439 matches
-
bits (Austria), JB, K.A.S.I.M., Khidja, Makunouchi Bento, Marius Georgescu, Microfeel (Spania), Moduler, Musai Soundworks, Nemo, Olivian, Nour, Raze de Soare, Relish, Rodion G.A., RoundSound, Scoromide, Soundopamine, Temple Invisible, The Holy Fix, Thy Veils, Urma, URS, ViviSt. Victor Fota, pictor: „După experiența de anul trecut de la Amural, mă bucur că voi participa din nou ca expozant în cadrul festivalului, de data aceasta cu lucrări în ulei ce au ca și concept tehnologia și relația ei cu omul. Expoziția se numește
AMURAL(ii) – festivalul dedicat văzului și artelor viitorului [Corola-blog/BlogPost/92949_a_94241]
-
13 februarie 2017 Toate Articolele Autorului ZBOARĂ VREMEA, TRECE TIMPUL Zboară vremea, trece timpul, toate trec anume Parcă zilele-s mai scurte, parcă fug de mine; Se zoresc spre nicăieri și-și grăbesc apusul Ca o furcă-n brâu de fotă ce-i sfârâie fusul. Unde-o merge-așa grăbită, vremea poate spune? Slobodă și știrbă-n zâmbet... Mai - Gustar - Răpciune; Căci abia începe ziua, luna... anul în Gerar, Că-i sfârșitul de la Undre și-apoi Făurar. Timpul deapănă fuiorul și
ZBOARĂ VREMEA, TRECE TIMPUL de CIPRIAN ANTOCHE în ediţia nr. 2236 din 13 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383267_a_384596]
-
mi plec să îți admir Privirea-n roua dimineții... Când voi veni... Când voi veni, atunci când va să fie, Să mă aștepți, la margine de râu! Eu voi fi mort..., acolo tu ești vie, Cu flori în păr și-n fota prinsă-n brâu... Eu nu voi ști, dar tu-mi alegi în glie Loc de popas și mă vei ține-n frâu. Când voi veni, atunci când va să fie, Să mă aștepți, la margine de râu! Când voi veni, tu
FILE DIN VOLUMUL CELEI CE NU MAI ESTE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 915 din 03 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363954_a_365283]
-
de mama Stanca, cu motive florale și geometrice, maramă țesută din fire subțiri de borangic, frumos ornamentată, iar pe frunte, fesul de catifea neagră brodată în filigran. în urma ei, mama Stanca, gârbovită de ani, în portul bătrânesc - cu ștergar alb, fotă, ie și peste ea, pieptar cusut cu ornamente populare, parcă coborâte din fotografia lui Luca Paul cu bătrânele satului. Veniseră să-și vadă lada de zestre, frumos gătită de un iscusit meșter popular, și mare le-a fost surprinderea și
O ALTĂ SULTĂNICĂ de ION C. HIRU în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360854_a_362183]
-
păsări, cusute în gherghef, cu ac persian, cu dragoste, pricepere și migală de către femei și fete harnice din localitate și împrejurimi și păstrate cu grijă din generație în generație. Nu lipsesc costumele tradiționale de copii, costumul de femeie alcătuit din fotă țesută cu motive geometrice și florale, ie cusută cu fir albastru, culoare specifică Lereștiului, maramă de borangic, cămășile bărbătești de noapte, din pânză topită, cu broderie albă sau albastră. Însăși doamna Elena Marin, posesoarea expoziției, vine îmbrăcată la această sărbătoare
FESTIVALUL COVRIGILOR CU OU, LEREŞTI, JUD. ARGEŞ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1249 din 02 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360964_a_362293]
-
cu râuri de motive naționale, încinsă la mijloc de un chimir lat din piele groasă, țintuit în capse de arama, cu vestă neagră fără mâneci, confecționata din dimie țesuta în război, cu pălărioara ciobăneasca, cu boruri scurte, iar ea cu fota înflorata încinsă cu bețe, pește ia ce-și lasă ciupagul să se vadă de sub poalele foții cu barișul legat pe cap, chirofoși afar'din cale, discutând între ei așa de ușor ca se auzea dincolo de deal. -Hai, îmi zici? mă
PETRU ŞI ROZA, POVESTIRE DE ION DOREL ENACHE-ANDREIAŞI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366883_a_368212]
-
-I simt și-acuma palma grea. La marele incendiu din 1953, țața Marioara vorbise-n stradă și se căina: - Văleu, maică ce pălălaie ! - Arde satu țață Mărioară ! - Las să arză că e lumea rea ... În port rucărean, cu ie și fotă și maramă ajunse odată la un teatru de pitici. În timpul piesei au trecut-o toate neputințele și sărind în picioare se duse în spatele scenei, scăpând de necazul udului, în mirarea unui grup de pitici ... Din cumpăt și dărnicie avea o
ŢAŢA MARIOARA MOŞOIULUI, DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 252 din 09 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367160_a_368489]
-
printre cei care citesc cu satisfacție deosebită scrierile semnate de Ștefan Mitroi sau de Marian Nazat. Impresia pe care a făcut-o colectivul celei mai importante instituții culturale din Teleorman, Biblioteca Județeană "Marin Preda" în frunte cu domnul director Viorel Fota, cu prilejul lansării cărții mele "Zâmbind vieții" este aceea că tot ce fac ei izvorăște din profundă convingere a necesității lucrului temeinic împlinit. Am ieșit din sală acordându-le un loc onorabil pentru dragostea și priceperea cu care lucrează și
O VARĂ CULTURALĂ PE MELEAGURILE DELIORMANULUI STRĂBUN de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1053 din 18 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/368577_a_369906]
-
și definitiv de astă dată, pentru eternitate, rondelul Când voi veni... „Când voi veni, atunci, când va să fie,/ Să mă aștepți, la margine de râu!/ Eu voi fi mort..., acolo tu ești vie,/ Cu flori în păr și-n fota prinsă-n brâu.../ Eu nu voi ști, dar tu-mi alegi în glie/ Loc de popas și mă vei ține-n frâu./ Când voi veni, atunci, când va să fie,/ Să mă aștepți, la margine de râu!/ Când voi veni
SCRIITORUL MARIAN MALCIU ȘI CĂRȚILE SALE de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 2104 din 04 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368667_a_369996]
-
La rândul lor au avut și ei o fiică, pe Lefterica. Se spune că fata era foarte frumoasă, pe măsură ce creștea se făcea și mai mândră. Ieșea la horă îmbrăcată ca o prințesă cu haine țesute în fir de aur, cu fote și ii numai de mâna ei țesute. Gospodăria lui Duran era cea mai arătoasă din sat, șase hectare de pământ, șase perechi de boi , două cârduri de oi cu două stâne, zece vaci breze, patru cai, brișcă și alte și
AURUL LUI DURAN de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1889 din 03 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363630_a_364959]
-
doi câte doi cu lemne groase trecute pe de desubt și, odată aranjate peste bârnele de protecție erau fixate cu buloane de fier bine strânse la capete cu șaibe și piulițe. Fetele ieșeau dumineca la horă gătite cu ii și fote bluze cu altițe dar și rochii de-a gata aduse de câte cineva care lucra pe la oraș. Erau tare îmbujorate de frumusețea vârstei dar începuseră să-și dea și cu pudră. Se strigau una pe alta la poartă și porneau
CASETA CU AMINTIRI II de ION UNTARU în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348479_a_349808]
-
bătrânesc, batic verde la horă tinerească, minișterguri (prosoape albe pe care le folosesc babele de la Bilca), cămașă albă cu pui simpli negri atât la băieți, cât și la fete, bundiță de culoare crem cu pui simpli, negri, țesuți, catrință sau fotă neagră, cu pui simpli de fir argintat și cu bată (bordură) vișinie, poalele albe, cu pui negri, simpli, pantofi negri, cu toc jos. Costumele bărbătești sunt formate din: căciulă neagră de miel, iar la dansurile tinerești (feciorești) pălărie verde cu
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
vreau: evlavios, Când vii în lumea dreaptă! ... iar tu..., nu uita! Când voi veni, atunci, când va să fie, Să mă aștepți, la margine de râu! Eu voi fi mort..., acolo tu ești vie, Cu flori în păr și-n fota prinsă-n brâu... Eu nu voi ști, dar tu-mi alegi în glie Loc de popas și mă vei ține-n frâu. Când voi veni, atunci, când va să fie, Să mă aștepți, la margine de râu! Când voi veni
DIALOG... MUT de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1483 din 22 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350083_a_351412]
-
Porcului și alăturea de poteca ce duce spre nesfârșite fânețe și imașuri alpine de pe Iezerul și Păpușa Făgărașilor, pe Valea Râușorului spre Măra. Până una-alta, fusul leapădă fir tors din caierul de lână țigaie al furcii prinsă în betele fotei tinerei femei care toarce de zor și adună în ghem alb și rotund, iar mai târziu, cârligele din lemn de carpen sau salcâm - meșeterite migălos cu briceagul cu prăsele de os - croșetează și împletesc firul pentru a-l spori în
ŢĂRANCA DIN MUSCEL ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 199 din 18 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366733_a_368062]
-
cu numele biblic, Mării ori Lucreții, Elisabete sau Ilene își relevă măiestria lor neîntrecută, conturează cu sârg și temeinicie în fir de borangic roșu, albastru, galben, motive florale, antropomorfe și zoomorfe pecetluite în creații de artă populară neasemuite: ii și fote, tulnici și dulmane, chimire și pieptare înflorate inegalabil, toate admițând echilibrul preocupărilor țărăncii din Muscel. Se numesc cusătorese, și-atât. A încercat cineva să le zică altfel și au zâmbit. Binevoitor sau nedumerit. Măiestria lor a fost mărturisită și încercată
ŢĂRANCA DIN MUSCEL ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 199 din 18 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366733_a_368062]
-
ai manifestării din prima zi au fost Biblioteca Județeană „Ștefan Bănulescu” Ialomița, reprezentată de doamna Director Mihaela Racovițeanu și scriitorii Asociației Culturale Helis: Costel Bunoaica, Florentina Loredana Dalian și Gheorghe Dobre. Inițiativa a aparținut Managerului Bibliotecii „Marin Preda”, domnul Viorel Fota, căruia îi mulțumim pentru invitație și pentru deosebita ospitalitate. În deschidere, au fost mai multe cuvântări, din partea gazdelor, oficialităților locale și invitaților: domnul Viorel Fota, domnul Petru Săvușcă - Șef Serviciu Comunicare, Relații Publice, Cultură și Sport al CJ Teleorman, domnul
SCRIITORI IALOMIŢENI LA BIBLIOTECA DIN ALEXANDRIA de FLORENTINA LOREDANA DALIAN în ediţia nr. 692 din 22 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/350784_a_352113]
-
Florentina Loredana Dalian și Gheorghe Dobre. Inițiativa a aparținut Managerului Bibliotecii „Marin Preda”, domnul Viorel Fota, căruia îi mulțumim pentru invitație și pentru deosebita ospitalitate. În deschidere, au fost mai multe cuvântări, din partea gazdelor, oficialităților locale și invitaților: domnul Viorel Fota, domnul Petru Săvușcă - Șef Serviciu Comunicare, Relații Publice, Cultură și Sport al CJ Teleorman, domnul Gheorghe Pisică - Consilier personal al Primarului municipiului Alexandria, domnul Dan Popescu - Viceprimarul municipiului Alexandria, doamna Mihaela Racovițeanu, domnul Florea Burtan - Redactor-șef aș revistei Caligraf
SCRIITORI IALOMIŢENI LA BIBLIOTECA DIN ALEXANDRIA de FLORENTINA LOREDANA DALIAN în ediţia nr. 692 din 22 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/350784_a_352113]
-
adresează acelei părți neschimbătoare din om, indiferent în ce epocă ar trăi. Despre festinul de după, nu mai vorbesc, și-așa mi-am depășit spațiul acordat de redactorul-șef. Ceea ce nu înseamnă că n-a existat. Felicitări organizatorilor, domnului Director Viorel Fota pentru această sărbătoare a culturii în care s-au reunit mai multe arte și care a păstrat vie atenția publicului pe toată durata desfășurării. În numele meu și al prietenilor Costel și Dobre, mulțumesc directorilor Viorel Fota și Mihaela Racovițeanu pentru
SCRIITORI IALOMIŢENI LA BIBLIOTECA DIN ALEXANDRIA de FLORENTINA LOREDANA DALIAN în ediţia nr. 692 din 22 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/350784_a_352113]
-
organizatorilor, domnului Director Viorel Fota pentru această sărbătoare a culturii în care s-au reunit mai multe arte și care a păstrat vie atenția publicului pe toată durata desfășurării. În numele meu și al prietenilor Costel și Dobre, mulțumesc directorilor Viorel Fota și Mihaela Racovițeanu pentru șansa unică pe care ne-au oferit-o, aceea de a ne lansa cărțile la ... Biblioteca din Alexandria. Sună bine, nu? Florentina Loredana DALIAN Slobozia, 22 noiembrie 2012 Referință Bibliografică: Scriitori ialomițeni la Biblioteca din Alexandria
SCRIITORI IALOMIŢENI LA BIBLIOTECA DIN ALEXANDRIA de FLORENTINA LOREDANA DALIAN în ediţia nr. 692 din 22 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/350784_a_352113]
-
la Rucăr iar cele secundare la București, unde a obținut și gradul I ca profesoară la Liceul "Gheorghe Lazăr". Este autoarea albumului "Cusături populare românești", publicat la Editura Tehnică din București în anul 1978. Acesta cuprinde modele inedite de ii, fote și costume bărbătești. Ulterior l-a reeditat și a tipărit un altul la aceeași editură. Gheorghe Pârnuță (1915-2009) Profesor doctor universitar, născut la Rucăr la data de 31 mai 1915. Școala primară absolvită la Rucăr, școala normală și liceul urmate
ŞCOALA GENERALĂ RUCĂR (XLI) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 365 din 31 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350990_a_352319]
-
în spațiul în care liniștea, frumusețea, dragostea îi va uni din nou: “Când voi veni, atunci când va să fie, / Să mă aștepți la margine de râu! / Eu voi fi mort... acolo, tu ești vie, / Cu flori în păr și-n fota prinsă-n brâu... // Eu nu voi ști, dar tu-mi alegi în glie / Loc de popas și mă vei ține-n frâu. Când voi veni, atunci când va să fie, / Să mă aștepți la margine de râu! // Când voi veni, tu
MĂRGĂRITARE LIRICE, MĂRGĂRITARE CARE VINDECĂ! de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1006 din 02 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345664_a_346993]
-
spital), privegheată de Domnul și de stele, la nici doi ani de când mâna ta firavă și tremurată înmuia tocul în călimara mea de școlar cu marginile răsfrânte, pentru a nu vărsa lichidul stânjeniu fremătător de atâtea emoții în ghiozdanul de fotă pe care mi-l croiseși și, așternea rostuindu-mă, cu apelațiunea unică și inconfundabilă pe care de atunci n-am mai auzit-o vreodată, de „băiatul mamei” - aveam nici măcar 16 ani, îți amintești !?)... Grijile și povețile care nu mai conteneau
SCRISOARE CĂTRE MAMA de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 244 din 01 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355982_a_357311]
-
Abaua, alageaua (matasea învărgată - citul )pânză orientala de bumbac în vergi, cu ornamente în textura ,bazeaua sau demicotonul, atlazul, taftaua (genfes sau ghizie - bumbac sau mătase era procurata de la Mosul -Asia Mică - , gazul -muselina de la la Brusa în secolul XIX , fota -material în dungi - toate acestea fiind erau materiile predilecte ale otomanilor, care le-au folosit și insulari la vestimentația lor . De asemenea covorul este o piesă importantă pentru anenajarea interiorului la orientali. El acoperea mijlocul încăperii care rămânea liber. Pe
VARVARA MAGDALENA MĂNEANU, A FOST ODATĂ ADA KALEH de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 868 din 17 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354892_a_356221]
-
văzut Parisul, apoi uimea Viena făcând să cânte ia și covorul românesc. S-a-ncumetat să treacă și oceanul ca să mire Noul York, apoi chiar continentul negru. Și-a poposit pe lângă piramide la Cairo. Aflase multă lume de Rucărul cu ii, cu fote și covoare măiestrite pe la noi. Întoarsă-n țară a școlit mulți meșteri și-n plină glorie pieri ucisă mișelește la Viena, ca să-ncheie prea devreme povestea cu Maria rucăreanca. Referință Bibliografică: Mării de poveste în Rucărul vechi (II) de Ioan
MĂRII DE POVESTE ÎN RUCĂRUL VECHI (II) DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 254 din 11 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355728_a_357057]
-
Lacrimile îmi curg pe obraz, fără să-mi dau seama. Năstrușnica idee mi-a făcut cea mai frumoasă surpriză. Am iubit-o din tot sufletul pe educatoarea mea. Îmi făcuse un costum popular cusut de mână, cu fustiță, ie și fote negre brodate cu fir roșu, atât de micuțe, de nu-ți venea a crede că-mi îmbrăcau trupușorul. Fustița este de o șchioapă. Da. Ați ghicit! Le am și acum, le păstrez cu sfințenie. Mă apucă ideea de mână și
CU GÂNDUL LA TINE, SATUL MEU BĂTRÂN de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370414_a_371743]