196 matches
-
disfonie. Cuvintele din altă limbă. Eritroplazie tendință de confluare și cartilaj cricoid. Și din nou ce procedură? laringectomie supracricoidiană suprahioidiană. Vocea egală a medicului ușor plictisit, dar amabil, cu zâmbet profesional și bucata aia de poveste despre imposibilitatea păstrării segmentului fonator și da, o să montăm o sondă esofagiană după operație, da, e neapărată nevoie, altfel nu vă putem hrăni, am înțeles, mulțumesc, îmi cer scuze, nu vă aud, mulțumesc, am spus, mulțumesc... și erigmofonie, adică nu o să vorbiți foarte bine, posibil
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
o fișă: "Clinic, bolnavul prezintă tremurături fine ale extremităților, imposibilitate în mers, dezordine temporo-spațială și auto-psihică, reflex fotomotor slăbit, stare de conștiență semi-abolită. Rezonanță afectivă ștearsă. Stare confuzională severă. Sindrom demențial. Ideație absentă. Conținut perceptual cenușiu. Hipersalivație. Tulburări ale aparatului fonator. Fading mental. Crize de plâns. Tulburări de evocare a schemei corporale. Pierderi de urină." 278 DANIEL BĂNULESCU semănau cu niște sunete de motoretă. I-au trântit pe pietricelele hexagonale ale străvechiului peron, bot în bot cu teribila apariție de căsoi
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
compensată parțial de un alt feed-back care se bazează pe resturile auditive, analizatorul vizual, cutanat, senzații proprioceptive. Copilul auzitor deprinde limbajul în practica auzirii, anterior unui învățământ sistematic si conștient. Limbajul și vocea sunt permanent controlate de ureche prin intermediul sistemului fonator care realizează feed-back-ul audio-verbal. Copilul cu surditate prelingvistică este în retard din punct de vedere al achiziției limbajului verbal. Accesul la limbaj nu este spontan și va trebui învățat în cadrul unui proces educațional special. El poate prezenta emisii vocale, însă
Deficien?a de auz ?i aspecte legate de limbaj by Alina Covasneanu () [Corola-publishinghouse/Science/84051_a_85376]
-
a omului de a folosi semne ca înlocuitori ai obiectelor. între limbă și limbaj se poate face diferențierea prin diverse criterii: istoric, ontogenetic, instrumental- funcțional. Din punct de vedere istoric, limbajul precedă limba. Aceasta se constituie pe baza dezvoltării aparatului fonator și pe măsura obiectivării structurilor limbajului. Din punct de vedere ontogenetic, limba precedă limbajul, prezentându-se ca o realitate obiectivă, pe care individul trebuie s-o cunoască și s-o asimileze pentru a putea intra în relație adecvată de comunicare
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
de combinații (vocabularul) ; alfabetul; regulile gramaticale (care definesc modul de combinare a elementelor vocabularului). Limba este un fenomen social, elaborat de societate; limbajul este un fenomen individual, individualizarea lui realizându-se atât în plan fiziologic, prin unele particularități ale aparatului fonator, cât și în plan psihologic, manifestându-se diferit de la individ la individ; chiar dacă materialul limbii este același, diferă selecția și dispunerea cuvintelor. Limba este extraindividuala, limbajul este mijlocul de vehiculare a limbii. În ceea ce privește comunicarea și limbajul, deși legate indisolubil, cele
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
greu să separăm învățarea verbală de învățarea perceptivă sau senzorioori perceptiv-motorie. Numai când avem în vedere învățarea la animale putem spune că este o învățare complet non-verbală. Pe de altă parte și activitatea limbajului implică componente motorii, contracțiile mușchilor aparatului fonator în vorbire sau activitatea mâinii și a degetelor în activitatea de scriere. Învățarea verbală conceptuală se referă, în primul rând la însușirea conceptelor problemă. Introducerea labirintului mintal în psihologie se leagă de numele lui J.Peterson. El a utilizat mai
by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
a vibrației corzilor vocale atunci când aerul expirat trece sub presiune prin glota închisă. Acest proces complex care stă la baza vocii umane, cuprinde doua procese distincte: emiterea sunetelor și articularea acestora. Emiterea sunetelor se realizează cu ajutorul atât a laringelui (organul fonator) cât și cu ajutorul corzilor vocale (rol vibrator). In cursul inpirului participă la fonație mușchii abductori sau dilatatori ai glotei (mușchii cricoaritenoidieni posteriori) care, prin contracție îndepărtează corzile vocale și împing posterior cartilagiile aritenoide. In expir participă mușchii adductori sau constrictori
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
modificările suferite de acestea la nivel supraglotic; sediul articulării sunetelor este cavitatea bucală cu participarea buzelor, limbii și palatului moale. Pentru fiecare articulare există o poziție caracteristică a obrajilor, dinților și vălului palatin. Vălul palatin permite unei părți din aerul fonator să treacă prin fosele nazale determinând gradul de nazalizare a vocalelor. Vibrațiile corzilor vocale, amplificate în rezonatorul cavității bucale, sunt modificate în mod diferit de modul de mișcare a limbii. Dinții și buzele au rol în adăugarea unor caracteristici personale
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
gestual are propriile semnificații care nu pot fi traduse întotdeauna prin cuvinte sau explicațiile verbale ar consuma prea mult timp. Așadar, uneori este mai ușor și comod pentru o persoană să gesticuleze decât să articuleze cuvinte. e) canalul spre deosebire de aparatul fonator al omului care nu poate articula mai mult de un sunet odată, gesturile pot fi emise mai multe în același timp. f) structura limbajul verbal are reguli gramaticale, limbajul gestual nu se conformează unor convenții prestabilite. g) intensitatea: gestul are
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
și dezvoltarea acestei facultăți în forma ei primară, ca urmare a unor condiții sociale determinate. Prin urmare, omul posedă în mod potențial aptitudinea (= facultatea) de a comunica, însă această potențialitate trece în act numai printr-o educație simultană a organelor fonatoare și a gîndirii prin învățarea unei limbi și, de aceea, își realizează vocația universală numai în sisteme diferențiate fonologic, morfologic, sintactic și stilistic, sisteme care reprezintă limbile. Acesta este motivul pentru care limbajul nu există de fapt decît în limbi
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
în forma pe care o ia limba învingătoare, dar subliniază că nu se poate admite manifestarea bazei de articulație, în accepțiunea dată conceptului de Jan van G i n n e k e n199, adică de conformație congenitală a organelor fonatoare, care ar împiedica reproducerea fidelă a unor sunete caracteristice altor grupuri etnice și, de aceea, în cazul unui grup etnic care adoptă limba altui grup, limba învățată prezintă un sistem fonologic deosebit de cel originar, din cauza trăsăturilor bazei de articulație a
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
adoptă limba altui grup, limba învățată prezintă un sistem fonologic deosebit de cel originar, din cauza trăsăturilor bazei de articulație a celor care au învățat-o. Coșeriu consideră însă ca reală existența unor deprinderi de articulare în forma unei inerții a organelor fonatoare, dar crede că mai nimerit ar fi să se vorbească în acest caz de o conștiință fonologică, de o deprindere mentală, datorită căreia vorbitorul unei limbi nu sesizează întotdeauna distincțiile fonologice care nu sînt proprii limbii sale, dar există în
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
logicii, a operațiilor spațiale, aritmetice și de scriere. Operațiile de învățare a instrumentelor dezvoltării intelectuale gândire, inteligentă, memorie etc. trebuie să se bazeze pe o metodologie specifică: * demonstrația (analiza fonemelor și grafemelor și analiza elementelor componente); * exercițiul care poate fi fonator, grafic sau motor; * comparația sonoră și grafică. Toate acestea se execută concomitent cu terapeutul în etapa premergătoare, apoi reflexiv (fonetic și grafic) și în cele din urmă independent (fonetic și grafic). Avem în vedere decalajul acestor copii cu 2-3 ani
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
la adult, corzile vocale scurte și subțiri (de aici vocea înaltă). De aceea o justă educarea a vocii și vorbirii copilului, necesită aplicarea unui sistem bine chibzuit de exerciții motricomuzicale, care urmăresc formarea simțului ritmului și dezvoltarea supleței mișcărilor aparatului fonator și a întregului corp. Către 5 6 ani, normal este ca preșcolarii să pronunțe corect toate sunetele (chiar și vibranta „r”, consoanele constrictive „s, z, ș, j” și semioclusivele „ce-ce”), înlăturându-se fenomenele de înlocuire, omisiune și inversiune. Din
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
fonemele încep să apară în jurul vârstei de 3 luni, când se realizează legătura dintre sunetul auzit și cel emis. R. West precizează că „vorbirea nu se dezvoltă din strigătele de protest, foame sau durere ale copilului, acestea pot fi preexercițiu fonator. Ea se formează din formele de „joc oral” o modulare a tonului laringian, care corespunde cu gânguritul și îngânatul, evocat de emoții plăcute. C. Păunescu arată că modificările calitative și cantitative ce survin în structura limbajului pe parcursul evoluției sale sunt
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
este realizarea concretă în vorbire a unui anumit fonem. Fonemul, pe de altă parte, reprezintă unitatea sonoră minimală 4 funcțională cu rol în diferențierea morfemelor (unități minimale lexicale și/ sau morfologice). Sunetul este o realitate concretă, fiind produs de aparatul fonator: aerul iese liber sau întâmpină anumite ostacole în traseul său; vibrațiile aerului se propagă de la emițător către receptor, sunt selectate de acesta din urmă și se transformă în impulsuri nervoase, recunoscute de creier ca unități sonore ale unei anumite limbi
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
tăiau etc. Consoanele din limba română (b, c, d, f, g, h, j, l, m, n, p, r, s, ș, t, ț, v, z, ĉ, ĝ, k', g'), sunete la rostirea cărora aerul întâmpină anumite obstacole la ieșirea din aparatul fonator, obstacole care provoacă pierderea caracterului lor muzical, regulat (Toma, 2004, p. 9), pot fi clasificate 17 în: * consoane surde vs. consoane sonore (după sonoritate): p b; c g; t d; f v; ș j; s z; ĉ ĝ; k' g
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
j, ĉ ĝ vs. consoanele alveolare: s z, l, r, t vs. consoane dentale: t d, n vs. consoane labiodentale: f v vs. consoane bilabiale: p b, m (după locul articulării); * consoane oclusive (explozive pronunțate prin închiderea bruscă a canalului fonator, urmată de redeschiderea lui bruscă): p b, m, t d, n, l, r, k' g' vs. consoane constrictive (fricative/ spirante produse prin frecarea aerului de pereții strâmtați ai canalului fonator): f v, ș j, s z, l, r, h vs.
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
articulării); * consoane oclusive (explozive pronunțate prin închiderea bruscă a canalului fonator, urmată de redeschiderea lui bruscă): p b, m, t d, n, l, r, k' g' vs. consoane constrictive (fricative/ spirante produse prin frecarea aerului de pereții strâmtați ai canalului fonator): f v, ș j, s z, l, r, h vs. consoane africate (semioclusive prin cumularea ocluziei cu constricția): ț, ĉ ĝ (clase diferențiate după modul de articulare a acestor consoane). Acestora li se adaugă: consoanele lichide (vibranta r și laterala
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
Iordan & Robu, 1978, p. 167 ș.u. 11 Cf. Iordan & Robu, 1978. 12 Accentuare conform DOOM, 2005. 13 Cf. Iordan & Robu, 1978, pp. 177-180. 14 Vocalele sunt "sunete sonore, regulate, muzicale, rezultate din trecerea nestânjenită, continuă a curentului de aer fonator prin cavitatea bucală" (Toma, 2004, p. 9). 15 "Vocalele [...] se definesc ca sunete sonore, caracterizate prin vibrații glotale periodice, prin gradul de deschidere a rezonatorului bucal în dependență de mișcările verticale ale mușchiului limbii și prin locul în care se
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
În acest caz, Seglas descrie trei variante: 2.1. halucinații verbale kinestezice simple: caz în care bolnavul are numai senzația cuvântului pronunțat, fără perceperea mișcării buzelor, limbii; 2.2. halucinații verbale propriu-zise: care se însoțesc de mișcări articulare ale aparatului fonator perceptibile; 2.3. halucinații verbale impulsive: în care cuvintele sunt net și clar exprimate, articulate. În unele cazuri sunt percepute ca venind din exterior cineva vorbește prin vocea lui (de exemplu: Dumnezeu vorbește prin el în delirul profetic. Alteori bolnavul
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
a vibrației corzilor vocale atunci când aerul expirat trece sub presiune prin glota închisă. Acest proces complex care stă la baza vocii umane, cuprinde doua procese distincte: emiterea sunetelor și articularea acestora. Emiterea sunetelor se realizează cu ajutorul atât a laringelui (organul fonator) cât și cu ajutorul corzilor vocale (rol vibrator). In cursul inpirului participă la fonație mușchii abductori sau dilatatori ai glotei (mușchii cricoaritenoidieni posteriori) care, prin contracție îndepărtează corzile vocale și împing posterior cartilagiile aritenoide. In expir participă mușchii adductori sau constrictori
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
modificările suferite de acestea la nivel supraglotic; sediul articulării sunetelor este cavitatea bucală cu participarea buzelor, limbii și palatului moale. Pentru fiecare articulare există o poziție caracteristică a obrajilor, dinților și vălului palatin. Vălul palatin permite unei părți din aerul fonator să treacă prin fosele nazale determinând gradul de nazalizare a vocalelor. Vibrațiile corzilor vocale, amplificate în rezonatorul cavității bucale, sunt modificate în mod diferit de modul de mișcare a limbii. Dinții și buzele au rol în adăugarea unor caracteristici personale
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
fraze, erorile apărând atât sub aspect lexical, fonetic, cât și gramatical. Disfazia este o altă tulburare a limbajului, care poate fi diagnosticată încă din perioada verbală. Copiii disfazici prezintă o dislalie polimorfa sau generalizată, cu regrese în plan articulator și fonator. Vocabularul lor este foarte sărac, preponderent cuvinte monosilabice, propozițiile sunt foarte simplificate și reduse uneori la o simplă înșiruire de cuvinte. Acestea sunt memorate cu greutate, iar puterea de evocare a cuvintelor e foarte redusă. Frecvente sunt agramatismele, cu o
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
ca lunar să predea aceluiași furnizor și celelalte taloane; Anexă 34 PACHET SERVICII DE BAZĂ LISTA DISPOZITIVELOR MEDICALE DESTINATE RECUPERĂRII UNOR DEFICIENȚE ORGANICE SAU FUNCȚIONALE A. Dispozitive de protezare în domeniul O.R.L. ┌────┬────────────────────────┬──────────────────────────────────┬─────────────┐ │NR. b) Intraauriculara │ 5 ani b) Buton fonator (shunt - ventile)│ 2/an b) Canula traheala Montgomery │ 2/an Notă: Pentru protezele auditive și proteză fonatorie tip vibrator laringian se pot acorda reparații pentru copiii în vârstă de până la 18 ani. Notă: *) un set de referință este alcătuit din
EUR-Lex () [Corola-website/Law/165345_a_166674]