286 matches
-
presupunem că fiecare câmp conceptual are un conținut (o "valoare") unitară și că acest conținut este subîmpărțit prin opoziții între termeni ("cuvinte") în interiorul câmpului însuși. Prin valoarea sa unitară, în schimb, un câmp se opune altor câmpuri tot așa cum în fonologie vocalele se opun consoanelor și în gramatică timpurile verbului, de pildă, se opun modurilor și pronumele personale pronumelor demonstrative. Cu alte cuvinte, din punct de vedere practic, un câmp se stabilește prin opoziții simple între cuvinte și se termină acolo
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
ca valoarea unitară a câmpului să devină trăsătură distinctivă, adică acolo unde nu cuvintele ca atare se mai opun între ele, ci câmpul în întregime devine termenul unei opoziții de ordin superior, exact în același fel în care, în domeniul fonologiei, o vocală nu se opune individual fiecărei consoane, ci tuturor consoanelor laolaltă ca membri ai unui alt "sistem" (sau "paradigmă fonică")." (Ibidem, pp. 216-217) 259 Idem, "Către o tipologie a câmpurilor lexicale" ["Vers une typologie des champs lexicaux", 1975], în
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
contribuții la problema mucocelului, a precancerului și cancerului în ORL, a fistulelor temporale și sinuso-bazilare; elucidarea unor mecanisme ale fracturii lanțului osicular, ale fiziopatologiei zgomotului și surdității profesionale, ale factorului virotic în hipoacuzie; cercetări clinice și paraclinice în audiologie și fonologie. Mereu preocupat de dotarea Clinicii pe care o conducea, a inițiat sau a participat la conceperea unor aparate de diagnostic și protezare, obținând 5 brevete de invenții. A efectuat aproape toată gama de intervenții chirurgicale de specialitate, fiind pasionat în
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
care de obicei sunt ignorate sau desconsiderate de lingviștii de profesie. Cu excepția studiului rarelor probleme de pronunție de oare se poate izbi în istoria metrului și rimei, cercetă torul modern al literaturii nu va avea prilejul să folosească morfologia sau fonologia istorică sau chiar fonetica experimentală. Va avea în schimb nevoie de alte ramuri ale lingvisticii - în primul rând, de lexicologie și de semantică atât sincronică cât și diacronică. Dacă vrea să înțeleagă corect sensul multor cuvinte mai vechi, cercetătorul poeziei
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
fonetic al unei limbi nu poate fi, desigur, izolat de sensul ei. Și, pe de altă parte, structura -sensului poate fi ea însăși supusă analizei lingvistice. Putem scrie gramatica unei opere literare sau a oricărui grup de opere, începând cu fonologia și morfologia, continuând cu vocabularul (barbarisme, provincialisme, arhaisme, neologisme) și terminând cu sintaxa (de exemplu, inversiunea, antiteza și paralelismele). Există două puncte de vedere din care putem studia limba literaturii. Putem folosi opera literară numai ca document al istoriei limbii
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
1882, imediat ce lingvistul român a terminat de tratat, în trei episoade, problemele laleticii. Judecând după tabloul disciplinelor pe care Hașdeu în "articolul-pilot" le-a inclus în cadrul Gloticii, se pare că el intenționa să fixeze, în lucrări similare, principiile atât pentru fonologie, morfologie, lexiologie (sic!) și onomatologie (că părți ale fizio-gloticii), cât și pentru semasiologie, sintaxa și noematologie (că părți ale psiho-gloticii), ba chiar și pentru afaziologie (dinspre patologia limbajului). Pentru toate acestea, i-ar mai fi trebuit, probabil, încă vreo 2-3
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
Această, pentru că studiul despre laletică s-a bucurat, de-a lungul timpului, de mai multă atenție (și, implicit, de mai multe comentarii) din partea unor specialiști, dar și fiindcă editorul nu este într-atât de pregătit în domeniul foneticii și al fonologiei, încât să evalueze în mod ferm justețea concepției hasdeiene referitoare la fiziologia sunetelor. În consecință, m-am limitat, de data aceasta, la formularea câtorva observații cu caracter general; în rest, am preferat să citez opiniile unor cercetători mai competenți, care
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
că și Coșeriu). În orice caz, Hașdeu imaginase, pesemne, ansamblul științelor filologice asemeni unei structuri arborescente, cu multe ramificații (după cum Schleicher, specialist în botanica înainte de a deveni lingvist, reprezentase înrudirea limbilor sub forma unui arbore). Ca să ajungem, de pildă, la fonologie, este necesar să facem nu mai puțin de șase distincții succesive. Trunchiul filologiei în genere se împarte în (1) filologie comparativa și filologie clasică; cea dintâi se divide în (2) lingvistică și etnopsihologie; din prima rezultă (3) lingvistică pură și
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
2) lingvistică și etnopsihologie; din prima rezultă (3) lingvistică pură și lingvistică aplicată; cea dintâi se împarte și ea în (4) glotica, glosologie și glosografie; prima se divide în (5) fizio-glotică și psiho-glotică; în fine, din fizio-glotică se desprind (6a) fonologia, morfologia, lexiologia și onomatologia, iar din psiho-glotică descind (6b) semasiologia, sintaxa și noematologia. Din păcate, din arborele acestor clasificări hasdeiene, nu este vizibilă decât o parte a coronamentului (care ajunge până la vârf, ce-i drept), întrucat savantul a operat distincții
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
18 titluri, dintre care unele sunt comentate succint). Ultima parte a lucrării, cea de-a patra, prezintă cea mai mare importanță pentru discuția de față. Aici Hașdeu încearcă să corecteze împărțirea cvadripartita pe care Schleicher a făcut-o în cadrul gloticii: fonologia, morfologia, ideologia (sau semasiologia) și sintaxa. Dat fiind faptul că însuși Schleicher susținea că "în producțiunea limbei sunt trei factori esențiali: son, forma și sens", Hașdeu consideră că lingvistul german, pentru a fi consecvent cu propriile distincții, ar fi trebuit
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
lui Heerdegen (datând din 1875), care s-a vrut a fi o versiune îmbunătățită a celei dintâi: "I. Doctrina despre cuvântul în sine sau, pe scurt, lexiologia, coprinzând: 1. Doctrina formelor cuvântului în sine sau etimologia, sub care înțelege și fonologia precum și teoria despre formarea cuvintelor [etimologia este termenul utilizat în trecut și pentru a desemna morfologia, n.m. C.M.]; 2. Doctrina funcțiunii cuvintelor în sine sau semasiologia, care cercetează semnificațiunea formelor lexicale ale limbei [prin funcțiune, ca și la Schleicher, trebuie
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
forma". Deci, rezultă că forma este expresia sonoră, adică semnificantul. Mai are atunci rost să luăm în calcul atât sonul, cât și forma când vorbim de cuvinte? Are rost, dar numai în partea inițială a discuției, pentru a justifica doctrina fonologiei 35. După aceea, odată produsă/ obținută "închegarea" sau "cimentarea" cuvântului, Hașdeu ia în considerație, mai departe, doar formă și sensul. Ca să vorbim în termeni coșerieni (dar și pe linia Saussure Hjelmslev), forma (ca expresie) este substanță "formată", altminteri sunetul n-
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
limbii" scris de Hașdeu se intitulează Laletica sau fisiologia sonurilor și a fost publicat în "Columna lui Traian", în trei numere succesive (din lunile februarie, martie și aprilie-mai) ale anului 1882, pp. 65-73; 129-135; 193-210. Cuprinde cinci părți: (1) Sfera fonologiei în genere; (2) Literatura laleticii; (3) Istoria laleticii; (4) Caracteristică fisiologică a sonurilor; (5) Clasificarea fisiologică a sonurilor. 4.1. Termenul de laletică, întrebuințat pentru a desemna fiziologia sunetelor, necesită o discuție specială. Gr. Brâncuș (într-o notă din Hașdeu
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
aflarea unei metode prin care aceasta să fie făcută vizibilă (ibid., pp. 130-133)]; d) faptul de fi realizat o clasificare ingenioasă a sunetelor 44; (e) faptul de a fi observat, printre altele, ca accentul este "o doctrină de transițiune între fonologie și morfologie" (ibid., p. 65). 4.3. Tot în mod preponderent favorabil caracterizează și Gr. Brâncuș același studiu de fonetica teoretică, după cum reiese și din concluzia de la finalul prezentării sale: " Lăsând deoparte unele erori ori interpretări depășite, acest studiu de
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
distincțiunea cea fundamentală între "Linguistica pură" și "Linguistica aplicată". Această uitare produce adesea o regretabilă confusiune, precum este atunci, bunăoară, cănd Max Müller lasă a se înțelege că așa-numita mitologie comparativa ar fi o parte din Linguistica deopotrivă cu fonologia sau cu morfologia 3. Este ca și când ar bagă cineva farmacologia în Botanica alături cu dendrologia [6]. Dar și mai periculos, măi neiertat sub raportul științific, este de a înlătura prin tăcere orice împărțire a Linguisticei, declarând cu tot dinadinsul, ca
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
Grammatik der indogermanischen Sprachen, 1-r Th.: Das indogermanische Verbum, Jenă, 1873, în-8. Nu știm, dacă s-a publicat mai departe. Ferrar W. H., A comparative grammar of Sanskrit, Greek and Latin, London, 1869, în-8. A aparut numai tomul I, cuprinzând fonologia întreaga și morfologia până la verb. Eichhoff F. G., Grammaire générale indo-européenne, ou comparaison des langues grecque, latine, française, gothique, allemande, anglaise et russe entre elles et avec le sanscrit, Paris, 1867, în-8. Cfr. Hașdeu, Principie, p. 26 No. 26. Rapp
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
slaw. Phil., ț. 1, p. 503. Garcia Ayuso F., Ensayo crítico de grammática comparada de los idiomas indo-europeos, sanskrit, zend, latin, griego, antiguo eslavo, lituaico, godo, antiguo aleman y armenio, Madrid, 1880, în-8. Cunoaștem până acum numai prima făscioara, cuprinzând fonologia și declinațiunea. Clark Th., Student's handbook of comparative grammar applied to the Sanskrit, Zend, Greek, Latin, Gothic, Anglo-saxon and English languages, London, 1862, în-8. Diez F., Grammatik der romanischen Sprachen, Bonn, 1836-44. A 2-ed. 1856-60. A 3-a ed.
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
der englischen Sprache, Weimar, 1863-8, 3 tom. în-8. Pezzi D., Grammatica storico-comparativa della lingua latină, Torino, 1872, în-8. Malinowski, F. K., Krytyczno-porównawcza gramatyka języka polskiego, Poznań, 1869, în-8. § 4. FISIO-GLOTICA ȘI PSICO-GLOTICA Schleicher împarte Glotica în patru doctrine 14: 10. Fonologia sau doctrina sonurilor; 20. Morfologia sau doctrina formelor gramaticale; 30. O doctrină a semnificațiunilor sau după el "a funcțiunii cuvintelor", numită generalmente ideologie, mai bine însă semasiologie; 40. În fine, doctrina proposițiunii sau sintaxa. Însuși Schleicher s-a ocupat totd
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
patru ne dă prea mult ori ne dă prea puțin, una din două. Însuși Schleicher ne spune că în producțiunea limbei șanț trei factori esențiali: son, forma și sens18. Ar trebui dara să fie nu mai multe decât trei doctrine: fonologia, morfologia și semasiologia. Schleicher adaugă că sintaxa este a patra parte a Gloticei "intru cât cercetarea noastră se întinde peste cuvânt, considerând pe acesta ca un membru al proposițiunii"19. Dacă din studiul proposițiunii iese sintaxa, apoi cum de nu
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
știm însă, in ce mod și până la ce punct teoria sonului nearticulat ar putea constitui o doctrină separată în sfera Gloticei; cel putin d'ocamdată, până ce se va întemeia studiul evoluțiunii fonetice a graiului omenesc din țipetele animalelor[13]21. Fonologia dara, temelia cea materială a Linguisticei întregi, rămâne pentru noi una. Dar, pornind de la aceeasi triada, mai există încă o altă deduplicare. Din cimentare între son, forma și sens se plăzmuiește cuvântul, câri ni se presintă de asemenea sub două
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
și sintaxa, deduplicate din formă, sau ca semasiologia și noematologia, deduplicate din sens. Glotica dara se împarte nu în patru că la Schleicher, ci în șapte doctrine, câri se asociază între ele în două grupuri: un quadrivium fisico-psichic, compus din fonologie, morfologie, lexiologie și onomatologie, unde elementul fișic s-ar putea pretinde că predomnește asupra celui psichic; și un trivium psichico-fisic, anume semasiologia, sintaxa și noematologia, unde elementul psichic se emancipează și se ridică din ce in ce mai pe sus de cel fișic. Ultimul
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
gramatică comparativa), cu mențiunea că Schleicher folosea termenul de Funktionslehre ("știință despre funcții") în locul celui de semasiologie. În acest punct, lingvistul german prezintă și deosebirile radicale, de concepție, dintre Schleicher și Hașdeu (și Șăineanu). Pentru Schleicher, lingvistică și domeniile ei (fonologia, morfologia etc.) nu reprezintă o disciplină istorică, ci una de "istorie naturală", iar o trecere dinspre domeniul fizic al limbii către cel intelectual s-ar face, în viziunea acestuia, abia odată cu sintaxa, ce ar constitui "capătul gloticii". Frisch comentează astfel
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
nu încetează niciodată cu desăvârșire de a figură în graiul uman." (ibid.). Însă, întrucat evoluția fonetica a limbajului omenesc din momentul desprinderii de țipetele animalelor nu fusese satisfăcător studiată, lingvistului român i se pare riscantă constituirea unei alte doctrine (în afara fonologiei) care să aibă în vedere "teoria sonului nearticulat". Oricum, este remarcabil "izomorfismul" constatat de lingvistul român la fiecare dintre nivelurile luate în considerație. 21 Prima bifurcare a gloticii, în fisio-glotică și psico-glotică, este explicată de Grigore Brâncuș prin faptul că
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
desenul lui Hașdeu aici. Cititorul va observa însă că triunghiurile respective ajuta la conturarea unei imagini de ansamblu foarte inteligent proiectată și, în același timp, foarte sugestiva: cuvintele "triunghiulare" par niște munți, ale căror laturi (alternate) formează o "vale" a fonologiei, una a semasiologiei și alta a morfologiei. Pe de altă parte, sintaxa, noematologia și lexiologia (de fapt, obiectele lor) sunt la fel de bine reprezentate cu ajutorul legăturilor dintre triunghiurile întregi sau ale anumitor laturi ale lor sau ale spațiilor goale dintre ele
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
stării de lucruri desemnate într-un enunț, de pildă: "afirmativ", "negativ", "interogativ", "imperativ" etc. (Coseriu, 1973, pp. 136-137; cf. și Coșeriu, 1994b, pp. 66-70). 37 Aș fi putut adaugă o coloană și pentru sunet (son), în care am fi avut FONOLOGIA în dreptul aspectului condensat și un semn de întrebare (?) în dreptul aspectului fluid. Într-adevăr, chiar Hașdeu (1882a, p. 30) recunoaște că și sonul se deduplică în cele două aspecte ("în son nearticulat sau fluid, adecă confus, si in son articulat sau
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]