404 matches
-
1882-1883). Este director la „Foaia societății «Românismul»” (1870-1871) și la „Revista literară și științifică” (1876), colaborează la alte gazete ale vremii („Buciumul”, „Familia”, „Sentinela română”, „Românul”, „Perseverența”, „Ghimpele” ș.a.). Chiar dacă treptat revistele lui H. vor fi orientate spre istorie, filologie, folcloristică, ele relevă un gazetar de o forță puțin obișnuită, conștient de nevoia depășirii diletantismului în publicistică și capabil să facă acest pas pe cont propriu. Spirit independent, își exprimă clar atitudinea democratică, ideile despre destinul românilor în etapa de după Unire
HASDEU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287418_a_288747]
-
ș.a. Stilistica exaltată a lui N. Bălcescu e de regăsit în aceste pagini, în discuție fiind nu atât înrâurirea, modelul, cât mai cu seamă afinitatea temperamentală. Cu o viziune care trimite întotdeauna la romantism, H. consideră că istoria, filologia, etnopsihologia, folcloristica sunt discipline congenere. Influențat de Giambattista Vico, crede, ca și N. Iorga și G. Călinescu mai târziu, că toate aparțin unui singur domeniu, istoria generală, identificată ca studiu multidisciplinar al vieții unui popor. Pentru că, în opinia lui, grifa spiritualității etnice
HASDEU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287418_a_288747]
-
de economie politică, I-II, îngr. și pref. I. Oprișan, București, 2002; Soarele și Luna. Folclor tradițional în versuri (Răspunsuri la chestionar), I-II, îngr. și pref. I. Oprișan, București, 2002; Arhiva spiritistă, I-III, tr. Jenica Tabacu, București, 2002-2003; Folcloristica, I-II, îngr. și introd. I. Oprișan, București, 2003; Studii literare, filosofice și culturale, îngr. Stancu Ilin, București, 2003. Repere bibliografice: Vulcan, Panteonul, 137-142; Maiorescu, Critice, I, 177, III, 33-34, 38-41; Genealogia și biografia d-lui B.P. Hasdeu, Craiova, 1884
HASDEU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287418_a_288747]
-
Munteanu, B.P. Hasdeu, București, 1963; Mîndra, Incursiuni, 55-62; Brădățeanu, Drama, 77-112; Studii și materiale despre B.P. Hasdeu, Chișinău, 1966; E.M. Dvoicenko-Markova, Russko-rumânskie literaturnâe sviazi v pervoi polovine XIX veka, Moscova, 1966, 134-156; Brădățeanu, Istoria, I, 275-297; Cornea, Oamenii, 202-248; Vrabie, Folcloristica, 183-199; Cicerone Poghirc, B.P. Hasdeu lingvist și filolog, București, 1968; Seche, Schiță, II, 9-34; Ion Mușlea, Ovidiu Bârlea, Tipologia folclorului din răspunsurile la chestionarele lui B.P. Hasdeu, București, 1970; Mihai Drăgan, B.P. Hasdeu, Iași, 1972; B.P. Hasdeu interpretat de..., îngr
HASDEU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287418_a_288747]
-
Sicilia del popolo”, „Meridiano di Romă”, „Moldova literară”, „Rassegna storica del Risorgimento”, „Richerche di filologia romena”, „Revista scriitorilor români”, „Română”, „Tribuna” ș.a. După debutul editorial din 1934, cu studiul de istorie literară La centenarul Al. Odobescu (1834-1934), I. se consacră folcloristicii, devenind unul dintre teoreticienii domeniului. Cercetările premergătoare susținerii tezei de doctorat și teza însăși se opresc asupra folclorului istroroman. Din acest spațiu etnic culege și publică interesante florilegii (Așa cântat! Cântece populare istroromane - Cânți popolari istroromeni, 1936, Îl canto popolare
IROAIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287620_a_288949]
-
Littman, Viața lui Petre Ispirescu, RITL, 1955; Vasile Netea, Petre Ispirescu, REF, 1958, 7; Traian Ionescu-Nișcov, Corespondența dintre Jan Urban Jarník și Petre Ispirescu, RITL, 1963, 3-4; Al. Dobre, Petre Ispirescu - 80 de ani de la moarte, REF, 1967, 6; Vrabie, Folcloristica, 136-142; Ist. lit., III, 905-910; Bârlea, Ist. folc., 156-165; Virgiliu Ene, Folcloriști români, Timișoara, 1977, 56-65; Constantin Noica, Sentimentul românesc al ființei, București, 1978, 112-145; Dicț. lit. 1900, 457-458; Eugen Todoran, „Tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte”, model constitutiv
ISPIRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287627_a_288956]
-
poezie vor fi prezenți Vasile Bumbac, Nicu Dracinschi, I.V. Ivanciuc, Constantin Morariu, Sever Beuca Costineanul, Mihail Teliman, V. Huțan, Ion Cocârlă-Leandru ș.a. Colaborează cu proză Emanoil Grigorovitza, Traian Brăileanu, Liviu Marian, Ion Grămadă, Artur Gorovei. Un sector redutabil îl reprezintă folcloristica, domeniu în care activează Simion Florea Marian, Elena Niculiță Voronca, Dimitrie Dan, Artur Gorovei, Grigore Crețu (Originea cuvântului doină), O. Isopescul, care publică numeroase balade, basme, cântece populare, obiceiuri de la naștere, cununie și înmormântare. Se pune un accent deosebit pe
JUNIMEA LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287681_a_289010]
-
Bibliographie linguistique” din Utrecht, Olanda, iar în 1968 este cooptat în colegiul de redacție la „Revue des études roumaines”. Contribuția esențială a lui L. aparține lingvisticii și filologiei. Dar preocupările multiple, la hotarul dintre filologie, istorie (chiar arheologie și epigrafie), folcloristică, istoria culturii și a civilizației, îl apropie de domeniul literaturii, invocată ca perspectivă și sursă în mai toate studiile sale. În paralel cu lucrările strict științifice, L. a fost și un asiduu comentator, prezent în „Stindardul” mai bine de un
LOZOVAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287857_a_289186]
-
al Academiei Ruse (1980), iar din 1993 membru al asociației Folklore Fellows International (Helsinki). Este doctor abilitat în filologie (1976). G. a cercetat cântecele epice eroice românești, a delimitat baladele, cântecele istorice, eposul eroic ca specii aparte, a studiat istoria folcloristicii din România, Basarabia, Transnistria, textologia „complexă” și poetica istorică a folclorului epic, relațiile interetnice și interferențele în folclor, în monografia Vostocinoromanskii gheroiceskii epos (1967), urmată de Folklor i moldavsko-russko-ukrainskie istoriceskie sviazi (1975), Ustnaia epiceskaia tradiția vo vremeni (1989) ș.a. A
GAŢAC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287173_a_288502]
-
colecția lui V. Alecsandri și problema textului lor de bază, publicând numeroase documente folclorice și analizând filonul folcloric în romanul contemporan. A efectuat cercetări de teren în Bulgaria, România, Republica Moldova, Karelia, Altai, China ș.a. A preconizat unele metode noi ale „folcloristicii experimentale”, bunăoară în descifrarea datei și textului baladei Ilincuța, determinând că a fost culeasă la 25 februarie 1791, cum demonstrează în studiul Samaia ranniaia zapisi vostocinoromanskoi epiceskoi pesni din volumul colectiv Folclor. Poetica i tradiția (1982). Lucrarea i-a prilejuit
GAŢAC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287173_a_288502]
-
Odobescu, Al. Vlahuță, în fine, sunt aduse informații despre rolul său de îndrumător al lui Petre Ispirescu, D. Stăncescu, Gr. G. Tocilescu, P.V. Năsturel, Lazăr Șăineanu ș.a., pe care i-a îndemnat și ajutat la realizarea unor importante lucrări de folcloristică, filologie și istorie literară. SCRIERI: Basme și istorii talmudice, București, 1879; Lilith și cei trei îngeri, București, 1881; Legende talmudice și legende românești, București, 1882; Beiträge zur vergleichenden Sagen und Märchenkunde, București, 1883; Literatura populară română, București, 1883; ed. îngr
GASTER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287172_a_288501]
-
îngr. și introd. Iordan Datcu, București, 1976, 219-232; Ștefan Pașca, Activitatea lui Moses Gaster în domeniul lingvisticii și al filologiei române, CLG, 1956, 1-4; Macrea, Lingviști, 137-152; Chițimia, Folcloriști, 273-326; Richard M. Dorson, The British Folklorists, București, 1968, 273-276; Vrabie, Folcloristica, 236-237; Ion Mușlea, Cercetări etnografice și de folclor, I, îngr. și introd. Ion Taloș, București, 1971, 201-213; Bucur, Istoriografia, 104-113; Ist. lit., III, 862-874; Bârlea, Ist. folc., 260-264; Venetia Newall, The English Foklore Society under the Presidency of Haham Dr.
GASTER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287172_a_288501]
-
religia mahomedană, Cartea sistemei (1722). Studiul introductiv trece în revistă toate încercările de tălmăcire ale înaintașilor și oferă informații documentate despre religia islamică. Importanța acordată de G. culturii populare tradiționale îl determină să se ocupe de ea în articole de folcloristică și în culegeri de folclor rămase în pagini de revistă. A scris numeroase cărți, legate frecvent de momente aniversare ori comemorative, despre fruntași ai istoriei și culturii transilvănene. SCRIERI: Ce este și ce vrea să facă Asociațiunea, Sibiu, 1921; Istoria
GEORGESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287219_a_288548]
-
din afara țării: „Acta Ethnographica”, „Ethnographia”, „Jahrbuch für Volksliedforschung”, „Makedonski folklor”, „Nerodopisné actuality”, „Népi Kultúra - Népi Társadalom”, „Néprajzi Látóhatár”. Începându-și activitatea încă în anii studenției, F. și-a consacrat viața cercetării tezaurului folcloric maghiar din România. Culegător, exeget, istoric al folcloristicii, editor de folclor, el publică un număr mare de cărți, studii și articole, preocupându-se constant de baladă, basm, cântec liric și de interferențele folclorice româno-maghiare. Creația populară românească intră, de asemenea, în sfera preocupărilor sale, prin publicarea de culegeri
FARAGÓ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286958_a_288287]
-
-se voia ta, Sfârlează! (1985), Colacul-marele, frate bun cu soarele (1988) ș.a. Piesele sale pentru copii și pentru cei mari au fost montate în câteva spectacole. În proză s-a afirmat prin romanul eseistic Cobaiul nu triumfă (1996), iar în folcloristică, prin cărțile Teatrul popular (1981) și Primiți „Căluțul”? (1983). F. este și autor de texte pentru cântece de factură populară, corale și de estradă, autor de librete. SCRIERI: Neîmpăcatul meșter, Chișinău, 1974; Cerul fântânilor, Chișinău, 1977; Dialoguri primordiale, Chișinău, 1978
FILIP. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287000_a_288329]
-
Densusianu (pe care avea să îl evoce într-un patetic necrolog), G. se dedică încă din studenție, cu stăruință și deosebită chemare, evidențierii straturilor celor mai vechi ale limbii române, prilej pentru a face ample incursiuni în istorie, istoria culturii, folcloristică, literatură română veche, romanistică, filologie comparată. Luminarea etimologiei unor toponime sau expresii, a unor structuri sau forme de limbă antrenează în cercetările sale ample reconstituiri de datini, obiceiuri și fapte de viață, pe fundalul cărora proiectează elementele analizate, spre a
GIUGLEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287284_a_288613]
-
studii îl va intitula Cuvinte și lucruri (1922). Lucrările sale docte l-au impus ca pe unul dintre cei mai importanți filologi români, criticat, totuși, pentru încercarea forțată de evidențiere a influenței limbii germane vechi asupra limbii române. În domeniul folcloristicii, a alcătuit (în colaborare cu G. Vâlsan), la începutul carierei sale științifice, o carte exemplară: De la românii din Serbia (1913), o culegere de literatură populară, selecție „dintr-un material mai vast”, adunat în cursul a două călătorii întreprinse de cei
GIUGLEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287284_a_288613]
-
bisericilor și școlilor românești din Transilvania. Remarcabilă este Din istoria literaturii didactice românești, care, lucrată cu acribie, se arată utilă și astăzi. Răscolirea bibliotecilor și a arhivelor a condus, de altfel, și la descoperirea unor prețioase manuscrise și tipărituri interesând folcloristica ori istoria culturii românești în genere. Experiența acumulată acum i-a servit mai cu seamă în anii 1917-1918, când își aduce contribuția la reorganizarea sistemului școlar și la formarea opiniei publice din Basarabia. O bună parte din articolele apărute în
GHIBU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287252_a_288581]
-
metaforei, după Quintilian), precum și un „dicsioner”, Condica limbii românești (încheiat în 1832). Este o lucrare de proporții monumentale, cu un caracter enciclopedic. Uriașul material adunat aici e folosit pentru alcătuirea altor masive dicționare, eleno-român și româno-elen. G. este și în folcloristică un precursor, prin culegerea Pilde, povățuiri i cuvinte adăvărate și povești (terminată prin 1845), apreciată și de M. Eminescu. Moralistul, cu gustul observației tipologice, și amatorul de subtilități ale limbajului, savurând înțelepciunea și umorul dintr-o vorbă de duh, se
GOLESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287309_a_288638]
-
Este fiul Olimpiadei și al lui Simion Hâncu. A absolvit Facultatea de Filologie a Universității de Stat din Moldova (1957) și a obținut doctoratul în filologie (1962) cu teza Balada populară „Miorița”. Din 1962 devine colaborator științific în secția de folcloristică a Institutului de Etnografie și Folclor al Academiei de Științe a Republicii Moldova. Publică la „Limbă și literatură moldovenească”, „Revista de etnologie” ș.a. A făcut parte din colectivul care a realizat lucrarea Cât îi Maramureșul (1993; Premiul „Simion Florea Marian” al
HANCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287404_a_288733]
-
de iarnă, în colaborare cu V. Zelenciuc), a colecțiilor de folclor pe zone (șapte volume), Mărgăritare (cincisprezece culegeri; îi aparțin două cărți). Are preocupări privind geneza speciilor și genurilor folclorice, istoria baladelor, evoluția obiceiurilor și a poeziei de familie, istoria folcloristicii ș.a. A scris monografiile Balada populară „Miorița” (1967), Eposul baladic la moldoveni (1977), Probleme de geneză a creației poetice populare moldovenești (1991). Publică studii și articole despre S. Fl. Marian, B.P. Hasdeu, T.T. Burada, P.V. Ștefănucă ș.a. Este autorul mai
HANCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287404_a_288733]
-
țară, păstrate cu pioșenie și nu o dată folosite. Moștenind și transmițând spiritul iscoditor, înflăcărat și bizar, frenezia și orgoliul creației, obsesia celebrității, aplecarea spre exagerare și mistificare, H. este un cărturar care explorează domenii variate - botanică, drept, filosofie, istorie, filologie, folcloristică, literatură -, fără a reuși să-și ducă la capăt proiectele. Majoritatea lucrărilor sunt scrise în limba rusă, dar izvorăsc din conștiința apartenenței și contribuției la cultura românească. Cea mai statornică preocupare este lectura, din diferite unghiuri, a istoriei și a
HAJDEU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287398_a_288727]
-
T, 1913, 3; Ion Breazu, Literatura Tribunei (1884-1895), DR, 1934-1935, 86-88; Ion Breazu, Iosif Hodoș, T, 1941, 7-8; Enea Hodoș, Din activitatea mea de folclorist, AAF, 1945, 7; Ion Breazu, Turgheniev la românii din Ardeal, SL, 1948; Marin Bucur, Din folcloristica bănățeană, O, 1957, 2; George C. Bogdan, Amintirea unuia dintre primii editori ai lui G. Coșbuc, O, 1959, 2; George C. Bogdan, Primii traducători bănățeni din clasicii ruși, O, 1959, 4; Vrabie, Folcloristica, 285; Elena Stan, Poezia lui Eminescu în
HODOS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287438_a_288767]
-
din Ardeal, SL, 1948; Marin Bucur, Din folcloristica bănățeană, O, 1957, 2; George C. Bogdan, Amintirea unuia dintre primii editori ai lui G. Coșbuc, O, 1959, 2; George C. Bogdan, Primii traducători bănățeni din clasicii ruși, O, 1959, 4; Vrabie, Folcloristica, 285; Elena Stan, Poezia lui Eminescu în Transilvania, Cluj, 1969, 33; Bârlea, Ist. folc., 303-306; Dicț. lit. 1900, 440-441; Virgiliu Florea, Folcloristul Enea Hodoș, Cluj-Napoca, 1995; Datcu, Dicț. etnolog., I, 317-318; Dicț. scriit. rom., II, 513-514; Nicolae Manolescu, O istorie
HODOS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287438_a_288767]
-
REVISTA NOASTRĂ, publicație apărută la Cluj, bilunar, între 20 februarie și 5 iunie 1925, ca organ al Societății Culturale „Luceafărul” a Liceului „Gh. Barițiu”. Găzduiește în paginile sale versuri, studii literare, folcloristica, informații culturale, cronici. Colaborează cu poezie I. Oprișiu, Ovidiu Vassu, N. Massim (un poem în proza), Aurelian Borișanu. Ovidiu Vassu semnează și o proza scurtă, precum și un eseu despre Renaștere. Se acordă un spațiu amplu comentariilor critice: Radu Paul (Concepția
REVISTA NOASTRA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289237_a_290566]