190 matches
-
drept de omologare (și nu de excludere) orice informație științifică, indiferent din ce domeniu provine. Importantă mi se pare acumularea acestor date și mai ales sintetizarea lor, în așa fel încît cercetarea să nu pară limitată la aspectul pur etnografic, folcloristic, literar, istorist, etc. Toate pot fi cuprinse într-o sinteză superioară, reprezentînd „esența”, chipul de profunzime al poemei, cel pe care îl caută, cu vagi presupoziții, fiecare cercetător în parte. 2. Nu este suficient să gîndim în spiritul interdisciplinarității, pentru
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
om. Ceea ce i-a asigurat Ștefaniei Mincu succes evident pe parcursul întregii cărți este lectura proprie, fără prejudecată. Este singura cale adevărată, de altfel, cu privire la textele mioritice, dată fiind tipologia complexă, resfirată pe mari întinderi spațio-temporale. Apare limpede diferența față de tradiția folcloristică, orientată secvențial, pe grupuri de texte. Se pleda pentru eliminări arbitrare. În asemenea condiții, hermeneutica nu-și găsește suport sigur, nici în privința materialului faptic, nici în fixarea unor repere orientative în derularea discursului critic. Autoarea acordă statut egal tuturor tipurilor
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
obiceiuri cunoscute fiind : Colindele, Capra, Ursul, Plugușorul, Sorcova . Folclorul românesc a grupat, obiceiurile în patru cicluri care concordă celor patru anotimpuri: obiceiuri de primăvară, de vară, de toamnă și de iarnă, aceste din urmă fiind deosebit de vaste, pe întreg teritoriul folcloristic, încărcate de semnificații și simboluri pentru cultura noastră populară. Conform tradiției după lăsarea secului, flăcăii din comună, ce vor îmbrăca costumele căiuțiilor, al caprei, caută și împacă muzicanți Îlăutariă care îi vor însoți la parada mascaților, desfășurată inițial în fața mulțimii
Festivalul Internațional de Fanfare. In: Festivalul Internaţional de Fanfare by Aurel Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1310_a_2193]
-
Pompiliu Toader, București, Ed. Științifică, 1964. TALOȘ, Ion, "Cercetări folclorice în Țara Oașului", în Anuarul Arhivei de Folclor, Cluj, I, 1932. TEODORESCU-KIRILEANU, Gh., Credinți populare în cărți bisericești, în "Șezătoarea", nr. 6-7, 1899. TOCILESCU, Grigore G., ȚAPU, Cristea I., Materialuri folcloristice, București, Ed. Minerva, vol. II, 1981. TUCIDIDE, Războiul peloponeziac, V, traducere de N.I. Barbu, București, Editura Științifică, 1996. TURLIUC, Maria Nicoleta, Imaginar, identitate și reprezentări sociale, Iași, Editura Universității "Al.I. Cuza", 2004. TYLOR, E.B., Primitive culture, Londra, 1903. VATTIMO
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
știe să le asculte" (p. 105). 302 Despre "scrierea pe cer" vezi Ovidiu Papadima, " Motivul "scrierii pe cer" în literatura universală și în folclor", în rev. Folclor literar, Timișoara, 1967, vol. I. 303 Grigore G. Tocilescu, Cristea I. Țapu, Materialuri folcloristice, București, Ed. Minerva, vol. II, 1981. 304 O impresionantă mărturie referitoare la statutul cărții în lumea tradițională este oferită de Otilia Hedeșan, Mă răzumești, fata mea... Note de teren pe Valea Moravei, București, Ed. Paideia, 2007: "Milenko era invalid, Milanka
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
între teoriile ideologice (cum ar fi reacțiile negative ale lui Marx și Engels, conform cărora mitul nu e decât o minciună propagată pe scară largă teorii în al căror bazin interpretativ încă se scaldă autori provenind din varii discipline umane), folcloristice (cum se întâlnește la Jakob Grimm, unde mitul este un fel de povestire transmisă în culturile orale tradiționale, distingându-se prin referința la probleme de importanță colectivă, de regulă sacră), constitutive (care se fundamentează pornind de la concept, cum o face
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
său, canonicul blăjean Ioan Micu Moldovan, preluând metoda acestuia de anchetă prin elevi. Inițiază în 1879 o mare colecție de literatură populară, cuprinzând doine, strigături, cântece rituale funebre, balade, cimilituri, deceuri, anecdote, legende, basme ș.a., adunate de pe o largă arie folcloristică („De la Tulgheș și până la Brad, și din Maramureș până în Olt, de pretutindenea”), publicată parțial în presă (peste trei sute cincizeci de cântece, strigături și balade apar în „Convorbiri literare” între 1881 și 1891) și în volumul Colinde din Ardeal. Datini de
VICIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290545_a_291874]
-
analitic, și mai ales sintetic al autorului, căldura și iubirea cu care înfățișează evenimentele și figurile proeminente ale trecutului bârlădean, ca și stilul său foarte îngrijit și deosebit de atrăgător”. Odată cu Folklorul. Obiect. Principii. Metodă, V. se îndreaptă exclusiv spre cercetarea folcloristică. Este cartea în care se conturează primul său mod de abordare a creației populare, și anume metoda istorică, tradițională. Se remarcă aici și o serie de deschideri spre cercetarea modernă, pe care le va aplica și adânci în analizele ulterioare
VRABIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290648_a_291977]
-
1-2, București, 1932-1933 : Liviu Rusu, Le sens de l'existence dans la poesie populaire roumaine, Paris, 1935 ; ed. a Il-a, revăzută, în românește, București, 1967 ; Al. Dima Conceptul de artă populară, București, 1939, o lucrare de sinteză, estetică și folcloristică ; idem, Zăcăminte folcloristice în poezia noastră contemporană, București, 1936, prima încercare amplă de urmărire a acestor influențe (pe aceeași temă, vezi Ion Rotaru, Eminescu și poezia populară, București, 1965) ; Mircea Eliade, Comentarii la "Meșterul Manole", București, 1943 ; Gh. Vrabie, Folclorul
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
Liviu Rusu, Le sens de l'existence dans la poesie populaire roumaine, Paris, 1935 ; ed. a Il-a, revăzută, în românește, București, 1967 ; Al. Dima Conceptul de artă populară, București, 1939, o lucrare de sinteză, estetică și folcloristică ; idem, Zăcăminte folcloristice în poezia noastră contemporană, București, 1936, prima încercare amplă de urmărire a acestor influențe (pe aceeași temă, vezi Ion Rotaru, Eminescu și poezia populară, București, 1965) ; Mircea Eliade, Comentarii la "Meșterul Manole", București, 1943 ; Gh. Vrabie, Folclorul, București, 1947, idem
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
de la apariția revistei „Șezătoarea” (Mă aflam la București, pentru depistarea de material documentar necesar îmbogățirii Secției de literatură). Întorcându-mă din Capitală, am întrebat dacă ați fost și Dv. Eram ferm convins că atașamentul ce l-ați manifestat pentru mișcarea folcloristică fălticeneană și pentru opera merituosului Artur Gorovei, vă va aduce în mijlocul nostru. Ați avut probabil motive temeinice să lipsiți. Am aflat că au venit doar D nii Iordan Datcu și I. D. Lăudat. Cred că Dl. Prof. Sorin Gorovei 317 v-
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
s-a dus dintre noi așa de curând, și mereu îmi amintesc despre ultimele noastre convorbiri plăcute pe care le-am avut cu dânsul la el acasă când am avut expoziția la Fălticeni. Corespondența cu dânsul este în legătură cu preocupările lui folcloristice și mi-a cerut material, apoi, apoi despre Băeșu și ființarea Liceului Comercial din Folticeni. O corespondență de la fostul meu profesor Ciurea relativ la acele date și informații pe care mi le a cerut asupra unor profesori care au funcționat și
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
despre care mărturisește că și-ar dori să știe mai multe. Acesta menționează că savanții finlandezi sunt "cel mai bine pregătiți ca să realizeze (...) valorizarea materialelor etnografice și folclorice în perspectiva universală a Istoriei Religiilor"751. Acest lucru se datorează arhivelor folcloristice de care dispun, dar și de materialul lingvistic pe care și-l pot însuși cu ușurință (limbile de circulație, rusa, maghiara sau alte limbi fino-ugrice)752. Ioana Bot descrie entuziasmul pe care l-a trăit în momentul în care a
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
Ov. Densușianu, Romul Vuia, A.Van Gennep). În continuare se ocupă de înțelesul cuvântului „popor” în folclor, metoda de culegere și clasificare a materialelor (Paul Sèbillot, Hoffmann - Krayer, chestionarul întocmit de revista „Șezătoarea” după cel al lui P. Sébillot, „chestionarul folcloristic” întocmit de Gh. D. Mugur și dr. V. Voiculescu (p.410). Curente și direcții literare Romantismul. Curent literar fixat între anii 1821- 1866, dar vârstele romantismului merg și către 1830-1883 și chiar după dispariția fizică a lui Eminescu. Depășind limitele
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
Hasdeu, un Littré al României, pentru remarcabilele sale lucrări: Principii de filologie comparativă, 1875; Fragmente pentru istoria limbei române, 1876; Principii de lingvistică, 1881; Cuvente den betrâni. 35 Léo Bachelin: Castel Pelesch, le Chateau Royal de Sinaïa; Études roumaines; introducere folcloristică la Sept contes roumains. Jules Brun: Les Chevaliers de la Hache, foarte curios roman româno-bulgar, 2 vol., 1901; La fille du laoutar, roman; Sept contes roumains, traduceri; À propos des Roumaines et Roumains, studiu; Les Roumaines et le Roumains, povești românești
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
româno-bulgar, 2 vol., 1901; La fille du laoutar, roman; Sept contes roumains, traduceri; À propos des Roumaines et Roumains, studiu; Les Roumaines et le Roumains, povești românești, traduceri în versuri; La Veillé, douăsprezece povești românești, prefață de Jules Simon, introducere folcloristică de B.P. Hasdeu; L'Art religieux au Musée de Bucarest, prefață de G. Tocilescu (1902). * Victor Delbos (1862-1916) și Gabriel Séailles (1852-1922), filosofi francezi, ambii profesori la Sorbona (n. trad.). 36 Pseudonimul lui Ovid Densusianu. 37 Abrevieri: L.: liberal; C.
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
strigăte de bucurie și de veselie din ceruri se auzeau: Slavă întru cei de sus Lui Christos Domnul Iisus, Lui Christos, lui Dumnezeu, Din orașul Vifleem. Pe pământ pace, Bucurie, veselie, La oamnei bună-voire! (Simion Florea Marian, Llegendele Maicii Domnuluistudiu folcloristic, București, 1940) Feciora Maria naște pe Mesia Să depanăm și altă poveste din bătrâni despre Crăciun cel aspru și nevastă-sa Crăciuneasa. Inimă de piatră, omul bogat Crăciun își persecuta familia și argații. Când se ducea la moară, cică femeile
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
strigăte de bucurie și de veselie din ceruri se auzeau: Slavă întru cei de sus Lui Christos Domnul Iisus, Lui Christos, lui Dumnezeu, Din orașul Vifleem. Pe pământ pace, Bucurie, veselie, La oamnei bună-voire! (Simion Florea Marian, Llegendele Maicii Domnuluistudiu folcloristic, București, 1940) Feciora Maria naște pe Mesia Să depanăm și altă poveste din bătrâni despre Crăciun cel aspru și nevastă-sa Crăciuneasa. Inimă de piatră, omul bogat Crăciun își persecuta familia și argații. Când se ducea la moară, cică femeile
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
volumelor: Cântarea suferinței (1916-1917), 1920, Paharul blestemat, 1924. 66. Filimon Rusu (1882-1957), istoric, memorialist, folclorist, publicist, învățător la școli primare din Siret și Rădăuți, publică articole de pedagogie în Școala, Voința școalei, Școala și viața, Moldova literară, dar și piese folcloristice în Tudor Pamfile. Este autor al monografiei târgului Mihăileni și Monografia orașului Rădăuți din vremurile cele mai îndepărtate până în 1944, al manualului Geografia județului Rădăuți și al unui volum de amintiri publicat în 1955-1957 în care valorifică notițele întocmite în
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
o pondere de 27%, urmate de lucrările științifice de factură umanistă sau reală, cu 26%. Din cei 121 de producători culturali, 20 s-au dedicat culegerii și publicării de folclor, câteva nume precum Dumitru Furtună - inițiator al unei adevărate "mișcări" folcloristice în cadrul revistei Tudor Pamfile - înscriindu-se în tabloul celor mai importante personalități preocupate de creația populară. Fig. 2. Domenii culturale abordate Dacă pentru progresul cultural al provinciei meritele acestor intelectuali nu poate fi contestat, testul relevanței creațiilor nord-moldovenești prin raportare
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Ion B. Missir rămâne în istoria recentă a literaturii române "o cronică de tulburătoare autenticitate a primului război mondial". Ion Sângiorgiu apare ca "cel mai important germanist al nostru, precum și un important comparatist interbelic"30. DSR acordă atenție și publicațiilor folcloristice ale Elenei Niculiță Voronca, descriind în detaliu activitatea sa în deceniile interbelice, deși, surprinzător, istoriile literare și enciclopediile anterioare nu au inclus și numele acesteia. În fine, doi dintre poeții bucovineni se bucură de analize favorabile: Gavril Rotică este denumit
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
amplificat valoarea cunoașterii În acest domeniu, cum au fost cele ale lui Adolf Spamer: Die Volkskunde als Gegeneartwissenschaft, Berlin, 1932; Ausdrucksformen, Wort und Idee; Die Deutsche Volkskunde, 1934, sau ale etnografului Arnold van Gennep: Le Folklore, Paris, 1984. Cele mai multe producții folcloristice, de la descântece până la spectacole (unele cu aspect de psihodramă) conțin elemente de observație sau de practică psihologică răspândite pe teritoriul locuit de români sau de predecesorii lor. Neîndoielnic, etnopsihiatria ne-a transmis o imagine sintetică despre boala și bolnavul psihic
Prelegeri academice by Prof. dr. CONSTANTIN ROMANESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92355]
-
cu multă bucurie invitația Dstră la inaugurare. Și sunt gata să particip la orice manifestare la care considerați că V-aș putea fi de folos. Sunt convinsă că-mi voi Îmbogăți și eu, la rândul meu, cunoștințele mele literare și folcloristice la bogata sursă fălticeneană. Cercetarea la care Vă referiți În legătură cu Nicu Gane, folosind prezența În Italia a D-lui Al. Balaci, o văd foarte posibilă. Voi cere la Soc. de Științe Filologice ( În cadrul căreia de asemenea activez - vom avea curând
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
pare-mi-se - un volum de „Documente și mărturii” , de ce nu ar scoate și Muzeul Dstră un volum de „mărturii fălticenene” (poate chiar acesta ar fi titlul potrivit)? S-ar putea publica aici orice ține de trecutul istoric, cultural, literar, folcloristic al județului, nu numai al orașului. Chiar În materialul muzeistic de acolo s-ar găsi lucruri inedite. Ce bine ar merge aici teza de doctorat a studentei italiene de care vorbiți Dstră? Și câte mai pot fi! Eu aș da
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
Ov. Densușianu, Romul Vuia, A.Van Gennep). În continuare se ocupă de înțelesul cuvântului „popor” în folclor, metoda de culegere și clasificare a materialelor (Paul Sèbillot, Hoffmann - Krayer, chestionarul întocmit de revista „Șezătoarea” după cel al lui P. Sébillot, „chestionarul folcloristic” întocmit de Gh. D. Mugur și dr. V. Voiculescu (p.410). Curente și direcții literare Romantismul. Curent literar fixat între anii 18211866, dar vârstele romantismului merg și către 1830-1883 și chiar după dispariția fizică a lui Eminescu. Depășind limitele citate
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]