217 matches
-
dințați de transport (dinții acestora intră în perforațiile filmului). Proiecția filmului se efectuează în dreptul "ferestrei de proiecție" ,pe care cade fascicolul luminii de proiecție. Aici cu ajutorul "mecanismului de transport sacadat" (grifă sau cruce de malta), se face oprirea și proiectarea fotogramelor înșirate pe film. Tot aici mai intervine și "obturatorul" care efectuează acoperirea ferestrei de proiecție pe timpul deplasării intermitente a fimului. După ce filmul trece cu o viteză constantă prin sistemul de "redare a sunetului", acesta se duce la "dispozitivul de înfășurare
Aparat de proiecție cinematografică () [Corola-website/Science/299400_a_300729]
-
un sistem de role de dirijare. Acest lucru pentru a putea monta tot programul pe o singură bobină; derularea se face automat. Tot acest sistem este pus în mișcare de un electromotor. La începuturi proiectorul era acționat manual. Realizează iluminarea fotogramei din fereastra de proiecție și proiecția sa pe un ecran. Se compune dintr-o sursă de lumină și un sistem optic de proiecție sau obiectiv de proiecție. Se compune dintr-o "sursă puternică de lumină" care poate fi: arc voltaic
Aparat de proiecție cinematografică () [Corola-website/Science/299400_a_300729]
-
incintă metalică numită "lanternă de proiecție". Proiecția pe ecran este asigurată printr-un "obiectiv de proiecție", care este un sistem optic convergent, dispus într-o montură, destinat formării de imagini reale și mari. Menționăm că în fereastra de proiecție imaginea fotogramei este răsturnată, iar rolul obiectivului este acela de a o face vizibilă în poziție normală pe ecran. În timpul proiecției cinematografice, obiectivul, trebuie să asigure o imagine pe ecran la care: De menționat, că pentru obținerea unei imagini de bună calitate
Aparat de proiecție cinematografică () [Corola-website/Science/299400_a_300729]
-
află montate elementele principale ale aparatului fotografic. Elementele principale ale aparatului fotografic sunt: În interiorul aparatului fotografic se află : Se poate spune că este un aparat foto complex care are posibilitatea să înregistreze una după alta fotografiile, care acum se numesc fotograme, având un "mecanism de transport sacadat" al peliculei fotosensibile, putând înregistra fazele sucesive ale mișcării. Mecanismul consta intr-o portita de expunere, grifa si canale de ghidaj. Mecanismul de transport sacadat al peliculei este pus în mișcare printr-un "dispozitiv
Cameră obscură () [Corola-website/Science/299398_a_300727]
-
început spre sfârșitul anului 1924 și terminat în 1925 și care a avut premiera la cinema „Select”. Arhiva Națională de Filme a achiziționat un album care conținea 240 de „capete de plan” din filmele lui Aurel Petrescu. Pe baza acestor fotograme, s-a putut reconstitui creația lui Aurel Petrescu. Aceste reconstituiri au fost prezentate în studiul „Documente inedite Aurel Petrescu” publicat de Aurora Pancaldi și Bujor T. Râpeanu în revista „Cinema” nr. 10/1967. Filmul "Păcală în lună", o „comedie bufă
Păcală (film) () [Corola-website/Science/303861_a_305190]
-
Râpeanu în revista „Cinema” nr. 10/1967. Filmul "Păcală în lună", o „comedie bufă cu desene animate”, se concentra mai mult pe aspectele științifico-fantastice ale aparatelor de zbor și pe peisajele lunare închipuite de desenator decât pe personajul Păcală. Câteva fotograme din "Păcală amorezat" au fost publicate în revista „Cinema”, care anunța, în 1925, terminarea filmului de animație. Aurel Petrescu a fost tentat și de filmul cu actori, turnând în anul 1925 filmul de scurtmetraj "Păcală și Tândală", care a apărut
Păcală (film) () [Corola-website/Science/303861_a_305190]
-
lucrat apoi ca director de imagine la mai multe filme românești. Este autorul a două invenții în domeniul cinematografiei: un dispozitiv pentru realizarea enchene-urilor pe camera Mitchell - Mark III (1985) și un dispozitiv de iluminare suplimentară controlată a suprafețelor de fotogramă aflate în subexpunere (1987). A îndeplinit funcțiile de șef al secției „Imagine” al Centrului de Producție Cinematografică „București” (Buftea) (1987-1989) și inspector general pentru promovarea producției naționale de film (cu rang de subsecretar de stat) la Centrul Național al Cinematografiei
Florin Mihăilescu (operator de film) () [Corola-website/Science/329057_a_330386]
-
său chip și al celor familiari lui. Aceste portrete și autoportrete au fost realizate fără lentilă, uneori chiar și fără cameră. Propria sa „cameră obscură” era numai o fostă ladă de țigări. Create cam în același fel cu celestografiile și fotogramele, portretele erau pentru Strindberg mișcări unice ale spiritului lăsând amprente pe chipurile omenești. Din această perioadă ne-au rămas portretul primei sale soții, Siri von Essen, precum și autoportretul cu copiii săi, Greta și Kerstin, într-o grădină din Gersau, în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
această anchetă stă sub semnul inconfundabil al evenimentului, fiind caracteristic cotidienelor naționale. În principiu, ancheta de actualitate nu ridică prea multe probleme - nici de scriitură, nici de documentare. Importantă este rapiditatea cu care se mișcă ziaristul. Stilul alert va completa fotogramele de moment ale evenimentului, din care nu au voie să lipsească actorii principali sau opiniile contradictorii asupra cauzelor. Este suficient să ne gândim la sosirea neautorizată în țară a fostului rege Mihai sau la tentativa de trecere frauduloasă a frontierei
[Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
regulă paralizia logică întâlnită în vise. Unele pretexte sunt memorabile (un bătrân își prelungește viața respirând vicios aerul din baloanele care îi umplu camera, hrănindu-se, așadar, cu răsuflarea celor care le umflaseră). Autoportret cu himere (2001) e alcătuit din fotograme care stilizează liric o mișcare narativă vagă sau absentă, structurarea textelor realizându-se în parametrii unui model mai curând poetic decât epic. SCRIERI: Un zeu aproape muritor, pref. Ion Vartic, Cluj-Napoca, 1982; Redescoperirea actorului, București, 1985; Act și mimare, București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287985_a_289314]
-
care se întâlnesc figuri importante ale liricii universale (Întâlnire cu Rilke), dar vibrația, ca și delicatețea percepției sunt de o mare autenticitate. Poezii precum Autoportret pe nisip, Femeia de fum, Nostalgice nisipuri trădează obsesia efemerului, încercarea de prindere parcă în fotogramă a existenței aflate în permanentă schimbare. S. tinde să abstractizeze, să înțeleagă altfel firea lucrurilor, după cum există la el și o tentație, nereprimată, a ludicului, o glisare dinspre tonalitățile grave, reflexive spre o repunere în drepturi a jocului (Joc de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290001_a_291330]
-
ale vizibilului este rareori vizibilă. Cea care separă regimul "artă" de regimul "vizual" trece printre pelicula chimică și banda magnetică, travelling și zoom, documentar și marele reportaj. În fotografie și cinema, imaginea există fizic. Un film este o succesiune de fotograme vizibile cu ochiul liber, sub formă de defilare. În video, din punct de vedere material, nu mai există imagine, ci un semnal electric el însuși invizibil, parcurgând de douăzeci și cinci de ori pe secundă liniile unui monitor. Noi suntem cei care
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
la Radu Petrescu, jurnalul, ci autobiografia, în chiar sensul pervertit impus în anii ’50, de versiune mobilă, corectabilă la nesfârșit, a propriei vieți. Formula autobiografiei favorizează romanescul, supunându-se unui principiu sintactic, spre deosebire de jurnal, care ține de unul morfologic, al „fotogramei”, și nu al „peliculei”. O. a publicat în câteva rânduri secvențe diaristice autonome - în Ucenic la clasici (1979), jurnal al perioadei 1949-1953, sau în Poezie și autobiografie. Micul Paris (1994), pentru 1991-1992 -, dar de regulă a folosit jurnalul ca materie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288518_a_289847]
-
majoritatea în limba germană, Herta Müller practică o scriitură eliptică, fragmentară, dezasamblată, o scriitură a filamentelor întrerupte. Partitura sa nu suportă continuitatea timpului, succesiunea e zigzagată, urzeala se deșiră în fața cititorului, eventualele cusături plesnesc. Herta Müller scrie prin juxtapuneri de fotograme comunicante subteran și aparent independente. Dialogurile sunt scurte și fragmentate, aproape inexistente, tot atâtea semne ale lipsei de comunicare și comuniune, înlocuite însă de suspiciune. Încheiem prin a-l cita pe Ernest Wichner, cititor în original al scriitoarei: "O blană
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
să vrea în apartamentul de la etajul inferior de la Cumpătu, continuând să și-o reprezinte în vis, datorită permanentului balans și glisări între ficțiune, oniric și real din care se compune cartea. Iată-l, de pildă, pe Victor revăzând fotografii, scene, fotogramele unui film în clar-obscur, sepia, oricum crepusculare, cu sora lui mică, care în cele din urmă se va adeveri dublura lui Victor îmbrăcat ca o fetiță de maică-sa. Sindromul imagisticii coșmarului (obsesia păianjenului monstruos din conacul de la Budila) îi
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
închid de regulă la 10 seara. El n-a auzit nici despre economia de energie electrică. Bietul de el! Inocentul! Ca o compensație pentru excepționalul program din sâmbăta cu pricina, a fost desființată una dintre cele mai populare emisiuni TV: fotogramele lui Tudor Vornicu, unde apăreau cei mai buni reporteri de astăzi ai instituției. Excesul de profesionalitate se sancționează în România. Înapoi la abecedar! Servilismul celor care sunt dispuși să-l practice a mai înregistrat un record: publicarea unor fotografii stereotipe
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
operațional) este mai ales acum, după o jumătate de secol de amputare a ei de pe marile și micile ecrane - singura motivație serioasă pentru ca un tânăr regizor să se apuce de film. Filmul este, prin definiție, Realitate (adică Adevăr), 24 de fotograme pe secundă. Iar ceea ce făcea, iarăși prin definiție, documentarul ca specie cinematografică a fost revendicat, mai nou, de filmele de ficțiune. Lungmetrajele românești din ultima perioadă (aceea la care mă refeream la început) înseamnă (și) o luare în posesie cu
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
patio și pisici). Iar apoi cred că în alt an, totuși am fost de față, tot la Salonic, când și-a prezentat proiectul California Dreaming pentru un fond de dezvoltare balcanic. în mai anul acesta l-am avut invitat la Fotograme, în emisiune cu Porumboiu, înainte de Cannes. Ne-am revăzut acolo, pe Croazeta, și apoi la Anonimul. Ultima dată, din păcate... Cristi Nemescu era un om (e incredibil să vorbești astfel, la trecut, despre un tânăr de numai 27 de ani
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
privite știind că nu tot ce vedeai era adevărat : doar ceea ce plesnea pe la colțuri, la încheieturi... în aceste condiții, tinerii cineaști au simțit nevoia să se întoarcă la prima din cele zece porunci ale Cinematografului : filmul este adevăr 24 de fotograme/secundă. Nu mizerabilism (acuza cea mai vehiculată în legătură cu aceste filme ; dar ce altceva este mizerabilismul decât a vedea pe ecran ceea ce vezi și în viață, în jurul tău ? !), ci mimetism până la firul ierbii. Cu riscul de a arunca în aer șabloanele
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
cutare sau cutare giuvaer-lipsă, urmăream diverse piste care puteau să mă conducă la cutare sau cutare giuvaer aflat deja în tezaurul meu : voiam să compar ca să mă asigur că versiunile mele nu sînt trunchiate, că sînt într-adevăr posesorul fiecărei fotograme din fiecare film ; voiam să văd cît de diferit pare un film atunci cînd îl vezi de pe o altă casetă, tras din altă sursă, dublat sau subtitrat în altă limbă. După atîția ani, familia mea încă mai e capabilă să
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
ca să n-o spunem pe latinește, autorul deține un depozit considerabil de file de Jurnal, și ne „amenință” cu o suită de volume; după mine, dincolo de frumusețea expunerii și a izvorului ei de bună dispoziție - scrierile din „sufragerie” sunt adevărate fotograme demne de atașat la o viitoare istorie a patriei ce se va scrie în viitor după mărturii olografe îngălbenite prin arhive vasluiene. „Amintirile din sufragerie” sunt doar felul întâi și cu toată criza, autorul are o „cămară” plină pregătită să
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93056]
-
reportericească, articulând o durată epică din suma unor secvențe temporale. Firul epic adună momente din viața unui om incapabil să trăiască în prezent pentru că se dovedește neputincios în fața trecutului său. După reportajele de călătorie din Peisaje (1985) și publicistica din Fotograme (1985), romanul-colaj Octavia (1986) se concentrează asupra câtorva existențe mărunte, în spiritul „scenelor din viața de provincie” din literatura începutului de secol și a perioadei interbelice. Micromonografiei Fălticeni (1987) - scrisă în colaborare cu Ștefan S. Gorovei - îi urmează interviurile din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287527_a_288856]
-
de transmisie, Iași, 1972; Periplu moldav, București, 1973; Reîntoarcerea verii, București, 1975; Stampe europene, Iași, 1976; Cu George Lesnea prin veac, București, 1977; ed. 2, București, 1997; Ceasul oprit, București, 1980; Priveliști moldave, Iași, 1980; Masa de biliard, București, 1983; Fotograme, București, 1985; Peisaje, Iași, 1985; Octavia, Iași, 1986; Fălticeni (în colaborare cu Ștefan S. Gorovei), București, 1987; Portrete în timp, Iași, 1990; De la Vest tot la Vest, Iași, 1992; Pasaj de rațe sălbatice, Iași, 1996; Fălticeni - mon amour (în colaborare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287527_a_288856]
-
Tiparnița literară”. Proza lui C. se reține nu prin anecdotică, ci prin atmosferă. Stilul, marcat de dificultăți de exprimare sau de erori gramaticale, este într-o mică măsură apt să contureze o mișcare epică. Narațiunile apar descompuse în scene, în fotograme ale faptului mărunt, sesizat analitic cu atenție la detalii. Personajele acționează de la nivelul unui naturalism amorțit prin psihologizarea sugestivă a acțiunilor și comportamentelor. Decorurile, adesea sordide, din lumea mahalalei, a circului, a proletarilor, a prostituatelor, sunt observate de o privire
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286419_a_287748]
-
la prezentele norme metodologice. Articolul 8 (1) Bancă de date aferentă hârtii de risc natural la alunecări de teren se realizează prin colectarea, stocarea și prelucrarea informațiilor și datelor necesare referitoare la: ... a) baza topografica și cartografica (hărți existente digitizate, fotograme, imagini satelitare etc.); ... b) alunecările de teren existente și lucrările de remediere executate; ... c) caracterizarea mediului natural din punct de vedere geologic, geomorfologic, hidrogeologic, hidrologic, meteorologic, pedologic, al vegetației etc.; ... d) intervențiile asupra versanților de natură să schimbe echilibrul natural
EUR-Lex () [Corola-website/Law/149551_a_150880]