646 matches
-
atunci și cu atât mai puțin formulele de instruire la distanță. Componenta interpersonală -intersubiectivă, cum ar spune Nonaka - a fost aici cu atât mai decisivă, cu cât cunoștințele tacite joacă un rol determinant În meseria de agent medical. Odată efectuată formalizarea cunoștințelor și a competențelor tacite ale celor mai buni, practica transferului s-a concretizat printr-o relație creativă Între trei componente, și nu doar la nivelul tandemului tutore-cursant, pentru că, la ea, au participat obiectiv și medicii. În dinamica acestei mișcări
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
unui ba ce unește Eisai și bolnavii Într-un efort comun. Aici intervine metoda SECI a lui Nonaka. Empatia ține de faza inițială, În care cunoașterea tacită se manifestă Într-un climat de Încredere (S), ce reprezintă o pregătire pentru formalizarea ei (E). Prin atenția și Îngrijirile efective acordate bolnavilor de personalul de la Eisai În spitale și În celelalte instituții de Îngrijire sau de odihnă, sunt create condițiile pentru explicitarea elementelor de cunoaștere indispensabile realizării obiectivului superior al HHC. Prin această
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
colaborărilor cognitive la toate nivelurile societății și ale economiei, Într-o manieră transversală și deschisă către lume. Internet Community Research Project: stimularea Întreprinderilor prin analiza comparată a utilizării tehnologiilor informației. În calitate de societate savantă, KMSJ conduce ateliere de reflecție, În scopul formalizării și popularizării metodelor utile pentru Întreprinderi, administrații și colectivități teritoriale. KMSJ examinează relațiile dintre ba și cunoaștere, pentru a evalua măsura În care această relație contribuie la susținerea schimbării și la consolidarea capacității organizațiilor de a distinge Între zgomot și
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
deja; fiecare ar consacra mai mult de o lună pe an căutării unor experți adecvați pentru a-și clarifica și completa munca! Evaluarea acestei informații În manieră comunitară și punerea sa la dispoziție reprezintă câștiguri În timp și În calitate. Formalizarea nomenclatoarelor corespunzătoare (know who) permite accesuri directe care accelerează procesele. Pe de altă parte, rețelele informale și relațiile de Încredere stau la baza schimburilor de cunoștințe; ele constituie referința acestora, pe această constatare bazându-se produsul piața cunoașterii pe intranet
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
Întreținere. Amintim că prin noțiunea de zeu nu trebuie Înțeles Dumnezeul din concepțiile monoteiste ale religiilor revelate, ci un principiu vital originar ce se manifestă sub o multitudine de forme prin ki (energia vitală) și care este fundamental atemporal. Această formalizare este utilizată ca atare la Kao. Poate că termenii sînt mai inteligibili În japoneză, păstrînd nuanțele proprii limbii, Însă traducerea lor În franceză (și mai ales, În mod indirect, din limba engleză) nu este deloc ușoară. Pentru a demonstra această
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
mintea elevilor, să provoace imagini mintale din care să se sustragă apoi abstracțiunile dorite. Adică noțiunile era necesar să fie prezentate În mod intuitiv și abia după această imprimare sensibilă să aibă loc un proces de abstractizare, de trecere la formalizarea verbală și la memorizarea noțiunilor. În virtutea acestei Înțelegeri, ideile Își găsesc originea În experiența sensibilă (concret-senzorială), fără ca subiectul (elevul) să joace vreun rol deosebit În dobândirea (elaborarea) lor. Firește, o asemenea pedagogie, fundamentată pe teoria imprimării imaginilor și a abstragerii
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
Și constructivistă în peisajul paradigmei contabilității ca teorie Și instrument de măsurare Și evaluare. Valorile-Știință care dezvăluie calitatea lucrării sunt: excursul prin literatura de specialitate pentru a provoca Științificul acumulat în domeniul evaluării contabile, cu deosebire teoria normativă: construcția Și formalizarea tablei de materii specifice tipologiei Și fundamentelor teoretice, principiilor Și regulilor, tratamentelor Și practicilor specifice măsurării Și evaluării în contabilitate, libertăților Și conformităților modelelor de estimare Și evaluare; tensionarea problemelor pentru a găsi idei Și soluții noi cu privire la evaluarea activelor
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
500 răspunsul pozitiv apare pentru 60% dintre firme (Pearce și David, 1987), iar în clasamentul Business Week 1 000 răspunsul este negativ pentru același procent (David, 1989). De asemenea, se poate constata că există o mare variabilitate a gradului de formalizare, sub titlul „cartă”, „credo” sau „filosofie” a organizației, ca și faptul că unele mari companii nu au declarații explicite. Alte numeroase studii, ce identifică în declararea misiunii un instrument de management (Pearce, 1982), realizează clasamente pentru a arăta poziționarea acestui
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
nu se insistă în manualele de management. Față de firmele mari, diferențele care apar asociate acestei declarații ar fi cele de mai jos: • Numărul stakeholder-ilor este mic, iar aceștia nu sunt interesați în mod deosebit de activitatea subiectului. • Nu este nevoie de formalizarea unui document, eventuala misiune, dacă este conștientizată, fiind comunicată sub alte forme decât cele formale. • Cei implicați în operarea firmei nu au cunoștințele necesare pentru formalizarea misiunii. • De multe ori nu există un proces sau un produs de bază, activitatea
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
iar aceștia nu sunt interesați în mod deosebit de activitatea subiectului. • Nu este nevoie de formalizarea unui document, eventuala misiune, dacă este conștientizată, fiind comunicată sub alte forme decât cele formale. • Cei implicați în operarea firmei nu au cunoștințele necesare pentru formalizarea misiunii. • De multe ori nu există un proces sau un produs de bază, activitatea fiind orientată spre fructificarea unor ocazii mărunte și diversificate, deci insuficient stabilizată din punctele de vedere menționate în listele anterioare. • Întreprinzătorul-manager este orientat spre latura operativă
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
sau a negării utilității sugestiilor sale. Particularități ale IMM-urilor - acest tip de organizații urmează două căi diferite de utilizare a instrumentului SWOT - una formală, alta neformală -, care au, în mod paradoxal, un conținut aflat în disonanță cu gradul de formalizare. Organizațiile de mici dimensiuni sunt obligate de multe ori - acordare de credite, subvenții, fonduri nerambursabile etc. - să realizeze așa-numite analize SWOT. Acestea sunt „prefabricate” conform normelor organizațiilor care cer aceste analize. Dincolo de aceste prescripții cu caracter de elemente de
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
a organizației lor față de concurenți. Rezultatele procesului analitic sunt însă neformalizate, reprezentând doar un set de idei aflate în mintea întreprinzătorului. De fapt, procesul de analiză este actualizat continuu, iar miza o reprezintă existența organizației. În această situație a paradoxului formalizării analizei la nivelul IMM-urilor, o informare sau o instruire sumară privind acest instrument ar putea fi utilă, chiar și dacă ar fi vorba doar despre eliminarea temerilor legate de un „ceva de management” cu un acronim așa de pretențios
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
structurii a marcat o trecere de la descrierea pe baza numărului de niveluri ierarhice și a ponderii ierarhice la descrierea pe baza unui set complex de descriptori. De notorietate printre manageri este tripleta descriptorilor propusă de Aiken și Hage (1968): • centralizare; • formalizare; • complexitate. Centralizarea se referă la gradul de concentrare a dreptului de a lua decizii și de a evalua activitățile. Organizațiile cu un grad avansat de centralizare prezintă un proces decizional de tip rațional, deliberat, proactiv, iar limitările sale sunt generate
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
activitățile. Organizațiile cu un grad avansat de centralizare prezintă un proces decizional de tip rațional, deliberat, proactiv, iar limitările sale sunt generate de stilul cognitiv al managerilor. Formalizara arată măsura în care organizațiile utilizează reguli și proceduri de comportament. O formalizare mai accentuată a procesului decizional înseamnă standardizarea procesului și adoptarea unei schimbări incrementale dominate de mijloace, adică de proceduri. Prin alegerea procedurilor, se fixează de facto și limitele lor de utilizare. Declanșarea procesului apare ca reacție la variația unor indicatori
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
legal, dar și de presiunile concurențiale și oportunitățile internaționale existente. Este de așteptat ca integrarea în Uniunea Europeană să accentueze această tendință. Există încă multe alte diferențe notabile între firmele private și cele publice (de stat). De exemplu, pentru cele private formalizarea este mai slabă, dar există un interes clar pentru diminuarea costurilor asociate structurii, spre deosebire de cele publice. Particularități ale IMM-urilor: structura organizațională a firmelor mici și mijlocii este simplă. Gradul de formalizare, complexitatea și specializarea posturilor sunt reduse. În mod
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
publice (de stat). De exemplu, pentru cele private formalizarea este mai slabă, dar există un interes clar pentru diminuarea costurilor asociate structurii, spre deosebire de cele publice. Particularități ale IMM-urilor: structura organizațională a firmelor mici și mijlocii este simplă. Gradul de formalizare, complexitatea și specializarea posturilor sunt reduse. În mod firesc, este accentuată centralizarea, dat fiind faptul că persoana întreprinzătorului este esențială din toate punctele de vedere. Modificările, asociate direct structurii și impuse de considerente strategice sunt reduse și rare, iar accentul
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
care trebuie acționat la acest nivel, iar În cadrul procesului, crearea unor operațiuni flexibile și armonizate Între ele, capabile să răspundă cerințelor la un moment dat. Prin operațiuni, se au În vedere: crearea cadrului de aplicare, procesul de aplicare, evaluarea, selecția, formalizarea, monitorizarea etc. Urmează Îmbunătățirea continuă a fluxului valorii adăugate - o echipă de proiect, pe măsură ce capătă experiență, abordează proiecte sprijinite din diverse linii de finanțare, conștientizând În acest fel că informația circulă pe canalul dintre autoritate și beneficiari și astfel poate
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
ceea ce se cheamă conducerea afacerilor. Rezultă că puterea de decizie, care e considerată ca fiind unul dintre atributele specifice ale conducerii, este puțin câte puțin retrasă maselor și concentrată numai în mâinile liderilor (ibidem, p. 32). De asemenea, rezultă o formalizare a relațiilor. Aceste condiții structurale provoacă procese cumulative, ducând inevitabil la o accentuare a diferențierii dintre conducători și conduși. Orice organizație solid constituită, fie că e vorba despre un stat democratic, un partid politic sau o ligă a rezistenței proletare
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
poate controla - ceea ce complică procesul monitorizării și evaluării muncii sale de către inițiator. Apare aici problema administrării comune a riscurilor (vezi risc) și a luării unor decizii în condiții de incertitudine. În științele economice, aceste probleme sunt abordate în general prin formalizarea lor matematică, căutând constrângerile optime pe care inițiatorul le poate impune agentului pentru a minimiza impactul acestor factori asupra intereselor sale. În cele ce urmează, nu voi prezenta detalii de modelare matematică a relațiilor inițiator-agent, ci voi discuta doar relevanța
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
american Woodrow Wilson, onoarea primei titularizări i-a revenit lui Alfred Zimmern, unul dintre cei mai cunoscuți reprezentanți ai abordării care, mai mult sau mai puțin justificat, va fi cunoscută sub numele de „idealism utopic”. Ca în orice disciplină însă, formalizarea instituțională marchează doar etapa finală a dezvoltării unui domeniu care adesea își revendică/identifică ideile fondatoare în dezbateri și poziții exprimate cu decenii, dacă nu cu secole în urmă. Acesta este și cazul relațiilor internaționale, în care adepții „realismului” se
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
conform căreia „Relațiile internaționale au răspuns preocupărilor intelectuale ale generației precedente” (Hollis și Smith, 1990, p. 13) decât o face, la început de secol, grupul de idealiști ce apelează la tiparul gândirii liberale ale secolului nouăsprezece. Într-o formulare elegantă, formalizarea relațiilor internaționale ca disciplină autonomă este într-adevăr dominată de structura mentală a paradigmei liberale de secol nouăsprezece, accentuând credința în raționalitate, egalitate, libertate, proprietate și mai ales, încrederea în posibilitatea progresului uman (Knutsen). Mai mult, spre deosebire de etapele ulterioare în
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
misiuni și, nu în ultimul rând, a ședințelor de consiliere. Se poate investiga, de asemenea, eficiența diferitelor tipuri de personalitate, în vederea optimizării procesului de conducere, ținând cont de faptul că organizația militară este o instituție ierarhică, cu grad mare de formalizare. În plan psihologic, universul de valori și modele de comportament pe care se bazează organizația militară este total diferit de cel al economiei concurențiale de piață; etica militară se bazează preponderent pe onoare, sacrificiu, disciplină, solidaritate, în timp ce comportamentul organizației economice
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
Citat În Michael Crozier, The Bureaucratic Phenomenon, University of Chicago Press, Chicago, 1964, p. 239. După cum menționează Abram de Swaan: „Sistemul de Învățământ din secolul al XIX-lea prezintă câteva asemănări clare cu sistemul din fabrici din acea perioadă: standardizarea, formalizarea și impunerea punctualității și disciplinei erau aspecte cruciale În ambele” (In Care of the State, p. 61). Pentru o analiză detaliată a relației dintre sectorul privat și cel cooperatist În perioada de dinainte de 1989, vezi Timofeev, Soviet Peasants, or The
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
se poate încerca să se descifreze și specificul contribuției lui la romanul „retro” Femeia în roșu (1990; Premiul Uniunii Scriitorilor), scris împreună cu Adriana Babeți și Mircea Nedelciu. An de an, după 1990, utilizând cu o tot mai severă parcimonie și formalizare uneltele analistului literar în paginile revistei „Orizont”, M. a trecut, impetuos și coroziv, la eseul și pamfletul politic, găzduite în „România literară”, la rubrica intitulată „Contrafort”, adevărată retortă de veninuri politice, mai mult sau mai puțin justificate, scrise cu nerv
MIHAIES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288118_a_289447]
-
aplică metoda structuralistă în studiile sale, care au în vedere - și pe urmele unor cercetări românești cu tendințe monografice datorate lui Lazăr Șăineanu, G. Călinescu, Gh. Vrabie și Ovidiu Bârlea - basmul. În cea mai importantă lucrare, Stereotipia basmului (1973), analizează formalizarea, un element al stereotipiei - lege a oralității studiată pe plan universal de F.M. Luzel, P. Sébillot, R. Petsch, R. Basset, J. Polívka, R.M. Volkov și, la noi, de G. Călinescu - în basmele populare românești, abordând concomitent numeroase aspecte care ating
ROSIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289381_a_290710]