KorAP: Find »[drukola/base=fonație & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...5 6 7 ...13 >

310 matches

Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000

ale executantului. Execuția artistică comportă o bază tehnică constituită pe un trepied fundamental: actele fiziologice, actele psihologice și muzicalitatea, care comandă valoarea expresională” Suzanne Borel - Maisonny Capitolul precedent a analizat dezvoltarea limbajului la copilul rhinolalic după ce am stabilit tipurile de fonație și sistemul de notație diferențiat, necesar aprecierii diagnostice. În cele ce urmează ne propunem să facem o analiză cantitativă a structurii fonologice a limbii vorbite de copilul, al cărui aparat fonator, este lipsit de integritate anatomică, prin defect congenital, pentru

RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu (2005) [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
Acest deziderat este complex și implică o muncă de echipă: specialiști chirurgi, ortodontiști, ortofoniști, psihologi și pedagogi, a căror colaborare este imperios necesară. Conținutul muncii ridică două probleme: momentul intervenției chirurgicale și reușita ei și îndrumarea în scopul obținerii unei fonații normale. Ambele probleme par atât de firești încât științific, ele nu sunt tratate decât rareori. Practica însă nu poate și nu trebuie să fie ruptă de teorie și o teorie științifică are valoare numai atunci când poate indica practicii soluții și

RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu (2005) [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
unor „n” factori care acționează diferit asupra achiziției fonetismului limbii materne. Între acești parametri trebuie făcută o distincție netă necesară atât stabilirii diagnosticului cât și precizării metodologiei terapeutice adecvate. Din cercetările expuse anterior s-a remarcat că tipologia tulburărilor de fonație nu depinde numai de forma clinică a defectului ci și de o multitudine de factori de influență. Datele statistice obținute în urma studiului pe 625 subiecți în cursul a două etape a câte 10 ani au determinat clasificarea subiecților în patru

RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu (2005) [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
fonematic înlăturarea dislaliei concomitent cu exercițiile pentru corectarea nasonanței - iradierea excitației asupra cât mai multor regiuni coordonatoare corticale - exercițiile încep de la respirație - forța principală în articulare, folosind tot arsenalul de mijloace și procedee de reechilibrare a raportului dintre respirație și fonație. A. Considerând că în tulburările fono-articulatorii o participare importantă revine respirației, metodica de lucru în scopul corecției trebuie să folosească și practica exercițiilor fizice, axate în special pe gimnastica respiratorie. Prin reeducarea respirației se urmărește formarea deprinderii de a respira

RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu (2005) [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
ortostatică cu anteflexiuni ale corpului în expir prelungit. 8. Pronunțarea de elemente componente ale cuvântului în timpul expirului bucal vocalic. 9. Lectura cu voce tare, păstrând ritmul respirator pentru școlari, mici poezioare pentru preșcolari. 10. Scandare de versuri pentru prepararea unei fonații corecte. (181; p.63). Tarneaud, propune pentru însușirea unei respirații corecte, autocontrolul mișcărilor respiratorii astfel: - vizual - în fața oglinzii, copilul va urmări expansiunea abdominală în inspir cu coborârea peretelui costo-abdominal în expir.chinestezic - elevul ia cunoștință foarte rapid de timpii inspiratori

RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu (2005) [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
expir.chinestezic - elevul ia cunoștință foarte rapid de timpii inspiratori și expiratori având o senzație de confort după o respirație nasală profundă.tactil - prin aplicarea feței palmare pe peretele toracoabdominal, apreciind regularitatea și constanța ritmului, precum și suplețea actului respirator în timpul fonației. Conduce la sincronizarea actelor de respirație-fonație.auditiv - prin zgomotele specifice intrării aerului pe căile nasale și ieșirii aerului pe cale orală, în timpul emisiei vocalice, urmărind sincinezia debutului timpului expirator. Conduce la formarea exploziei necesară în formarea fonemelor oclusive-explosive. Prin diverse procedee

RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu (2005) [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
nasale și ieșirii aerului pe cale orală, în timpul emisiei vocalice, urmărind sincinezia debutului timpului expirator. Conduce la formarea exploziei necesară în formarea fonemelor oclusive-explosive. Prin diverse procedee de exercitare a feed-back-ului efectuate gradat, se corectează automatismele actului respirator ca suport al fonației. Înaintea începerii exercițiilor s-au făcut înregistrări pe bandă de magnetofon și explorări ale funcției respiratorii. Investigațiile respirației au constat din: înregistrarea mișcărilor respiratorii cu ajutorul pneumografului, în repaus și în timpul vorbirii; determinări spirografice pentru testarea ventilației pulmonare. S-a efectuat

RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu (2005) [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
volumelor de rezervă inspiratorie și expiratorie, aerul curent și V.E.M.S. Valorile obținute au fost raportate la valorile standard ale fiecărui copil, calculate în funcție de talie și greutate corporală. Rezultatele investigațiilor au arătat: Pneumograma de aspect normal în repaus, se alterează în timpul fonației. Amplitudinile respiratorii devin inegale, frecvența crește și ritmul respirator nu mai este păstrat. Debitul respirator, atât cel de repaus, cât și debitul maxim, au prezentat valori comparative inversate față de normal, atât componentelor respiratorii orale cât și nazale. Capacitatea vitală prezintă

RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu (2005) [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-se sub aceste valori. V.E.M.S.-ul exprimat în procente din capacitatea vitală prezintă valori sub 70% în toate cazurile. Aceleași investigații, efectuate la trei luni după începerea tratamentului logopedic axat pe gimnastica respiratorie, au arătat ameliorări considerabile, cu răsunet asupra fonației, după cum reiese din audiția benzilor de magnetofon. Pneumogramele prezentate ilustrează rezultatele obținute în figura 19 (a și b). În concluzie, deficitul respirator și deprinderea nefiziologică a utilizării căilor respiratorii superioare pot fi corectate cu o eficiență crescută și într-un

RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu (2005) [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
aerul cu explozie printre buze, nu sunt decât manevre de stimulare și activare a funcționalității velare. În cazul în care în urma antrenamentului muscular între peretele posterior al faringelui și marginea posterioară a vălului rămâne un spațiu de 5-6 mm în timpul fonației, cu menținerea vorbirii nasonate, se recomandă velo-faringo-plastia (Schönborn-Rosenthal). Pentru a se obține rezultate optime, trebuiesc respectate o serie de principii generale în timpul executării exercițiilor de antrenament muscular : - Suprapunerea exercițiilor pe ritmul respirator după o prealabilă corectare a respirației.Respectarea orarului

RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu (2005) [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
Corola-publishinghouse/Science/91719_a_92366

externă (semnul “vatei” Ducuing în neoplasmul de rinofaringe) - se controlează acuitatea auditivă. Nas și sinusuri: - se examinează permeabilitatea foselor nazale; - se caută punctele sinusale dureroase. Cavitate orală și faringe: - se inspectează cavitatea bucală, dinții, limba și orofaringele, reflexul de deglutiție, fonația (disfonie în neoplasmul laringian și vocea bitonală în paralizia de nerv recurent în tumorile mediastino-pulmonare). Gâtul: - se inspectează și se palpează ganglionii cervicali, notându-se orice modificare. Nivelele ganglionilor limfatici cervicali utilizate sunt: - submandibular; - jugulo-carotidian superior; - jugulo-carotidian mijlociu; - jugulo-carotidian inferior

Radio-oncologia cancerului genital feminin by Bild E. (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91719_a_92366]
Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183

nespecificitatea topografică, test binaural, iar influența dată de substanțele anestezice și somn îl face inadecvat pentru determinările la copil. (12, 225) „Nici o limbă nu este mai latină ca limba noastră” Dumitru Stăniloae î1903-1993) I.3. Tehnici de explorare a fonoarticulării Fonația este procesul de emitere a sunetelor în timpul expirului, la nivelul laringelui, prin vibrațiile corzilor vocale. Sunetul emis se caracterizează prin înălțime determinată de tensionarea și lungimea corzilor vocale, precum și intensitate determinată în special de presiunea subglotică Articularea sunetelor reprezintă modificările

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
și nazale prin care i se conferă o structură fonetică prin procesele de rezonanță nazosinusală și toracică, ocluzie sau îngustare a canalului de articulare îbilabial, labiodental, dento-lingual, ante și retropalatal). Modificările profilului acustic al fonemelor sunt datorate fie tulburărilor de fonație laringiene sau tulburărilor modulării articulatorii oro-nazale. I.3.1. Clasificarea metodelor de explorare a fonoarticulării Tehnicile de explorare a aparatului de fonoarticulare cuprinde metodele de explorare din sfera ORL și chirurgiei buco-maxilo-faciale clinice și paraclinice. Explorarea fonației este utilizată în

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
fie tulburărilor de fonație laringiene sau tulburărilor modulării articulatorii oro-nazale. I.3.1. Clasificarea metodelor de explorare a fonoarticulării Tehnicile de explorare a aparatului de fonoarticulare cuprinde metodele de explorare din sfera ORL și chirurgiei buco-maxilo-faciale clinice și paraclinice. Explorarea fonației este utilizată în specializarea fonologie și cuprinde examenul clinic al regiunii suprahioidiene prin metodele de: inspecție îlaringoscopia indirectă), palpare, percuție și ascultație și tușeu laringian, completat de explorarea paraclinică fonologică ce include tehnicile optice și electrofiziologice laringiene. a). Metodele de

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
cuprind: - Electroglotografia; - Tehnica electrofiziologiei recurențiale: cronaximetria și viteza de conducere a nervului recurent; - Tehnica electromiografiei corzilor vocale. I.3.2. Metode de explorare optică și imagistică a fonoarticulării Laringostroboscopia Laringostroboscopia este o metodă de vizualizare a mișcării corzilor vocale în fonație, prin iluminarea lor periodică cu o frecvență de la 5 la 20 de imagini pe secundă, cu o fază decalată față de mișcarea fiziologică. Datorită remanenței percepției retiniene, imagine mișcării apare într-o desfășurare secvențială încetinită. La strobolaringoscopul cu discuri, iluminarea este

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
Fig. 1.23. Videostroboscopia laringeană îdupă http://www.kayelemetrics.com/) Cinematografia simplă se face prin filmarea corzilor vocale în oglindă, cu douăzeci de imagini pe minut, ceea ce permite descriere aspectelor semiologice de coarde alipite, imobile și cu margini șterse în fonație. î102, 198) Cinematografia ultrarapidă cu 6000 imagini pe secundă permite prin derularea încetinită a imaginii filmate, studierea fiecărei perioade a corzilor vocale. Dezavantajul metodei este ca nu se pot filma decât vibrațiile până la 250 Hz, iar trecerile în interiorul registrului î290

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
constă în iluminarea diafanoscopică internă a spațiului supra sau subglotic și captarea fibroscopică a imaginii din interior. Evaluarea spațiului subglotic constituie un avantaj al explorării față de tehnicile descrise anterior. (102, 198) Tomografia laringeană în dinamică Metoda este utilizată în studiul fonației și permite evaluarea activității glotei prin aprecierea profunzimii dintre corzile vocale și fermitatea închiderii lor, aspectul imaginii ventriculului lui Morgani, contracția sfincterului glotic și tiroaritenoidianului extern. Între intensitatea sunetului generată prin presiunea subglotică, impedanța electrică a laringelui și imaginea tomografică

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
ventricularului Morgani există o relație deterministică ce conferă date anatomofuncționale utile diagosticului în investigația poligrafică. (figura 1.24 și 1.25) Tomografia toracică în dinamică prin sliduri în plan transversal și frontal, permite vizualizarea controlului diafragmului și mușchilor respiratori în timpul fonației, iar profilul laringofaringobucal sagital permite studiul comportării orificiului bucal, cavității bucale, vălului palatin, cavității faringiene în întregime, laringelui și traheei în actul de fonație și articulare a fonemelor. (102, 198) I.3.3. Metode de explorare electrofiziologică a fono-articulării Electroglotografia

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
dinamică prin sliduri în plan transversal și frontal, permite vizualizarea controlului diafragmului și mușchilor respiratori în timpul fonației, iar profilul laringofaringobucal sagital permite studiul comportării orificiului bucal, cavității bucale, vălului palatin, cavității faringiene în întregime, laringelui și traheei în actul de fonație și articulare a fonemelor. (102, 198) I.3.3. Metode de explorare electrofiziologică a fono-articulării Electroglotografia fonatorie Electroglografia reprezintă o tehnică noninvazivă de evaluare a activității fonatorii laringiene prin măsurarea variațiilor de impedanță electrică produse prin vibrațiile corzilor vocale în timpul

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
un sursă de alimentare stabilizată pentru intensitate și frecvență, care este branșată pe circuitul unui montaj punte. Curentul ajunge din stabilizatorul de tensiune la circuitul punte al electroglotografului, și traversează prin intermediul electrozilor aplicați lateral pe cartilajul tiroid, structurile laringiene în fonație sub forma unei unde purtătoare de 200 kHz și de intensitate foarte redusă, care este modulată prin deschiderea și închiderea glotei, producând variații ale impedanței electrice transglotice. Unda modulată este separată de cea purtătoare cu ajutorul glotografului și este afișată oscilografic

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
emisie, cu excitabilitatea sfincterului glotic, intensitatea și impedanța laringeană. (102, 198) Electromiografia velopalatină, faringiană și laringiană Electromiografia velopalatină, faringiană pe mușchii constrictorul superior și mijlociu, și laringiană pe mușchii tiroaritenoidieni - mușchii fonatori propriu-ziși adductori al corzilor vocale - permite investigația actului fonației. Particularitățile EMG țin de originea embriologică din arcul VI brahial, care determină un comportament similar sincițiului miocardic. Musculatura are un coeficient de inervație redus 5 - 10 și o bogată inervație proprioceptivă necesară controlului mioartrokinetic. În musculatura velopalatină predomină fibrele albe

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
miocardic. Musculatura are un coeficient de inervație redus 5 - 10 și o bogată inervație proprioceptivă necesară controlului mioartrokinetic. În musculatura velopalatină predomină fibrele albe, iar în musculatura dilatatorilor glotei - mușchii crico-aritenoidieni posteriori - predomină fibrele roșii necesare activității tonice implicate în timpul fonației, respirației și deglutiției. Electromiografia mușchilor tiro-aritenoidieni necesită investigarea bilaterală musculară într-o înregistrare pe două canale, la care se poate adăuga fonograma într-o înscriere pe trei canale. Abordarea mușchilor tiroaritenoidieni se face prin perforarea membranei cricotiroidiene după anestezia mucoasei

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
pe o gamă de până la 2 - 4 octave. Tiroaritenoidienii se alungesc în timpul contracției, maxim la sunetele înalte și de intensitate maximă. Parametri traseului variază în special funcție de înălțimea sunetului și mai puțin în funcție de intensitatea emisiei sonore. (11) Traseul EMG de fonație se înregistrează o activitatea electrică musculară proporțională descărcărilor nervoase, sub forma unui traseu de tip intermediar și interferențial cu potențiale bi- și trifazice de 200 - 400 μV, durată de 2-4 ms și frecvențe de 10 - 20 Hz în timpul fonației și

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
de fonație se înregistrează o activitatea electrică musculară proporțională descărcărilor nervoase, sub forma unui traseu de tip intermediar și interferențial cu potențiale bi- și trifazice de 200 - 400 μV, durată de 2-4 ms și frecvențe de 10 - 20 Hz în timpul fonației și de 20 - 40 Hz în timpul deglutiției, la care se adaugă o activitate pseudomiotonică corespunzătoare trecerii curentului de aer corespunzător ritmului vorbirii - traseu microfonic. În mușchii tiroaritenoidieni îmușchiul vocal) frecvența este de până la 60 Hz în timpul vorbirii și până la 100

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
cât intensitatea și înălțimea este mai ridicată. În EMG velo-palatină, electrozii implantați sunt bifileri, acul se plasează paralel cu direcția fibrelor musculare aproape de joncțiunea cu palatul dur, după o prealabilă anestezie. EMG velo-palatină în repaus arată linie izoelectrică, iar în fonație traseu de tip intermediar cu amplitudine de 300 - 350 μV. (11, 34) EMG velo-palatină în deglutiție arată traseu de tip interferențial cu aspect crescător descrescător îlenticular), cu amplitudine de 400500 uV și durată de 1000 -1500 ms. Fonația antrenează și

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]