcloristica română”, SUB, Philologia, t. XIV, 1969, fasc. 2; I. Oprișan, „Folcloristica română”, RITL, 1969, 3; Alexandru Dobre, „Balada populară română”, REF, 1969, 5; Gérald Berthoud, „Folclorul”, „Archives suisses d’anthropologie générale” (Geneva), 1969-1970; E. Wildhaber, „Folclorul. Obiect, principii, metodă, categorii”, „Schweizerisches Archiv für Volkskunde” (Basel), 1970, 3-4; Bela Gunda, „Folclorul. Obiect
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290648_a_291977]
-
1971; Bârlea, Ist. folc., 569-571; Max Lüthi, „Die dichterische Struktur des Volksmärchens”, „Schweizerisches Archiv für Volkskunde”, 1976, 3-4; Ioana Bot, În așteptarea sintezei, TR, 1986, 34; Petru Ursache, Eseuri etnologice, București, 1986, 269-287; I.C. Chițimia, Un nou premiu Herder pentru folcloristica românească, REF, 1987, 2; Adriana Rujan, Profesorul Gheorghe Vrabie la 80 de ani - clasicitatea modernă a operei, REF, 1988, 2; Marian Vasile, Teorii folclorice românești în ultimele decenii, REF, 1989, 1; Iordan Datcu, Gheorghe Vrabie. In memoriam, ADV, 1991, 450
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290648_a_291977]
-
a lui Ion Heliade Rădulescu, poliglot B.P.Hasdeu a dominat prin vocația universalității cea de-a doua jumătate a secolului al XIX-lea, ca reprezentant al gândirii științifice umaniste, însetat de cunoaștere și creație. El a deschis drumuri în filologie, folcloristica, istorie, așezând cercetarea acestor domenii într-un cadru care nu se va schimba multă vreme. A desfășurat o prodigioasa activitate gazetăreasca, fiind inițiatorul a numeroase reviste și ziare: "România" (1858), "Foaia de istorie română", "Foaia de istorie și literatura" (1860
Tipologia personajelor din opera lui Bogdan Petriceicu Hasdeu by Diana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/83577_a_84902]
-
populare din Transilvania, București, 1893; ed. îngr. Maria Croicu, introd. I. C. Chițimia, București, 1970. Repere bibliografice: Petru Drăgănescu-Brateș, Viața și opera lui Ioan G. Bibicescu, Turnu Măgurele, 1938; Octav Păun, Un folclorist valoros: I. G. Bibicescu, GL, 1964, 19; Vrabie, Folcloristica, 246; Bârlea, Ist.folc., 301-303; Dicț. lit. 1900, 100-101; Datcu, Dicț. etnolog., I, 74. L.Cș.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285722_a_287051]
-
unde a debutat în 1912, „Gând românesc”, „Mélanges de l’École Roumaine en France”, „Revista de folclor”, „Revue internationale des études balcaniques”, „Societatea de mâine”, „Steaua”, „Studia Universitatis «Babeș-Bolyai»”, „Șezătoarea”, „Transilvania”, „Țara Bârsei”, „Viața românească” ș.a. M. rămâne în istoria folcloristicii și a etnografiei românești atât prin activitatea de organizare a cercetării științifice (Arhiva de Folclor a Academiei Române, „Anuarul Arhivei de Folclor”), cât și prin contribuțiile directe, câteva cu adevărat marcante, la studiul culturii populare. Pentru proiectele de studiu ale Arhivei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288332_a_289661]
-
jucând (1962), Gheorghe Alexici, Texte din literatura poporană română (II, 1966), George Pitiș, folclorist și etnograf (1968). Studiile cu caracter monografic, de folclor comparat etc., precum și articolele mai „mărunte” au ținută științifică, reprezentând fiecare o contribuție de certă însemnătate în folcloristica românească. Printre ele, remarcabile sunt La Mort-mariage: une particularité du folklore balcanique (1925), Obiceiul junilor brașoveni (1930), Cercetări folclorice în Țara Oașului (1932), Variantele românești ale snoavei despre femeia necredincioasă (1933), Cântare și verș la Constantin. Sfârșitul lui Brâncoveanu în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288332_a_289661]
-
ce aparține acestei culturi. Folcloristul are în vedere un ansamblu unitar și de aceea, rămânând în afara oricărei școli sau direcții etnologice, el se afirmă ca etnopsiholog, estetician, sociolog sau filolog, indiferent dacă se ocupă de folclor, etnografie, artă populară, istoria folcloristicii sau de instituționalizarea cercetării științifice. În domeniul istoriei folcloristicii, M. este considerat „unul dintre fondatorii acestei discipline” (Ion Taloș), un deschizător de drumuri, studiile sale fiind axate mai ales pe relevarea interesului pentru folclor în Transilvania. Cercetările consacrate preocupărilor de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288332_a_289661]
-
ansamblu unitar și de aceea, rămânând în afara oricărei școli sau direcții etnologice, el se afirmă ca etnopsiholog, estetician, sociolog sau filolog, indiferent dacă se ocupă de folclor, etnografie, artă populară, istoria folcloristicii sau de instituționalizarea cercetării științifice. În domeniul istoriei folcloristicii, M. este considerat „unul dintre fondatorii acestei discipline” (Ion Taloș), un deschizător de drumuri, studiile sale fiind axate mai ales pe relevarea interesului pentru folclor în Transilvania. Cercetările consacrate preocupărilor de folclor ale lui Samuil Micu, Vasilie Popp, Timotei Cipariu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288332_a_289661]
-
folclor ale lui Samuil Micu, Vasilie Popp, Timotei Cipariu, Nicolae Pauleti, At. M. Marienescu, Ion Pop-Reteganul, Moses Gaster, Ovid Densusianu ș.a. demonstrează că mișcarea folcloristică din Transilvania a parcurs aceleași etape, are aceleași caracteristici și cunoaște o evoluție asemănătoare cu folcloristica de peste munți. Cercetările „etnografice și de folclor”, ca și cele de artă populară ale lui M. sunt de primă însemnătate. Ele izbutesc să contureze profilul unei personalități științifice proeminente, care a contribuit în chip esențial la investigarea și cunoașterea în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288332_a_289661]
-
Este fiul Olimpiadei și al lui Simion Hâncu. A absolvit Facultatea de Filologie a Universității de Stat din Moldova (1957) și a obținut doctoratul în filologie (1962) cu teza Balada populară „Miorița”. Din 1962 devine colaborator științific în secția de folcloristică a Institutului de Etnografie și Folclor al Academiei de Științe a Republicii Moldova. Publică la „Limbă și literatură moldovenească”, „Revista de etnologie” ș.a. A făcut parte din colectivul care a realizat lucrarea Cât îi Maramureșul (1993; Premiul „Simion Florea Marian” al
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287404_a_288733]
-
de iarnă, în colaborare cu V. Zelenciuc), a colecțiilor de folclor pe zone (șapte volume), Mărgăritare (cincisprezece culegeri; îi aparțin două cărți). Are preocupări privind geneza speciilor și genurilor folclorice, istoria baladelor, evoluția obiceiurilor și a poeziei de familie, istoria folcloristicii ș.a. A scris monografiile Balada populară „Miorița” (1967), Eposul baladic la moldoveni (1977), Probleme de geneză a creației poetice populare moldovenești (1991). Publică studii și articole despre S. Fl. Marian, B.P. Hasdeu, T.T. Burada, P.V. Ștefănucă ș.a. Este autorul mai
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287404_a_288733]
-
Maikon Teutsch-Neugriechisches Worterbuch. Leipzic, 1804 A.T.Laurian și J.C. Massimu, Dictionariulu limbei romane, 1871 Mihai Costăchescu, Documente moldovenești înainte de Ștefan cel Mare, 1931 BURAGA GH. COSTACHE 1909 1999 Scriitor, arheolog, etnograf Buraga Gh. Costache pasionat cercetător în domeniul arheologiei, folcloristicii, monografiei, etnografiei și dialectologiei, eseist și poet, colecționar, inovator, Costache Buraga este una dintre personalitățile cele mai complexe ale Dăneștiului contemporan. S-a născut la Dănești jud. Vaslui, la 2 martie 1909, ca al doilea copil din cei șase ai
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
au trăit, despre județul nostru, despre Moldova și chiar despre țara noastră. Un asemenea neobosit căutător, cercetător se numește Buraga Costache. S-a născut pe 2 martie 1909 în com.Dănești. A fost numit autodidact, pasionat cecetător în domeniul arheologiei, folcloristicii, etnografiei și dialectologiei, eseist și poet, colecționar, inovator. A fost învățător apoi profesor de limba rusă, dar în afara învățământului s-a ocupat cu apicultura, avicultura, sericicultura iar în domeniul mecanicii a realizat cîteva proiecte de inovații și invenții. La școală
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
disciplinele folclor literar, etnologie și estetică, construindu-și o carieră didactică până la gradul de profesor (din 1992). Obține doctoratul cu teza Revista „Șezătoarea” (1971). A debutat cu o recenzie la „Scrisul bănățean” (1961) și editorial cu volumul „Șezătoarea” în contextul folcloristicii (1972). Colaborează la „Analele științifice ale Universității «Al.I. Cuza» din Iași”, „Anuar de lingvistică și istorie literară”, „Studii de slavistică”, „Anuarul de etnografie al Moldovei”, „Studii și comunicări de etnologie”, „Anuarul Muzeului Etnografic al Bucovinei”, „Poezia”, „Iașul literar”, „Limbă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290384_a_291713]
-
Ateneu”, „Bucovina literară”, „Saeculum”. În 2001, la împlinirea vârstei de șaptezeci de ani, Universitatea ieșeană îi acordă titlul professor emeritus, Asociația Scriitorilor din Iași îi decernează Premiul de Excelență, iar revista „Convorbiri literare” Premiul Opera Omnia. După „Șezătoarea” în contextul folcloristicii, amplă cercetare asupra personalității și operei lui Artur Gorovei, asupra programului și ideilor pe care revista editată de acesta la Fălticeni le-a promovat, U. optează pentru un demers estetic preponderent teoretic, realizat în lucrările Poetică folclorică (1976), Prolegomene la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290384_a_291713]
-
comice, dar s-a distins „prin observații ascuțite, prin finețea disocierilor, iar după caz, a asociațiilor, prin mult curaj”, multe sentințe populare fiind apte să constituie „reper în fundamentarea unei teorii a comicului și a râsului”. SCRIERI: „Șezătoarea” în contextul folcloristicii, București, 1972; Poetică folclorică, Iași, 1976; Prolegomene la o estetică a folclorului, București, 1980; Eseuri etnologice, București, 1986; T. Maiorescu esteticianul, București, 1987; Camera Sambô. Introducere în opera lui Mircea Eliade, Iași, 1993; Sadovenizând, sadovenizând..., Iași, 1994; Etnoestetica, Iași, 1998
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290384_a_291713]
-
cu Magda Ursache); Al. Dima, Domeniul esteticii, introd. edit., Iași, 1998; Mihai Eminescu, Doina, introd. edit., Iași, 2000 (în colaborare cu Magda Ursache), Luceafărul, introd. edit., Iași, 2001 (în colaborare cu Magda Ursache). Repere bibliografice: Liviu Leonte, „«Șezătoarea» în contextul folcloristicii”, CRC, 1972, 31; Constantin Ciopraga, Perspectiva folclorică, CRC, 1972, 45; Grigore Smeu, Estetica folclorului, CL, 1981, 7; Z. Cârlugea, „Eseuri etnologice”, LCF, 1987, 30; Octav Păun, Semnificația folcloristicii, LCF, 1988, 5; Marian Vasile, Teorii folclorice românești în ultimele decenii, REF
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290384_a_291713]
-
în colaborare cu Magda Ursache). Repere bibliografice: Liviu Leonte, „«Șezătoarea» în contextul folcloristicii”, CRC, 1972, 31; Constantin Ciopraga, Perspectiva folclorică, CRC, 1972, 45; Grigore Smeu, Estetica folclorului, CL, 1981, 7; Z. Cârlugea, „Eseuri etnologice”, LCF, 1987, 30; Octav Păun, Semnificația folcloristicii, LCF, 1988, 5; Marian Vasile, Teorii folclorice românești în ultimele decenii, REF, 1990, 3-4; Ofelia Ichim, „Camera Sambô”, AUI, literatură, t. XXXIX-XLI, 1993-1994; Datcu, Dicț. etnolog., II, 262-264; Iordan Datcu, O carte de etnoestetică, RL, 1999, 20; Nicolae Turtureanu, Manualul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290384_a_291713]
-
Ateneu”, „Flacăra”, „Limbă și literatură”, „Orizont”, „Revista de folclor”, „Revista de etnografie și folclor”, „Revista Fundațiilor Regale”, „România literară”, „Satul”, „Sociologie românească”, „Steaua”, „Tribuna”. Prin rigoare, caracter larg comprehensiv și varietate a operei sale de culegător, exeget, metodolog, istoric al folcloristicii și editor, B. continuă activitatea pleiadei de folcloriști alcătuită din P. Caraman, T. Papahagi, I. Diaconu, D. Caracostea și I. Mușlea, fiind însă mai apropiat, prin afinități spirituale și preocupări, de ultimii doi, al căror travaliu științific îl duce mai
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285647_a_286976]
-
publică Tipologia folclorului din răspunsurile la chestionarele lui B. P. Hasdeu (1970) de I. Mușlea și Problemele tipologiei folclorice (1971) de D. Caracostea. De acești doi eminenți cercetători ai culturii noastre populare îl leagă de asemenea meditația gravă asupra destinului folcloristicii, efortul de a o elibera de sub tutela literaturii, a eseisticii literare și a diletantismului, de a o dota cu instrumentele de lucru necesare, îndelung așteptate. Spre deosebire însă de D. Caracostea, care a abordat și „disciplinele adiacente”, sau de I.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285647_a_286976]
-
lui. Cunoașterea profundă și nemijlocită a folclorului românesc în evoluția lui, ca și fructuoasa activitate de înregistrare modernă a creațiilor populare (B. este unul dintre cei mai avizați cercetători contemporani ai „terenului”), dublate de numeroase și atente lecturi din bibliografia folcloristicii universale și îndeosebi din bibliografia germană, toate au rodit în studiul Metoda de cercetare a folclorului (1969), singura lucrare temeinică de acest fel din bibliografia românească de specialitate. Aici sunt expuse critic metodele de culegere a folclorului, precum și modalitățile specifice
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285647_a_286976]