431 matches
-
lupilor», toate problemele au fost rezolvate. Mult mai plină de viață este demascarea chiaburilor din Nopțile din Iunie, pentru că acolo, chiar cu mijloace mai puțin spectaculoase ni se oferă o perspectivă largă. Și În forma literară se simte această tendință formalistă spre «atmosferizare»: de pildă neliniștitoarea, ciudata țâșnire din tufiș a unui iepure ca prolog, ca presimțire la uciderea lui Ion. Am subliniat aceste lipsuri, deoarece Petru Dumitriu este unul dintre scriitorii noștri de frunte și drumul său Înainte se vădește
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
a unui iepure ca prolog, ca presimțire la uciderea lui Ion. Am subliniat aceste lipsuri, deoarece Petru Dumitriu este unul dintre scriitorii noștri de frunte și drumul său Înainte se vădește a fi fost făcut tocmai În lupta Împotriva rămășițelor formaliste”. Aurel MARTIN 18: „Nopțile din Iunie constituie un real aport adus cauzei socialismului. Petru Dumitriu zugrăvește cu talent atmosfera ce domnește Într-un sat de lângă Dunăre, unde țărănimea săracă și o parte din mijlocași așteaptă cu Înfrigurare aprobarea constituirii gospodăriei
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
În ceea ce privește calitatea celor mai multe lucrări literare, Viața românească a făcut primii pași pe drumul arătat de partid», face totodată o analiză ascuțită a poemului Întâlnirea apelor, trăgând concluzia, inevitabilă, că Viața românească «nu a adoptat Încă o poziție hotărâtă Împotriva manifestărilor formaliste În literatură. Însăși critica formalismului rămâne uneori la suprafață, fără să fie aplicată concret la poezia și proza noastră». Analiza articolului Revolta socială În poezia lui Coșbuc subliniază greșelile principale cuprinse În acest articol și indică În ce fel trebuie
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
literare. Redacția Vieții românești, cercetând cu atenție articolul apărut În Lupta de clasă și-a Însușit critica făcută, luându-și angajamentul de a Îndrepta serioasele deficiențe și greșeli pe care le-a avut În muncă. (Ă). Poezia publicată conține influențe formaliste. Alături de versuri limpezi ale unor poeți, se Întâlnesc poeme obscure, abstracte, ale altora. Redacția nu depune Încă eforturi destule pentru a ajuta pe poeți - mai ales pe cei tineri - În munca lor; publică poeme la care autorul ar trebui să
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
lor; publică poeme la care autorul ar trebui să mai stăruiască pentru a le limpezi și Închega mai bine. Într-adevăr - cum arată Lupta de clasă - redacția Vieții românești «nu a adoptat Încă o poziție hotărâtă În lupta Împotriva manifestărilor formaliste». De aceea consideră drept publicabile unele poeme vădit formaliste, În timp ce vede manifestări formaliste acolo unde nu sunt, așa cum apare În recenzia lui Radu Petrescu din nr. l (1950) - fapt pe bună dreptate criticat și de Contemporanul. «Critica formalismului rămâne uneori
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
mai stăruiască pentru a le limpezi și Închega mai bine. Într-adevăr - cum arată Lupta de clasă - redacția Vieții românești «nu a adoptat Încă o poziție hotărâtă În lupta Împotriva manifestărilor formaliste». De aceea consideră drept publicabile unele poeme vădit formaliste, În timp ce vede manifestări formaliste acolo unde nu sunt, așa cum apare În recenzia lui Radu Petrescu din nr. l (1950) - fapt pe bună dreptate criticat și de Contemporanul. «Critica formalismului rămâne uneori la suprafață» - se arată În recenzia din Lupta de
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
le limpezi și Închega mai bine. Într-adevăr - cum arată Lupta de clasă - redacția Vieții românești «nu a adoptat Încă o poziție hotărâtă În lupta Împotriva manifestărilor formaliste». De aceea consideră drept publicabile unele poeme vădit formaliste, În timp ce vede manifestări formaliste acolo unde nu sunt, așa cum apare În recenzia lui Radu Petrescu din nr. l (1950) - fapt pe bună dreptate criticat și de Contemporanul. «Critica formalismului rămâne uneori la suprafață» - se arată În recenzia din Lupta de clasă. Viața românească Încă
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
lui Radu Petrescu din nr. l (1950) - fapt pe bună dreptate criticat și de Contemporanul. «Critica formalismului rămâne uneori la suprafață» - se arată În recenzia din Lupta de clasă. Viața românească Încă nu a luat o poziție fermă Împotriva manifestărilor formaliste concrete din literatura noastră, nu a publicat nici un studiu În care formalismul să fie combătut pe baza materialului concret. Sectorul Orientări a dispărut din revistă, lipsind pe cititorii de studii mai ample cu privire la problemele literaturii arătând că În fond redacția
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Încă, și pare curios să regăsești procedeele lui Barbu, Arghezi sau Blaga În opere a căror orientare ideologică le este nu numai străină, dar și ostilă. Lucrul a fost de nenumărate ori băgat În seamă, poeții au luptat Împotriva rămășițelor formaliste și fenomenul este azi pe cale de dispariție. Dar un arsenal poetic nu se naște de la o zi la alta. Armele delicate pe care poeții noștri le descopere acuma, se pregătesc cu Încetul, au nevoie de foc puternic și mâini pricepute
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
fuseseră clarificate, după ce partidul atrăsese atenția asupra lor. Nu s-a semnalat cu promptitudine această ieșire cosmopolită premeditată, respirând perfidia și camuflându-și atacul după o serie de fraze meșteșugite. De asemeni, critica noastră nu a reacționat imediat față de manifestările formaliste din unele poezii ale Vieții românești, nu a luat poziție față de aceasta și a trebuit ca Lupta de clasă să arate cum poezia lui Ion Caraion despre Canalul Dunăre-Marea Neagră și altele asemenea ei, nu au nimic de a face
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
aceeași tematică a vieții noi, aceleași elemente tot mai puternice ale realismului socialist; dar nimeni nu le cere aprobarea. Ei n-ar avea nimic Împotriva „imitării”, de pildă, a versurilor lui George Dan din Bună dimineața sau a altor lucrări formaliste”. Nu numai În presă, critica literară evolua, când principial când neprincipial (mai ales) ci și În ramura sa cea mai nouă: critica literară orală - rezultantă exclusivă a muncii În cenaclu, reviste, Uniunea Scriitorilor, ș.a. atrage atenția, Eugen LUCA61 În Contemporanul
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
modul În care autorul a știut să folosească atât criticile cât și sugestiile aduse, ilustrează rolul criticii orale. (Ă). Dată fiind importanța pe care o prezintă critica orală În dezvoltarea literaturii noastre, lupta Împotriva manifestărilor neprincipiale, dușmănoase chiar, cosmopolite sau formaliste, trebuie să fie la fel de aprigă, mai ales că aici aceste manifestări sunt și mai greu de depistat și mai răspândite. Efectul lor e de aceea și mai periculos. Un exemplu cras de atitudine critică neprincipială, demoralizantă, ne-a fost adus
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
manifestări ale realității trebuie să oglindim În scrisul nostru, pentru ca acesta să vorbească inimilor și minților omenești, pătrunzându-le de emoția ce vrem să le-o transmitem (emoție ce conține o concepție despre viață, o atitudine și un Îndemn). Arta formalistă manifestă predilecție pentru tot ce e formă moartă. Pictura decadentă e linie, culoare și nimic altceva, muzica e sunet, iar poezia-cuvânt. (Ă). Schematismul a fost numit boală infantilă a literaturii. Unii l-au explicat numai prin lipsa de meșteșug a
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
nici o raportare la lupta concretă a maselor - ce Înseamnă pentru noi pacea. În loc să se străduiască a oferi măcar o idee limpede a necesității luptei pentru apărarea păcii, poeta se străduiește să inventeze tropi dintre cei mai curioși, de pură esență formalistă, ajungând până la urmă la următoarea imagine „originală” a păcii: «Să crească o pace nu strâmbă-n găoace, Ci aripă ninsă pe harta Întinsă, Nu șubredă, slabă, spoită-n tabără Ci dreaptă și darnică, Lungă și trainică». (Nina Cassian, Sufletul nostru
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
o idee pe care a Înțeles-o cel mult poeta. Poezia nu cuprinde imagini realiste; cuprinde - În schimb - imagism steril. (Ă). De unde provine formalismul poeziei amintite a Ninei Cassian? Din vechea sa orientare artistică, Însușită de la decadenți. A scrie poezii formaliste nu e greu. Formalismul, ca și pe alte planuri schemantismul, reprezintă linia minimei rezistențe În domeniul creației artistice. E ușor a Înșira cuvinte goale «ce din coadă au să sune», spunea pe bună dreptate Eminescu. E ușor, dar nu folosești
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
N. Țațomir În Cablul telefonic. Bistrița e aproape Întotdeauna asemuită cu un mânz nărăvaș, căruia i se pune pentru prima oară frâul. În amintita poezie a lui Țațomir - ca de altfel și În alte poezii ale autorului - există serioase elemente formaliste: compasul unui inginer „saltă’nalt pe catalige”, iar În poezia În Munții Sibiului de Mircea Avram, un compas face „piruete”, trop ce trebuia evitat nu numai pentru că a mai fost folosit, ci și pentru că dansul compasului nu e potrivit pentru
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
tot atâtea exagerări, pe care, de altfel, Însuși Eugen Campus va avea grijă să le bemolizeze simțitor atunci când, părăsind terenul teoretizărilor și al aprecierilor gratuite, va analiza câteva din poemele lui Baconsky. Poetul care gândește va deveni poetul care raționează formalist (În Fabulă din lumea coniferelor), uluitoarea simplitate și impresionanta vigoare, Își vor lepăda calificativele, și cronicarul, În fața exemplelor citate În cadrul discuției, va recunoaște că foarte adesea Baconsky se lasă târât «de la simplitate, vigoare și frământare teoretică la platitudine, emfază și
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
au fost Încununate de succes. Poeme ca Balada despre Barta Iosif și ortacii săi sau La frasinii de la răscruce dovedesc un asemenea progres. Drumul acesta ascendent a fost barat adesea de răbufnirile variate pe care le avea la Baconsky resturile formaliste ce mai stăruiau În viziunile sale poetice. (Ă). Formalismul este prezent, sub specia aceasta, mai ales În poeziile mai vechi ale poetului clujean. Sesizând pericolul pe care-l constituia pentru creațiile sale această influență (a decadentismului - n.n.). Baconsky a Început
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
când a lucrat mai cu migală asupra manuscrisului, el ne-a dat poeme de reale valori artistice, cum este de pildă La frasinii de la răscruce. (Ă). (Ă). Utilizând creator tezaurul nostru popular, Baconsky va elimina din poezia sa și răbufnirile formaliste și aplicațiunea spre abstractizare și tendințele individualiste, realizând astfel un progres În orientarea poeziei spre un realism de bună și durabilă calitate”. Și pentru că am pomenit de câteva ori până acum că la Uniunea Scriitorilor, la filialele acesteia aveau loc
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
ne comunice Întreaga bogăție de gânduri și sentimente, alteori stilul e prețios, artificial, necomunicativ; alunecând pe panta formalismului scriitorul Îngrămădește figuri politice cu nemiluita, Într-o imagistică goală de Înțeles. (Ă). Și este semnificativ faptul că În astfel de descrieri formaliste apar elementele unei viziuni pansexualiste, cu obsesii erotice. Natura devine o femeie care se oferă ca o prostituată, ademenind pe constructori. (Ă). Alteori stilul coboară spre exagerări naturaliste. (Ă). Mai frecvente sunt Însă expresiile improprii și repetate la infinit ca
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
rămășițe a ideologiei dușmanului de clasă și În creația lui Baconsky și În cea a altor poeți de la Cluj sau chiar de aiurea. (Ă). Lipsa de pregătire ideologică și profesională, ca și necunoașterea vieții și a literaturii, determină puternice infiltrații formaliste În unele lucrări ale criticilor noștri. O recenzie ca La Taliane, semnată de Aurel Martin În revista Almanahul literar, constituie un exemplu tipic În această privință: «Nuvela Își distribuie astfel interesul spre două probleme: punerea În lumină a dragostei nemăsurate
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Înainte de toate cunoașterii temeinice a vieții pescarilor și nu talentului considerat „În sine”, artei cuvântului considerate „În sine”. De la conținutul nuvelei, de la confruntarea acesteia cu viața trebuie să pornească recenzentul și nu de la «ni se pare». Cu procedee impresioniste și formaliste nu se face știință. Cât privește «uvertura metafizică», mai bine să nu vorbim; este limpede că asemenea impresie de uvertură metafizică lasă recenzia lui Aurel Martin - nu nuvela În discuție. Trebuie Însă Întrebat criticul pentru cine a scris această recenzie
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
mai oscilează În unele cazuri - Între formalism și realism? (Ă). De altfel nu numai această formulare, ci Întreaga cronică e nefericit concepută. Ce face Aurel Martin? Parcurge volumul lui Baconsky, transcriind pe două file separate elementele socotite realiste și cele formaliste. Fără să cerceteze legătura de nedesfăcut Între imagine și ideea care a generat-o, fără să raporteze imaginea la sensul general al poeziei, criticul apreciază imaginile ca realiste sau nerealiste după criterii formale. (Ă). Aici, de fapt, nu e vorba
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
la Barcelona în noiembrie 1990, desfășurat sub egida UNESCO și a Consiliului Europei. Acest termen a fost definit astfel în raportul final: „Conceptul de oraș-educativ constituie o dimensiune a sistemelor educative, complementară și, până la un punct, chiar alternativă în raport cu caracterul formalist, centralizator și adesea puțin flexibil al acestora; acest concept presupune interacțiunea dintre ofertele de educație formală, nonformală și informală. Această nouă dimensiune tinde să creeze o comunicare bidirecțională în fiecare dintre mediile amintite și să facă în așa fel încât
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
fond, sub această ipocrită dezinteresare, sub acest obiectivism, se ascundea dorința meschină a slugilor exploatatorilor de a ascunde cărțile cu conținut științifico-materialist și de a manipula în primul rând excrescențele culturii burgheze(...). Călăuza bibliotecarului a demonstrat concret neeficiența acestei metode formaliste, publicând un vast material sovietic de biblioteconomie, care a arătat importanța așezării cărților după conținut, ca o condiție indispensabilă îmbunătățirii activității bibliotecilor. O aceeași poziție fermă este luată și împotriva altor rămășițe ale metodelor de lucru burgheze. Astfel este luarea
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]