746 matches
-
murmurând „Doamne sfinte“ Înainte de a porni să bată iar cămăruța În sus și În jos. În momentul acela englezii erau Îngrijiți În cel mai frumos salon din palat de servitorii contelui, mobilizați În grabă mare. Alatriste, pe când aștepta, auzise mare forfotă prin uși, voci de slugi la intrare și nechezat de cai În grajduri, de unde se vedea, prin ferestrele cu ochiuri prinse În plumb, vâlvătaia torțelor. Toată casa părea pe picior de război. Contele Însuși scrisese bilete urgente În odaia lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
apuce furci și topoare și să umble în grupuri pe străzi, pentru a nu lăsa loc să se strecoare nici unei fiare. Cei cu puști trebuia să alerge înspre hotar, să-l ajute pe Vânător. Copiii s-au speriat, văzând atâta forfotă; noaptea, unii au visat lupi albi, haite întregi, tot năvăleau. Nici adulții nu au avut somn liniștit; bătrânii mai mult au moțăit. Un învățător a scris un poem, Vremea lupului alb, vroia să citească versurile a doua zi iubitei; nici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
Bârzoieș,/ cu Roxana,/ cu Adi Cartaleanu,/ cu Chiribuță." (Tablou de familie, pag. 36) Unii sunt, reconstituiți cu atenție, colegii de copertă ai Svetlanei Cârstean. Alții, colegii de pagină ai vocii joase care caută din nou, în volum, mulți ani după, forfota metalică a sălii de mașini. Numai că, așa, intercalați, între cei dintâi și cei din urmă diferențele tind să se estompeze. Din perspectiva Svetlanei Cârstean atelierul nu e mai mult decât un prilej de a invoca, fără nostalgii gratuite, cenaclul
Multe flori sunt, dar puține... by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7885_a_9210]
-
Iordache din Covaci, dintr-o ciorbă grasă, slăbind-o cu numeroase țuici. Se mânca zdravăn în acea perioadă, mesele durau ceasuri nesfârșite, într-o lume care avea timp. Tocmai această particularitate merită subliniată. Puținele filmulețe documentare din epocă ne înfățișează forfota piețelor, vălurirea mulțimii pe Calea Victoriei, la orele după-amiezii, trecătorii cu pălării de paie și cucoanele înmănușate, mașini urmate de trăsuri, în șir nervos. Pur efect optic. Orașul avea, are încă, un singur centru. Nu sunt prinse în numărătoare mahalalele, instituții
București, oraș frumos by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/7688_a_9013]
-
haina nopții, dar deconspirate fascinant de lumina lunii: bursuci, jderi, mistreți, hârciogi, un cerb. Terorii i-a luat locul fascinul, bucuria unui moment unic în care fetița se află în centrul acestei lumi, acceptată și protejată în scorbura ei de forfota vieții din jur. În momentul în care se trezește, vulpea se află alături de ea, dar tot acel decor fabulos a dispărut și putem realiza cu ușurință că recuzita nocturnă, probabil, nici n-a existat. Văd acest episod ca pe un
Cum visează vulpile fetițe cu chibrituri by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7348_a_8673]
-
preajmă..." Poetul a fost, probabil, prea exigent cu sine însuși. Dincolo de mesajul lor civic, multe din aceste poezii, au o rezonanță profundă, exprimînd un adevăr general uman, îmbrăcat într-un limbaj pe cît de simplu, pe atît de percutant: "Era forfotă mare/ de steaguri și de lozinci./.../ Trebuia cucernic să le sărutăm poala roșie/ ca pe odăjdia preoțească./ Nu eram liberi. Năzuiam numai spre slobozenie,/ tainic cîntînd: Libertate, vei fi partea mea de Hristos..." L-am întîlnit pentru prima oara în
Cîteva gînduri despre Grigore Vieru by Nichita Danilov () [Corola-journal/Journalistic/7643_a_8968]
-
situația. Trec pe lîngă el bărbați zdraveni și tineri. Unii îl salută. Nimeni nu se oprește să-l ajute. Nimeni. Femeile fac cîte un popas doar cît să-l țină de vorbă, nu mai mult. A dispărut atitudinea jovială. E forfotă doar în spatele perdelelor. A rămas, însă, foarte mult verde în bătrînul cartier. E mare lucru!... Săptămîna trecută am aflat un lucru care m-a bucurat imens. Și care m-a surprins, într-un fel. Mai ales astăzi, cînd nimănui nu
Despre jovialitate by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/6141_a_7466]
-
corp lângă corp, în fine destins, dezbrăcat de pantalon și de incomoda senzație de a fi sclav, ascultă trupul trosnind, întinzându-se, prelungindu-se, rătăcind printre obiecte îndepărtate, strecurându-se fără durere sub ele, încredințându-se nepăsării somnului. Ascultă oribila forfotă a zilei în toate țările unde se vorbește omenește, falsificarea cuvintelor șiroind din ziare, lumea ireală a notariatelor pentru care proprietatea este un uriaș tort decorat cu flori, băncile malaxând suav costul trestiei de zahăr, constelația de furnici și de
Carlos Drummond de Andrade - Mari poeme by Dinu Flămând () [Corola-journal/Journalistic/4904_a_6229]
-
înapoi în Grecia, despărțit de soția sa suedeză, Agneta, dar avînd-o alături pe micuța sa fiică, Ianoula, de doar zece luni. Cine crede că prefața romanului ar fi o cheie de lectură, un fir al Ariadnei în labirintul întîmplărilor și forfota personajelor, se înșeală. Prologul este mai degrabă o uvertură, comparabilă cu libretul pe care crește opera. De altfel, cititorul este indirect avertizat asupra „refracțiilor” identitare în prisma exilului. Iannis Giorgiadis crede că un om este format din alți oameni, meditează
Ultimul grec by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/4845_a_6170]
-
Covrig Roxana Târgul de Carte Frankfurter Buchmesse este cel mai mare târg de carte din lume. Un român a fost dezamăgit. În mijlocul forfotei era un stand "gol", "anost" și "irelevant". Iată ce a scris Cristian Dinu, pe blogul personal, despre standul de carte al României de la Frankfurt: Cu bun gust, cu entuziasm și cu dorința de a te ridica peste ceilalți. Cu mici
Standul de carte al României de la Frankfurt, "un soi de grajd gol" by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/66143_a_67468]
-
de substanța ambiguității. Aceasta nu mai ia naștere din limbaj, ci din coloana sonoră. Nu o dată, poemele se referă limpede la, tocmai, limpezimea lor. În spatele acestei eficiențe aproape corporatiste (doar vorbim despre o carte cu încărcătură antreprenorială) se simte o forfotă aducătoare de echivoc, de miraj, de inefabil. Sinceritatea devoalării acestora e la originea unor pasaje memorabile: "Eu mi-am imaginat cu totul și cu totul/ altceva. Că vor fi versuri bine articulate, gândite limpede/ și enunțate cu claritate. Capabile să
Ritmuri pentru antifonările necesare by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6640_a_7965]
-
Cosmin Ciotloș Un bun accent asupra recentului Jurnal al Constanței Buzea pune Dan C. Mi-hăilescu în ultimul număr din Idei în dialog. Bun și în același timp neașteptat. Tocmai el, avidul de forfotă literară, eruditul coteriilor de breaslă (nu doar de azi, dintotdeauna), anecdotistul prin vocație să îndemne la prudență așa, din senin? Adică la ocultarea episoadelor referitoare la dificilul mariaj cu Adrian Păunescu, cărora le preferă alte delicii de lectură, mai degrabă
Un document interior by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6572_a_7897]
-
Pentru munca prestată, inclusiv smuls de buruieni, cosit sau cules de plante medicinale, turiștii nu sunt plătiți, dar primesc masă și găzduire gratuită, relatează Digi 24. Este și cazul a doi studenți din Franța, care au părăsit pentru două săptămâni forfota Lyonului pentru munca eco de la ferma din Mureș a familiei Cismaș. „Am învățat să muncim în grădină, pentru că în Franța nu avem astfel de grădini ecologice. Să lucrezi împreună cu țăranii, în natură, e un mod bun de a lua contact
Turiștii străini în România, fericiți că smulg buruieni și cosesc by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/63844_a_65169]
-
Sinaia și, cu o contribuție mică, dar acordată pentru prima oară în cele unsprezece ediții de pînă acum, Ministerul Culturii, au organizat Festivalul internațional „ENESCU și muzica lumii". Cazino-ul din Sinaia s-a transformat într-un Conservator. Era o forfotă peste tot, fiecare spațiu devenise un spațiu de studiu, de cercetare muzicală, de discuții care descifrau partituri importante. În afară de atelierele făcute de Radu Penciulescu, de David Esrig și Andrei Șerban, nu am văzut acest tip de emoție spirituală în jurul profesiunii
Plînsul violoncelului by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/6113_a_7438]
-
și care decurg fatal unele din altele“, spune Nicolae Manolescu. Realismul dependent de model e posibil dacă incandescența ideilor își asociază generozitatea față de subiect și pasul înapoi, rece, al țeserii detaliilor într-o configurație inedită - desenul din covor. Prins în forfota scandalurilor clipei, a resentimentelor și polițelor de plătit în stricta actualitate, nu vei accede la un model pe care lumea să-l recunoască. Manolescu - „comentator de lumi, reale sau imaginare, un parazit util al creației, umbra ei indispensabilă (căci îi
Despre teme și modele by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/4801_a_6126]
-
așezați în spațiul literaturii, protagoniștii dialogului se întind pe 10 pagini din revistă (din 295!) fără a cădea în păcatul plictisului. Matei Vișniec se dovedește același intelectual atras de toate zările culturii: de la clocotul pitoresc al Bucureștiului și pînă la forfota elitistă a Parisului, de la atmosfera Cenaclului de luni și pînă la culisele Festivalului de la Avignon, nimic nu scapă ochiului vorace al dramaturgului român. Întrebat dacă în devenirea unui artist perseverența e mai importantă decît talentul, Vișniec dă un răspuns frumos
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4979_a_6304]
-
ființele calculate”, cu „suflet de inginer”. Detestă „din toate puterile”, scrie el, „atmosfera de curățenie, vid și anonimitate”, Pe vas, în port, la Patras, sau în peisajul Atenei, e sedus, în schimb, de tot ceea ce are de-a face cu forfota vieții, de tot ceea ce denotă confuzie, haos, dezordine, agitație. Mai mult decât Acropola, declară Miller, spre oroarea, probabil, a multor spirite înzestrate cu doxă, îi plac „locurile de la poalele cetății... colibele dărăpănate, harababura, eroziunea, caracterul anarhic al peisajului” (p. 40
Grecia lui Henry Miller by Dan Cristea () [Corola-journal/Journalistic/4991_a_6316]
-
moare - e întâmpinată cu zeci de pagini de șubrezire a absolutului ei implacabil. Specia de jurnal pe care a născocit-o instrumentează, ca-ntrun veritabil „proces”, trecerea. În viațaspre- moarte, „totul e să mergi în tine până dai de gol”. În forfota alterilor stârniți la vorbă, golul abia de se întrezărește. 3. Instalarea în trecere sau moartea adulmecată. „Disciplina finitudinii” ( G. Liiceanu) se impune de la sine prin înaintarea în vârstă. Legată de senectute, de crepuscular, această literatură a morții e o experimentare
Despre moarte, numai de bine by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/4402_a_5727]
-
căror chipuri figurau în manuale. Era, într-un fel, un prilej de demitizare și reumanizare a zeilor Olimpului. Nu aș putea spune că am păstrat mult timp postura de observator uimit. M-am adaptat neobișnuit de repede obiceiurilor tribului, căci forfota din jur semăna izbitor cu forfota dintre colibele unui trib african: mulțimea copiilor tăvălindu-se pe iarba de sub merii curții laolaltă cu câinii și pisicile restaurantului, tinerii războinici schimbând impresii și visând la viitoare lupte literare, fete vizibil și perpetuu
Marea nostalgiilor by Gabriela Gheorghișor () [Corola-journal/Journalistic/4430_a_5755]
-
într-un fel, un prilej de demitizare și reumanizare a zeilor Olimpului. Nu aș putea spune că am păstrat mult timp postura de observator uimit. M-am adaptat neobișnuit de repede obiceiurilor tribului, căci forfota din jur semăna izbitor cu forfota dintre colibele unui trib african: mulțimea copiilor tăvălindu-se pe iarba de sub merii curții laolaltă cu câinii și pisicile restaurantului, tinerii războinici schimbând impresii și visând la viitoare lupte literare, fete vizibil și perpetuu disponibile, bătrâni înțelepți depănându-ș i amintirile
Marea nostalgiilor by Gabriela Gheorghișor () [Corola-journal/Journalistic/4430_a_5755]
-
luăm pe rând și, inevitabil, cu atingeri (concept fundamental al cărții, căci scurtcircuitările infinitezimale decid, și la nivel de individ, și la nivel de țară, înălțări și căderi, cotituri și rupturi, înflăcărări și înghețuri). Avocata fascinată de Bosch și de forfota viscerală, subepidermică a deliciilor sexuale este înzestrată cu o extraordinară, plastică percepție a semnalelor trupului, dar și cu o inteligență reflexivă peste medie, secondată strâns de cuvânt. Nu Șeherezada îmi vine în minte în primul rând, chiar dacă trimiterea e directă
Despre ambivalență by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/4541_a_5866]
-
era derizoriu, căci lumea putea deosebi negrul de alb, adevărul, fie și relativ, de minciună, fie și absolută. Azi, „starea economică precară, lipsurile cotidiene” s-au reinstalat, situația fiind iarăși deteriorată și orizontul posomorât. Vinovatul e mai greu de identificat, forfota centrelor de interes ia forme amețitoare. Teoria „creierelor spălate” e un subterfugiu pentru a scuza poticnirile celor două decenii de democrație. Mișunul diabolic al securiștilor în toate straturile societății - o concesie făcută modei descărcării de vină. Amestecul de absurd și
Despre ambivalență by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/4541_a_5866]
-
lucrată pe urmele unei priviri amănunțite și picturale. Conceptivă și introceptivă, în egală măsură, explorează detalii reale, descrise în minuscule monografii, cu speranța că la capătul drumului se va revela un adevăr al celei mai stricte interiorități. O extrem conotativă forfotă a fragmentelor în mișcare browniană/breugheliană sugerând în fundal marele design, dar și singurătatea incurabilă a omului în căutare de sine. Intră aici, parțial și pe spații înguste, și magia semi-treziei din prozele naratomimice ale lui Ion Cristoiu, povestirea prevestitoare
Forme „ceptive“ ale prozei contemporane by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/5780_a_7105]
-
propriile amintiri dintr-o lume prin care și el trecuse și care îl urmărește afectiv. Îi apare acum plină de culoare și farmec, tangentă cu fabulosul, cu feericul: „...peisajul acesta dunărean, de un exotism autohton totuși, cu portul, vadurile, cu forfota căruțașilor, cu interminabilele cortegii ale salahorilor săltând pe schele elastice, cu bietele culegătoare de gozuri, printre linii, cu ceainăriile și lipovenii cu bărbi à la Tristan Bernard, cum însuși o spune, cu vijeliile și cu ploile de vară deslănțuite aidoma
Perpessicius și Brăila by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/5523_a_6848]
-
în compania Orchestrei Naționale Radio, a dirijorului Horia Andreescu. Tânăra artistă se afla în pragul vârstei de douăzeci de ani; parcurgea un stagiu intens de lucru la Viena, sub îndrumarea profesoarei Irina Gavrilovici, originară și domnia sa din România. Lume multă, forfotă mare. Trecători de toate națiile, sosiți din toate colțurile lumii, se perindă pe Ring, prin fața Operei, la orice ora din zi sau din noapte. Afișe multe, reclamă bogată. Unul dintre afișe menționa faptul că Asociația Prietenilor Operei urma a organiza
La Viena, opera iese în stradă by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/5562_a_6887]