1,100 matches
-
precum și condițiile și limitele restrângerii exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți. Astfel, arată că dispozițiile art. 286-288 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii și ale art. 74, 75 și 77 din Legea nr. 168/1999 sunt de un formalism excesiv, de natură să afecteze grav efectivitatea exercitării drepturilor recunoscute de lege atât pentru angajat, cât și pentru angajator și să restrângă nejustificat dreptul la apărare al angajatorului, care este pus într-o situație de dezechilibru față de angajatul care are
EUR-Lex () [Corola-website/Law/227180_a_228509]
-
excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că dispozițiile art. 286, art. 287 și art. 288 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii și ale art. 74, art. 75 și art. 77 din Legea nr. 168/1999 sunt "de un formalism excesiv, inacceptabil de rigid, de natură să afecteze grav efectivitatea exercitării drepturilor recunoscute de lege atât pentru angajat, cât și pentru angajator și să restrângă nejustificat dreptul la apărare al angajatorului, care este pus într-o situație de dezechilibru" față de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/229011_a_230340]
-
S.A. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că dispozițiile art. 286, 287 și 288 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii și ale art. 74, 75 și 77 din Legea nr. 168/1999 sunt de un formalism excesiv, de natură să afecteze grav efectivitatea exercitării drepturilor recunoscute de lege atât pentru angajat, cât și pentru angajator și să restrângă nejustificat dreptul la apărare al angajatorului, care este pus într-o situație de dezechilibru față de angajatul care are
EUR-Lex () [Corola-website/Law/225502_a_226831]
-
de muncă. Excepția a fost invocată de Societatea Comercială "Truman" - S.R.L. din Iași într-un dosar având ca obiect soluționarea unui litigiu de muncă. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul susține, în esență, că dispozițiile legale atacate sunt de un formalism excesiv, de natură să afecteze grav efectivitatea exercitării drepturilor recunoscute de lege atât pentru angajat, cât și pentru angajator și să restrângă nejustificat dreptul la apărare al angajatorului, care este pus într-o situație de dezechilibru față de angajatul care are
EUR-Lex () [Corola-website/Law/230646_a_231975]
-
interesele generale ale țării. Ele au obligația fundamentală de a asigura aplicarea Constituției și legilor țării, de a combate orice tendințe de nesocotire a prevederilor legale, de a acționa pentru cunoastrea și respectarea legilor, întărirea legalității socialiste, înlăturarea birocratismului și formalismului. Consiliile populare exercita, în unitățile administrativ-teritoriale în care sînt alese, controlul în toate domeniile de activitate, în vederea instaurării spiritului de responsabilitate și de disciplină în munca, de combativitate revoluționară, solicitudine și operativitate în rezolvarea cerințelor și propunerilor cetățenilor. Articolul 4
EUR-Lex () [Corola-website/Law/134392_a_135721]
-
timp, adică într-un termen rezonabil, astfel cum dispune [art. 21 alin. (3) din Constituție], atât pentru a reglementa litigiul și a stinge starea conflictuală, cât și pentru a degreva rolul instanțelor. Apare cu totul disproporționată și încărcată de un formalism excesiv, față de situația concretă din dosar, efectuarea unei concilieri prealabile distincte, atât timp cât există deja un proces pe rol, iar părțile își cunosc atitudinea față de problema litigioasă". În sprijinul acestor argumente autorul excepției invocă și art. 720^1 din Codul de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/137834_a_139163]
-
pornită printr-o cerere neevaluabilă în bani, situație în care procedura concilierii directe nu este obligatorie, dar a continuat prin formularea unei cereri accesorii (cerere reconvențională) evaluabile în bani, caz în care "apare, cu totul disproporționată și încărcată de un formalism excesiv, [...] efectuarea unei concilieri prealabile distincte, atâta timp cât există deja un proces pe rol". Analizând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că aceasta este neîntemeiată, între textele legale criticate și textele constituționale invocate în susținerea excepției neexistând incompatibilitate. Curtea reține, totodată, că
EUR-Lex () [Corola-website/Law/137834_a_139163]
-
civilă. Excepția a fost ridicată de Societatea Comercială "Petrom" - S.A. din București cu ocazia soluționării recursurilor formulate împotriva unor sentințe civile având ca obiect drepturi bănești. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că normele criticate sunt de un formalism excesiv, de natură să afecteze grav efectivitatea exercitării drepturilor recunoscute de lege atât pentru angajat, cât și pentru angajator și să restrângă nejustificat dreptul la apărare al angajatorului, care este pus într-o situație de dezechilibru faț�� de angajatul care
EUR-Lex () [Corola-website/Law/220220_a_221549]
-
să nu poată soluționa pe fond o astfel de excepție de neconstituționalitate, spre a se clarifica dacă acea lege este ori nu constituțională, în loc de a nu se intră în fondul problemei și de a se respinge excepția că inadmisibilă, prin formalism excesiv? În ceea ce mă privește, nu am putut identifica răspunsuri satisfăcătoare la aceste întrebări. ÎI.1. A rezultat din cele de mai sus că, în speță, Curtea Constituțională trebuia să procedeze la realizarea efectivă a controlului constituționalității Ordonanței de urgență
EUR-Lex () [Corola-website/Law/137352_a_138681]
-
motivarea excepției de neconstituționalitate autorul susține, în esență, că dispozițiile art. 286, art. 287 și art. 288 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, ale art. 74, art. 75 și art. 77 din Legea nr. 168/1999 sunt de un formalism excesiv, de natură să afecteze grav efectivitatea exercitării drepturilor recunoscute de lege atât pentru angajat, cât și pentru angajator și să restrângă nejustificat dreptul la apărare al angajatorului, care este pus într-o situație de dezechilibru față de angajatul care are
EUR-Lex () [Corola-website/Law/214087_a_215416]
-
Legea nr. 168/1999 , de a decădea angajatorul din dreptul de a depune probe și de a formula apărări. Așa fiind, consideră că dispozițiile de lege criticate sunt neconstituționale în măsura în care se interpretează că se pot aplica tale quale, printr-un formalism excesiv, fără a se avea în vedere situațiile particulare care pot apărea pe parcursul judecății litigiilor de muncă, aducându-se astfel atingere substanței dreptului protejat și lipsindu-l de efectivitate prin nerespectarea drepturilor la apărare și la un proces echitabil, recunoscute
EUR-Lex () [Corola-website/Law/218096_a_219425]
-
Gherghina (dec.) (MC), citată anterior, pct. 85; și Vuckovic și alții, citată anterior, pct. 71]. 59. Cu toate acestea, Curtea a subliniat în mod frecvent necesitatea de a aplica regula epuizării cu un anumit grad de flexibilitate și fără un formalism excesiv [a se vedea Akdivar și alții, citată anterior, pct. 69; Kuric și alții împotriva Sloveniei (MC), nr. 26.828/06, pct. 286, CEDO 2012 (extrase); Vuckovic și alții, citată anterior, pct. 76; și Gherghina (dec.) (MC), citată anterior, pct.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/279198_a_280527]
-
excepției de neconstituționalitate autorul susține, în esență, că dispozițiile art. 286, art. 287 și art. 288 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii și ale art. 74, art. 75 și art. 77 din Legea nr. 168/1999 sunt de un formalism excesiv, de natură să afecteze grav efectivitatea exercitării drepturilor recunoscute de lege atât pentru angajat, cât și pentru angajator și să restrângă nejustificat dreptul la apărare al angajatorului, care este pus într-o situație de dezechilibru față de angajatul care are
EUR-Lex () [Corola-website/Law/217397_a_218726]
-
nr. 168/1999 privind soluționarea conflictelor de muncă și ale art. 164 din Codul de procedură civilă, excepție invocată de Societatea Comercială "Petrom" - S.A. În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că dispozițiile legale atacate sunt de un formalism excesiv, de natură să afecteze grav efectivitatea exercitării drepturilor recunoscute de lege atât pentru angajat, cât și pentru angajator și să restrângă nejustificat dreptul la apărare al angajatorului, care este pus într-o situație de dezechilibru față de angajatul care are
EUR-Lex () [Corola-website/Law/222929_a_224258]
-
de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că dispozițiile art. 286, art. 287 și art. 288 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii și ale art. 74, art. 75 și art. 77 din Legea nr. 168/1999 sunt de un formalism excesiv, de natură să afecteze grav efectivitatea exercitării drepturilor recunoscute de lege atât pentru angajat, cât și pentru angajator și să restrângă nejustificat dreptul la apărare al angajatorului, care este pus într-o situație de dezechilibru față de angajatul care are
EUR-Lex () [Corola-website/Law/219267_a_220596]
-
un conținut similar, se susține, în esență, că dispozițiile art. 286, art. 287 și art. 288 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii și ale art. 74, art. 75 și art. 77 din Legea nr. 168/1999 sunt "de un formalism excesiv", "de natură să afecteze grav efectivitatea exercitării drepturilor recunoscute de lege atât pentru angajat, cât și pentru angajator și să restrângă nejustificat dreptul la apărare al angajatorului, care este pus într-o situație de dezechilibru" față de angajatul care are
EUR-Lex () [Corola-website/Law/228285_a_229614]
-
precum și condițiile și limitele restrângerii exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți. Astfel, arată că dispozițiile art. 286-288 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii și ale art. 74, 75 și 77 din Legea nr. 168/1999 sunt de un formalism excesiv, de natură să afecteze grav efectivitatea exercitării drepturilor recunoscute de lege atât pentru angajat, cât și pentru angajator și să restrângă nejustificat dreptul la apărare al angajatorului, care este pus într-o situație de dezechilibru față de angajatul care are
EUR-Lex () [Corola-website/Law/227273_a_228602]
-
legiuitorul, ordinar ori delegat, a respectat supralegalitatea constituțională pe care, în fond, s-a întemeiat. De aceea, justiția constituțională este prin excelență de ordin public, constituind o problemă de interes general ce nu poate fi minimalizată ori anihilată de un formalism ce capătă conotații nesemnificative în cadrul anumitor realități sociale. De asemenea, dacă în cadrul justiției de drept comun judecătorul care, în conformitate cu art. 124 alin. (1) din Constituție, supunându-se numai legii, are, potrivit art. 4 din Legea nr. 303/2004 privind statutul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/219116_a_220445]
-
interesului superior al copilului? Consider că această speță s-ar fi potrivit unei abordări mai nuanțate, și, în această privință, constat cu satisfacție că jurisprudența recentă a Curții în materie de executare de hotărâri judecătorești este mai puțin impregnată de formalism ca înainte. Mă refer la hotărârea în cauza Syivester împotriva Austriei din 24 aprilie 2003, în care Curtea a reținut, în paragraful 63, că "o schimbare în situația de fapt poate în mod excepțional să justifice neexecutarea unei hotărâri definitive
EUR-Lex () [Corola-website/Law/164217_a_165546]
-
de neconstituționalitate a fost invocată de Societatea Comercială "Petrom" - S.A. din București, cu prilejul soluționării unor cauze civile având ca obiect drepturi bănești. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că dispozițiile legale atacate sunt de un formalism excesiv, de natură să afecteze grav efectivitatea exercitării drepturilor recunoscute de lege atât pentru angajat, cât și pentru angajator și să restrângă nejustificat dreptul la apărare al angajatorului, care este pus într-o situație de dezechilibru față de angajatul care are
EUR-Lex () [Corola-website/Law/234009_a_235338]
-
portretizează planul astral în formă și culoare”. Ținând cont de faptul că, în afara Europei, abstracțiunea era prezentă deja în „arabescurile” din arta islamică sau în desenele geometrizante care fac parte din practica tantrică în Rajasthan, se poate spune că nu formalismului materialist-pozitivist i se datorează apariția artei abstracte. Printre curentele care au compus arta abstractă în prima jumătate a secolului XX se numără: Din concretism și constructivism se va desprinde arta cinetică (Alexander Calder, Naum Gabo, Pol Bury, Takis, Jean Tinguely
Artă abstractă () [Corola-website/Science/299281_a_300610]
-
DeWain Valentine și alții care realizează sculpturi (cu forme tipic minimaliste) din materiale transparente sau translucide, încă noi la acea vreme (plexiglas sau fibra de sticlă, de pildă). Despre minimalism s-a scris că ar fi consecința „înțelegerii greșite” a formalismului lui Greenberg. Un alt critic formalist, Michael Fried, a criticat în eseul „Artă și obiectualitate” ("Art and Objecthood") din 1967 tendința minimaliștilor de a realiza obiecte „teatrale” care necesită o relație activă cu observatorul și nu pot exista în sine
Artă abstractă () [Corola-website/Science/299281_a_300610]
-
1967 tendința minimaliștilor de a realiza obiecte „teatrale” care necesită o relație activă cu observatorul și nu pot exista în sine, spre deosebire de arta modernistă care putea fi observată fără ca privitorul să altereze logica internă a lucrării. Întrerupând tradiția modernistă, ducând formalismul până la ultimele consecințe, se poate spune astăzi că, astfel, arta minimală a inaugurat și a influențat postmodernismul. Arta abstractă, sub diferite forme, nume și explicații, rămâne o constantă a artei contemporane.
Artă abstractă () [Corola-website/Science/299281_a_300610]
-
rămas pe totdeauna primul An Nou cu adevărat al acestei credințe și al acestui neam care nu avuseseră până atunci decât ani vechi, începuți și sfârșiți în același vechi și întunecos fel al păcatului, al necredinței, al bigotismului și al formalismului înghețat și împilat în robia păcatului și păcătoșirii. În 1928 a avut loc la Arad primul congres al preoților misionari sub patronajul P.S. Grigorie Comșa, episcopul locului. Acest congres avea să elaboreze un „Statut al Asociației preoților misionari pentru a
Iosif Trifa () [Corola-website/Science/306007_a_307336]
-
și Princeton (1989-1999). Actualmente este profesor, șeful Departamentului de Limbă Franceză de la Universitatea din Chicago. Prima sa carte publicată în străinătate, încă marcată de structuralism, reprezintă, până astăzi, una dintre foarte puținele tentative reușite de a introduce rigoarea, dacă nu formalismul, în studiul textului dramatic: "La syntaxe narrative des tragedies de Corneille", Paris, Klincksieck, 1976. Se desparte însă curând de principiile unei analize pur formale prin "The Poetics of Plot: the Case of English Renaissance Drama" (Minneapolis, 1985) și mai ales
Thomas Pavel () [Corola-website/Science/297618_a_298947]