303 matches
-
particular fără a-l clasa în același timp în raport cu altele. Organizarea fonică evidențiată de cercetările școlii fonologice posedă deci tocmai caracterele prin care Saussure a gândit ideea de sistem, realizate la un nivel mai precis și mai operativ. Tot școala fonologică a propus și termenul de structură, pe care Saussure nu l-a folosit: acest termen a apărut în lingvistică - la primul Congres al filologilor slavi de la Praga, 1929 - într-un manifest ai cărui principali inspiratori au fost Jakobson, Karcevsky și
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
lor de un mare număr de alți semnificanți vecini. El n-a putut astfel stabili niciodată sistemul veritabil, căci paradigmele, seriile asociative prin care a făcut real sistemul lingvistic, devin în continuare imposibil de comparat și clasat. Invers, succesul școlii fonologice, așa cum îl explică Oswald Ducrot, rezidă în aceea că ea a aplicat principiul pertinenței, confin cu cel al limitării negative, la un număr mic de elemente fonice nonsemnificative. Desigur pertinența, distinctivitatea care face atâtea servicii fonologiilor, este rezultatul aplicării până la
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
rezultatul aplicării până la capăt a concepției saussureene a limbii ca instrument de comunicare, iar dependențele pe care ajung să le descopere și structurile pe care le evidențiază au fost anticipate de noțiunea saussureană a sistemului. Principiul de pertinență al școlii fonologice este aplicabil și în alte zone sau niveluri ale limbii, nu numai ocurențelor fonematice. El poate fi astfel aplicat universului semantic al limbilor sau poate fi utilizat la studiul 32 codurilor. în acest caz o metodă similară cu a fonologilor
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
-și pe ele atâtea poziții câte praguri semnificative a căror trecere implică schimbarea enunțului. Cu toate acestea, semantica structurală, aplicarea metodelor structuralismului lingvistic la nivelul universului semantic al limbilor, nu poate fi o simplă transpoziție a fonologiei. Căci, dacă metoda fonologică este aplicabilă studiului codurilor, care sunt semantic închise, ea nu mai este aplicabilă cu același succes și totalității unei limbi studiate: spre deosebire de coduri, limbile sunt semantic deschise. Astfel că, dacă în interiorul codurilor criteriul pertinenței comunicative permite, ca în fonologie, alegeri
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
sistemul de înrudire este un limbaj" întrucît "ca și fonemele, termenii de înrudire sunt elemente de semnificație; ca și acelea, ele nu capătă această semnificație decât cu condiția de. a se integra în sisteme; "sistemele de înrudire" ca și "sistemele fonologice" sunt elaborate la nivelul gândirii inconștiente; în sfârșit, recurența unor forme de înrudire, reguli de căsătorie, atitudini prescrise în același fel între anumite tipuri de rude etc. în regiuni îndepărtate ale lumii și în societăți profund diferite ne face să
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
universalist sau funcționalismului empirist, Claude Levi-Strauss nu încearcă să învioreze slaba lumină pe 42 care contextul social al societăților arhaice o aruncă asupra miturilor, ci le studiază independent de condițiile existenței și comunicării lor, ca pe un cod, așa cum școala fonologică a structuralismului lingvistic concepe limba. Pe această cale, miturile relevă un sistem universal, umanul în generalitatea sa: ele permit degajarea anumitor moduri de operare a spiritului uman, atât de constante în cursul secolelor și atât de general răspândite în spații
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
semiologică se adresează mecanismului textului, ruajului mașinii textuale, pe când interpretarea hermeneutică, indiferent în ce direcție se îndreaptă, funcționării acestui mecanism. După cum s-a văzut, proiectul saussurean poate fi realizat numai dacă privim sistemul limbii fie doar fonologie, așa cum face școala fonologică, fie doar sintactic, așa cum face școala glossematică hjelmsle-viană, fie numai semantic. în lipsa unei școli structuralist-lingvistice aplicată nivelului semantic al limbii, pentru analiza lui au fost extinse principiile și procedeele celorlalte două. Structuralismul francez își propune să realizeze partea semiologică a
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
sisteme semnificante neconstituite pe seama limbii, ca sistem semnificam prim, al doilea considera că sensul există numai prin intermediul limbajului și că orice sistem semnificam uman este constituit numai în relație cu limba, dar ambii își elaborau analizele după aceleași modele, saussureene, fonologice sau glossematice, ale structuralismului lingvistic. Fixat asupra literaturii și filosofiei, Goldmann se preocupă de 64 65 sisteme de semne constituite pe seama semnificațiilor limbajului. Francastel însă își propune pe de o parte să afirme și să impună specificul ireductibil al artelor
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
alfabetic). În consecință, pronunțarea siglelor devenite internaționale poate fi diferită de la o limbă la alta, conform alfabetului propriu. 2.1. Siglele alfabetice sau analitice sunt compuse dintr-o suită de inițiale a căror alternanță nu permite, din diferite motive (fie fonologice, fie omofonice, fie extralingvistice), rostirea lor legată, conform valorilor fonetice de bază ale literelor, ci numai prin pronunțarea denumirilor din alfabet ale acestora: engl. ATM < a[utomatic] t[eller] m[achine] "aparat automat de numărat bani"; EU < E[uropean] U
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
și modul de semnalare a originii latine la nivelul unităților de limbă - morfematice sau lexicale - considerate individual, și nici la nivelul unităților fonematice. În acest sens, principiul intelectual însemna în gândirea lui Maiorescu luarea în considerare a fonetismului sub aspect fonologic, concomitent cu principiul logic, care este, în esența lui, de tip funcțional: „Criteriul alfabetului este dar acesta: litere numai pentru atâtea sonuri câte sunt neapărat trebuincioase spre deosebirea înțelesului cuvintelor, adică a radicalelor și a formelor flecționare!” (Despre scrierea limbii
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
pentru atâtea sonuri câte sunt neapărat trebuincioase spre deosebirea înțelesului cuvintelor, adică a radicalelor și a formelor flecționare!” (Despre scrierea limbii române, p. 257). Nu altfel va fi gândit Eminescu problema ortografiei, de vreme ce într-o notiță-manuscris lăsa această însemnare: „Legile fonologice (subl.ns.) ale limbii române și ortografia care rezultă din ele.” (Ms. 2266). În legătură cu ceea ce s-ar putea numi principiul minimului de efort pentru maximum de eficiență funcțională în ortografie, Titu Maiorescu își expune foarte clar concepția despre principiul intelectual
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Deci, care din cele două semne grafice (î/â) are mai multă îndreptățire din punct de vedere științific, adică al raportului dintre sistemul de norme ortografice și sistemul limbii reale, pentru reprezentarea sunetului (tip) î? 1. Din perspectiva principiului fonetic/fonologic, în strânsă legătură cu exigențele simplității ortografiei și reducerii distanței dintre realitatea fonetică și realitatea grafică (la nivelul raportului sistem fonetic-sistem alfabetic), litera î este mai în măsură să evoce o anume apropiere între sunetul-tip i (“înrudirea sunetului «i
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
mai degrabă la o frumoasă lucrătura a minții, a inteligenței. Titlul Nice Work constituie, de fapt, o metaforă pentru decodarea reclamei la țigările Silver Cut. 2 Daniel Chandler (2002: 149-150) menționează următoarele tipuri de coduri: A. Coduri sociale: limbaj verbal (fonologic, sintactic, lexical, prozodic, paralingvistic: grafologie, ton), coduri corporale (proxemică, kinezică, postura, expresie facială), coduri ale obiectelor ("commodity codes" coduri ale obiectelor), coduri comportamentale (ritualuri, jocuri); B. Coduri textuale: coduri științifice (matematică, medicina), coduri estetice (arte: poezie, pictură, muzica; curente: realism
by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
fără să beneficieze de posibilitatea unui tratament logopedic în copilăria lor, adulții de azi prezintă nu cu mult mai multe alterări dislalice decât vor prezenta adulții de mâine. Dislalia "de evoluție" este, deci, un ritm propriu de maturizare a sistemului fonologic al anumitor copii sau o amânare prin condițiile somatice defavorabile a aceste maturizări, iar dispariția ei spontană confirmă acest punct de vedere"129. Totuși, chiar și o dislalie de evoluție poate să persiste, odată formată deprinderea. "Dimpotrivă, dislaliile "organice", denumite
Fundamentele psihologiei speciale, Ediţia a II-a by GHEORGHE SCHWARTZ [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
moale prea scurt în tulburările de diferențiere a ocluzivelor, după Borel-Maissony) par a avea mai multe îndreptățiri de a fi cuprinse în patologia limbajului și vorbirii. Cu toate acestea, de cele mai multe ori, ele nu reprezintă decât modalitatea sub care sistemul fonologic ("normal" pe treapta limbajului și vorbirii ) se adaptează, conform legii fiziologice a minimului efort la condițiile instrumentale pe care le are la dispoziție. Aceste dislalii pot, de altminteri, mai mult sau mai puțin reduse "acrobatic", exercitând funcția normală a limbajului
Fundamentele psihologiei speciale, Ediţia a II-a by GHEORGHE SCHWARTZ [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
ansamblul indicatorilor sintagmatici subiacenți și interpretarea lor semantica), și structura de suprafața (care conține indicatorii sintagmatici derivați finali și interpretarea lor fonetică). Deci, opoziția dintre cele două structuri se realizează, atât la nivelul întregii gramatici, între componentul semantic și cel fonologic (ceea ce justifică relația arbitrară dintre semnificant și semnificat), cât și in interiorul componentului sintactic, între regulile de structură a frazei, care generează structura de adâncime, și regulile transformaționale, care o convertesc în structura de suprafața. Gramatica structurala s-a limitat
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3069]
-
a ajunge la conștiință. Pentru a dovedi acest lucru, ei folosesc imaginea de rezonanță magnetică funcțională și demonstrează activarea ariei occipito-temporale la apariția cuvintelor "mascate" (cuvinte însoțite de litere sau figuri geometrice) total inaccesibile înțelegerii. Existența cuvintelor "mascate", înmagazinate ortografic, fonologic și semantic în girusul fusiform al emisferei stângi, este demonstrată de Natalie M.; Greenwald, Draine și Abrams, precum și de Natalie M. et al (2013), Greenwald, Draine și Abrams (1996), Neely și Kahan (2001). Cuvintele mascate rămân în ceea ce aceștia numesc
[Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
sondă (engl. probe) și țintă (engl. goal). Ele se află într-o relație de c-comandă, iar ținta acordului este cea mai apropiată țintă din domeniul Acordului. Trăsăturile pot fi "tari" sau "slabe". Cele tari sunt neinterpretabile la nivelul Formei fonologice, astfel că ele trebuie să fie eliminate în "sintaxa vizibilă" (engl. overt syntax) printr-o mutare vizibilă. O trăsătură tare trebuie să intre într-o relație de verificare cât mai repede posibil. Trăsătura tare A a categoriei B trebuie să
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
sunt neutre. Tot la neutre sunt încadrate substantivele care denumesc copii și animale. La polul opus sunt sistemele formale de gen, iar acestea, la rândul lor, sunt de două tipuri: cele în care genul se atribuie pe baza informației (formei) fonologice și cele în care genul se atribuie pe baza informației morfologice. De exemplu, în limba qafar, sistemul de gen este semantic și fonologic: substantivele [+Animat] se repartizează în masculine și feminine, pe baze semantice; cele [-Animat] se repartizează în masculine
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
la rândul lor, sunt de două tipuri: cele în care genul se atribuie pe baza informației (formei) fonologice și cele în care genul se atribuie pe baza informației morfologice. De exemplu, în limba qafar, sistemul de gen este semantic și fonologic: substantivele [+Animat] se repartizează în masculine și feminine, pe baze semantice; cele [-Animat] se repartizează în masculine și feminine pe criterii fonologice: cele a căror formă de dicționar se termină într-o vocală accentuată sunt feminine, iar celelalte sunt masculine
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
genul se atribuie pe baza informației morfologice. De exemplu, în limba qafar, sistemul de gen este semantic și fonologic: substantivele [+Animat] se repartizează în masculine și feminine, pe baze semantice; cele [-Animat] se repartizează în masculine și feminine pe criterii fonologice: cele a căror formă de dicționar se termină într-o vocală accentuată sunt feminine, iar celelalte sunt masculine, cu foarte puține excepții (Corbett, 2006: 128). Atribuirea genului pe baza informației morfologice este întâlnită în rusă. În această limbă, pentru animate
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
construcții în care nominalul acordat nu are nicio relație sintactică cu verbul care se acordă cu el. Potrivit lui Bobaljik, componenta sintactică ar genera o reprezentare abstractă, care stă la baza a două componente interpretative: (45) Sintaxă (Narrow Syntax) | | /\ Morfologia - / \ / \ Forma Fonologică Forma Logică Această reprezentare adaugă componenta Morfologie ca parte a Formei Fonologice: Morfologia ar utiliza structura sintactică oferită de componenta Sintaxă și ar modifica-o pentru a produce o formă fonologică. Un rol important pentru susținerea teoriei lui Bobaljik îl
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
care se acordă cu el. Potrivit lui Bobaljik, componenta sintactică ar genera o reprezentare abstractă, care stă la baza a două componente interpretative: (45) Sintaxă (Narrow Syntax) | | /\ Morfologia - / \ / \ Forma Fonologică Forma Logică Această reprezentare adaugă componenta Morfologie ca parte a Formei Fonologice: Morfologia ar utiliza structura sintactică oferită de componenta Sintaxă și ar modifica-o pentru a produce o formă fonologică. Un rol important pentru susținerea teoriei lui Bobaljik îl joacă felul cum este definit elementul care controlează (determină) acordul: (46) Elementul
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
două componente interpretative: (45) Sintaxă (Narrow Syntax) | | /\ Morfologia - / \ / \ Forma Fonologică Forma Logică Această reprezentare adaugă componenta Morfologie ca parte a Formei Fonologice: Morfologia ar utiliza structura sintactică oferită de componenta Sintaxă și ar modifica-o pentru a produce o formă fonologică. Un rol important pentru susținerea teoriei lui Bobaljik îl joacă felul cum este definit elementul care controlează (determină) acordul: (46) Elementul care controlează acordul unui complex verbal finit (verb + Flexiune) este cel mai înalt nominal accesibil din domeniul verb + Flexiune
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
genul formal feminin sau neutru, care desemnează colectivități cu referenți feminini și masculini: populație, lume, colectiv, guvern etc. Aceste substantive prezintă și neconcordanță de număr (numărul formal: singular, numărul referențial: plural). Substantivele [-Animat] au un gen formal bazat pe caracteristicile fonologice (terminația substantivului), genul lor natural fiind neutrul (genul inanimatelor). În general, substantivele cu o neconcordanță între genul formal și cel referențial impun adjectivului acordul pe baza trăsăturilor formale. Acordul semantic, atât al determinanților, cât și al adjectivelor, este agramatical (cu
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]