1,003 matches
-
la debili mintali. Astfel, Emil Verza mai arată că147: "Unii autori sunt de părere că la copiii normali greșelile în transcrierea limbajului oral în limbaj scris se produc în proporție de 40-50%, dar acestea nu afectează toate cuvintele care conțin foneme ce sunt tulburate. La debilul mintal, deficiențele fonemelor se transpun în formă generalizată asupra grafemelor și literelor corespunzătoare din limbajul scris-citit". O formă particulară asociată tulburărilor de citit-scris o reprezintă acalculia. "Acalculia reprezintă incapacitatea de a recunoaște sau de a
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
că147: "Unii autori sunt de părere că la copiii normali greșelile în transcrierea limbajului oral în limbaj scris se produc în proporție de 40-50%, dar acestea nu afectează toate cuvintele care conțin foneme ce sunt tulburate. La debilul mintal, deficiențele fonemelor se transpun în formă generalizată asupra grafemelor și literelor corespunzătoare din limbajul scris-citit". O formă particulară asociată tulburărilor de citit-scris o reprezintă acalculia. "Acalculia reprezintă incapacitatea de a recunoaște sau de a forma cifre și simboluri aritmetice și de a
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
sau expresivă) este prototipul tulburărilor afazice cu debit verbal redus, în timp ce înțelegerea limbajului este în mare măsură puțin compromisă. ▪ vocabular redus la câteva cuvinte sau silabe, bolnavul adoptă un stil telegrafic; ▪ parafazii fonematice sau "dezintegrare fonetică" (producerea unor cuvinte cu foneme incorecte); ▪ deficiențe gramaticale, mai ales de sintaxă (agramatism); ▪ debit verbal încetinit, laborios; ▪ pronunție (articulare) a cuvintelor defectuoasă; ▪ "melodia verbală" (prozodia) săracă; ▪ scris defectuos, în parte și prin slăbiciunea mâinii drepte; ▪ înțelegerea vorbirii este puțin sau deloc afectată; ▪ pacientul este conștient
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
cei doi termeni ce aparțineau gândirii logocentrice dedans/dehors (interioritate/exterioritate) nu mai pot justifica primatul vorbirii asupra scrierii. Mai mult decât atât, nu există scriere pur fonetică de vreme ce spațierea semnelor, punctuația și intervalele sunt absolut necesare pentru funcționarea ei, fonemul sau grafemul putându-se constitui doar prin intermediul urmei pe care celelalte componente ale sistemului le imprimă în el (complexul acestor urme formează arhi-scrierea: scrierea în general, ca model al oricărei limbi). Scriitura trebuie să funcționeze în absența autorului și a
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
copertă este incomplet, el anunță conținutul cărții, așteaptă ca spațiul inițial marcat de punctele de suspensie să fie umplut. Funcția de deschidere a titlului (R. Barthes, 1973) apare mai ales în jocul recurențelor fonetice ale consoanei lichide /r/ și a fonemului vocalic /u/ și în rima internă: PENTRU UN VIS DE DRAGOSTE Totul este pregătit pentru a pătrunde în roman, dar oare despre ce este vorba în carte? Dimensiunea semantico-referențială O dată cu această dimensiune, subliniem faptul că un text construiește treptat o
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
a cuvintelor și propozițiilor (fără omisiuni, adăugiri sau substituiri și fără pauze între cuvinte, atunci când punctuația nu le impune); să citească corect, cursiv, conștient și expresiv respectând semnele de punctuație, accentele, pauzele logice; să citească corect, prin articularea clară a fonemelor, silabelor, cuvintelor; să cunoască implicațiile topicii în comunicarea orală și scrisă; să povestească texte cu conținut narativ după planul de idei; să redacteze o povestire și un rezumat; să relateze și să modifice conținutul unor povești, povestiri; să transforme vorbirea
ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]
-
și cu cel morfologic, redă pronunția literară, ceea ce favorizează stabilirea corespondențelor grafice, prin sunete și/sau grupuri de sunete. Această particularitate a ortografiei și ortoepiei impune învățătorului preocupări constante pentru dezvoltarea auzului fonematic, astfel încât elevii să poată distinge și pronunția fonemelor și, respectiv, sunetele limbii române. În clasa I, elevii învață citit - scrisul și realizează trecerea de la fonem la grafem, de la sunet la literă și încep să-și formeze, concomitent cu învățarea citit - scrisului, primele deprinderi ortografice reglementate prin norme ce
ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]
-
de sunete. Această particularitate a ortografiei și ortoepiei impune învățătorului preocupări constante pentru dezvoltarea auzului fonematic, astfel încât elevii să poată distinge și pronunția fonemelor și, respectiv, sunetele limbii române. În clasa I, elevii învață citit - scrisul și realizează trecerea de la fonem la grafem, de la sunet la literă și încep să-și formeze, concomitent cu învățarea citit - scrisului, primele deprinderi ortografice reglementate prin norme ce trebuie respectate. O mare parte a normelor ortografice pot fi asimilate în clasele IIV, dar datorită gândirii
ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]
-
puteau fi observate. În opinia lui R. Birdwhistell toate mișcările corpului poartă o semnificație sau alta, ele având chiar o gramatică, ce poate fi analizată în termeni asemănători celor folosiți în analiza limbajului verbal. Bunăoară, un kinem, este "similar unui fonem, întrucât acesta constă dintr-un grup de mișcări care, deși nu sunt identice, pot fi utilizate în mod interșanjabil, fără a afecta semnificația socială conținuta"85. Studiilor efectuate de R. Birdwhistell asupra comportamentului kinezic li s-au alăturat cele ale
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
pe care zeul ar fi trasat destinele"284. Autorii găsesc suficiente argumente care să susțină ideea conform căreia în China scrierea ar putea fi socotită fiica grafismului divinatoriu. Cert este că ideogramele chineze exprimă idei, concepte și nu silabe sau foneme. Acestea sunt un indiciu că semnul era perceput ca având valoare comunicațională de sine stătătoare. Faptul este observabil și în cazul divinației: "Așa cum tipologia vaselor de bronz o reflectă pe cea a vaselor de ceramică, scrierea chineză leagă în principiul
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
mai semnificative contrastele și opozițiile. Ponderea decisivă a clopotului, altitudinea lui severă și semeață se opune categoric dispoziției inferioare, mărunte și smerite a florilor. Dangătul clopotului, sunet profund, prelung și rar, amplificat parcă și de sonoritatea gravă și vibrantă a fonemelor care-i compun numele (la care se adaugă cei doi de o ai clopotului care creează un spațiu de rezonanță suplimentar), este contrapus tremurului neauzit al petalelor. Sunetul prăbușit din tării este receptat și amortizat În tremur de potirul florilor
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
aplica faptele de limbă. Prin motivările ortografice urmărim aprofundarea rațională a faptului lingvistic, deoarece cunoștințele bazate pe raționament sunt mai durabile. Prin precizarea unor motivări ortografice se reface procesul de învățare corectă a limbii, în mod invers, de la grafem la fonem, de la cuvântul scris la cel rostit. Astfel, motivările ortografice vor constitui un mijloc eficient de formare a unor deprinderi de exprimare corectă, scrisă și orală și de precizare a cunoștințelor de limbă. Cuvântul, ortograma, grupul de cuvinte sau unitatea ortografică
ÎNSUŞIREA NORMELOR DE ORTOGRAFIE ŞI PUNCTUAŢIE by ALDESCU DIANA () [Corola-publishinghouse/Science/1303_a_1879]
-
Rolul analizatorului auditiv apare în mod pregnant în însușirea ortografiei. Cer elevilor să alcătuiască cuvinte care să înceapă cu cele șapte vocale, iar pentru vocala ă să găsească cuvinte care s-o conțină în final. În sistemul de notare al fonemelor, coexistă litere diferite cu aceeași valoare, fiecare fiind întrebuințată în alte cuvinte conform tradiției literare sau notării din limba din care a fost împrumutat cuvântul. Insuficienta cunoaștere a cazurilor de întrebuințare a unei litere sau a alteia determină greșeli frecvent
ÎNSUŞIREA NORMELOR DE ORTOGRAFIE ŞI PUNCTUAŢIE by ALDESCU DIANA () [Corola-publishinghouse/Science/1303_a_1879]
-
scriere: pluralul substantivelor și adjectivelor cu articol hotărât și nehotărât, ortografia formelor neaccentuate ale pronumelui personal și reflexiv, despărțirea cuvintelor în silabe la sfârșit de rând. Pornind de la constatarea că elevii ajung destul de repede să stabilească o corespondență regulată între foneme și grafeme și de la faptul că încă din perioada primei școlarități își pot da seama de structura silabică a cuvintelor, fără ca acestea să implice cunoștințe de fonetică, este posibilă formularea unor reguli simple și practice de scriere corectă cu caracter
ÎNSUŞIREA NORMELOR DE ORTOGRAFIE ŞI PUNCTUAŢIE by ALDESCU DIANA () [Corola-publishinghouse/Science/1303_a_1879]
-
un sistem numit cu dublă articulare, care produce sens prin valoarea diferențială atașată fiecărei dintre unitățile ei. Unitățile de primă articulare, sau monemele, dotate cu semnificați, sunt alese dintr-un repertoriu finit de simboluri. Unitățile de a doua articulare, sau fonemele, lipsite de semnificați, se organizează în secvențe. Imaginea animată și a fortiori imaginea fixă se sustrag acestor două trăsături constitutive ale ordinii limbajului: dubla articulare și opoziția paradigmă/sintagmă. Ele nu au echivalentul unităților discrete și numărabile, preexistente compunerii lor
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
vechime de 150.000 de ani, face trecerea la homo sapiens. Despre neandertalianul târziu se spune că putea să exprime o poruncă, o chemare sau o dorință, însă segmentul vocal emis de el nu era un cuvânt silabă compus din foneme orânduite succesiv, ci un glosem în care componentele acustice erau îngrămădite într-o expresie compactă. De la glosem până la silaba cu sunete consecutive este cale de zeci de mii de ani. Este de presupus că neandertalianul târziu putea transmite un mesaj
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
acest cuvânt să fie neglijat.” Știm cu toții că analiza riguroasă despre care vorbește Meillet se bazează pe fonetică despre alternanțele căreia el însuși afirmă că sunt lipsite de consecvență. „Transformările fonetice, arată el, au avut drept consecință faptul că destule foneme din cea mai mare parte a limbilor admit mai multe origini, iar uneori opt sau zece origini distincte”. Minimalizarea substratului lexical, reducerea lui la împrumuturi neglijabile etimologic, împreună cu transmiterea sistemului fonetic al indoeuropenei comune în limbile derivate separă constituirea limbii
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
un timp conștientizat ca și trecerea prin tunel, Întunericul este tunelul dintre două zile. Cuvintele pronunțate de actantul lector se dilată pufos, se corporalizează În aerul stătut al camerei; nu știu unde să se retragă după pronunție, rămân să plutească suspendate de fonemele disparate ce le fragmentează, le divid, le pulverizează, golindu-le de sens; ele se Înscriu În prezența nopții ca niște fâșii materiale, smulse unui corp sonor ce se decorporalizează sau Încearcă (efortul se simte concret În aerul absorbant) să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
limbaj și comunicare, accentul se pune pe realizarea comunicării din necesitate, care să stimuleze interesul pentru vorbire, fără să țină seama prea mult de dificultățile articulatorii ale structurilor fonetice. La tehnica vorbirii se exersează, În mod gradat și sistematic, pronunția fonemelor și a structurilor verbale specifice limbii române, cu procedee folosite În mod deosebit În Învățământul de masă. Trebuie subliniat faptul că și În cadrul orelor de tehnica vorbirii, accentul nu se pune - sau nu trebuie pus - pe articularea mecanică a fonemelor
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
fonemelor și a structurilor verbale specifice limbii române, cu procedee folosite În mod deosebit În Învățământul de masă. Trebuie subliniat faptul că și În cadrul orelor de tehnica vorbirii, accentul nu se pune - sau nu trebuie pus - pe articularea mecanică a fonemelor izolate, ci pe structuri fonetice: silabe și mai ales cuvinte, sintagme și propoziții În strânsă legătură cu conținutul lor semantic, În vederea exersării proceselor psihice și a realizării comunicării verbale. Este știut faptul că pronunția, fiind o latură externă a limbajului
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
de auz de a se exprima verbal și de a-și dezvolta nivelul vocabularului. În etapa În care trebuie să se facă Înțeleasă, persoana deficientă de auz Învață, de exemplu, să pronunțe sunete asemănătoare ca sonoritate (triada m-p-b ). Exersarea fiecărui fonem se realizează prin includerea acestuia În cuvinte, În diferite poziții În cadrul cuvântului: poziție inițială mașină, poziție de mijloc cămașă, poziție finală - calm, dar și prin implicarea elevului În formularea și pronunțarea unor propoziții, de la simple la dezvoltate, ce conțin cuvintele
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
emitere a cuvintelor pe o unitate de timp.Ca și accentul, ritmul este legat de tempoul În vorbire și Împreună exprimă durata emisiei vocale. Se consideră că ritmul vorbirii este dat În primul rând de structurarea accentului În vorbire. Nu fonemele dau ritmul vorbirii, ci modul cum aceste foneme sunt prezentate: cu intensitate mai mare sau mai mică. Locul și raportul dintre silabele accentuate și neaccentuate determină existența sau absența ritmului(Maria Anca, 2008). Ritmul vorbirii este facilitat dacă se pornește
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
Ca și accentul, ritmul este legat de tempoul În vorbire și Împreună exprimă durata emisiei vocale. Se consideră că ritmul vorbirii este dat În primul rând de structurarea accentului În vorbire. Nu fonemele dau ritmul vorbirii, ci modul cum aceste foneme sunt prezentate: cu intensitate mai mare sau mai mică. Locul și raportul dintre silabele accentuate și neaccentuate determină existența sau absența ritmului(Maria Anca, 2008). Ritmul vorbirii este facilitat dacă se pornește de la exersarea unor mișcări ritmice generale.Datorită acestui
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
să respecte anumite cerințe: * să stabilească raporturi armonizate Între fonație și respirație; * să facă exerciții de despărțire a cuvintelor În silabe și de legare a silabelor de toate tipurile, aplicându-se accentul logic și intensiv și integrându-se În pronunțare fonemele coarticulatorii; * să facă exerciții de structurare a cuvintelor În grupuri ritmice, În sintagme și propoziții, respectându-se cursivitatea În exprimare și pauza Între ele. Munca ortofonică, pe bază de grupuri ritmice, pregătește trecerea de la faza ritmului lent , la faza de
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
auz sesizează atât de bine ceea ce li se vorbește Încât se poate spune, la modul figurat, că „aud cu ochii”; -sunetele se pot diferenția pe buzele și pe fața vorbitorului pentru că prezintă deosebiri sesizabile În articulare; insuficiențele vizuale În identificarea fonemelor se suplinesc prin studiul imaginilor de ansamblu și prin contrubuția intelectului; -exersarea văzului pe baza unui antrenament progresiv, explică Însușirea și nivelul de Însușire a labiolecturii; -confuziile Între sunetele omorganice se lichidează prin exerciții speciale de diferențiere și prin participarea
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]