8,446 matches
-
ca pentru a putea empatiza mai mult cu personajul său favorit, George Bălăiță surprinde în mișcările ușoare, de noctambul odihnit, ale lui Antipa clipele miraculoase ale acestei transformări: " Aprinzi o țigară. Felicia doarme, respirația este calmă, liniștitoare, te așezi în fotoliul Baroni. Este trecut de miezul nopții. În marele cosmos ceva s-a schimbat. Să prinzi esența acestei schimbări, trecerea întunericului spre lumină. Frigul spre căldură, adâncul spre înalt. Să fii întrebat: de ce? Și să nu răspunzi." (p. 216). De unde vine
Viața e în altă parte (I) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11745_a_13070]
-
gesturi și zâmbete ambigue, deconcertante, dincolo de ticurile, maniile și ipohondriile lui, se ascunde un vizionar, un om care reușește să vadă mai departe și mai exact decât ceilalți, prin zidul de neguri și cețuri al viitorului. Așezat în uriașul său fotoliu de piele ori uitându-se, concentrat, la o oglindă veche și misterioasă ce refuză să-i reflecte imaginea, încăpățânându-se, până la un punct, să nu iasă afară din casă, cu toate insistențele preabunei Felicia, Antipa vegetează și veghează. Așteaptă parcă
Viața e în altă parte (I) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11745_a_13070]
-
va reuși acest lucru în cel mai scurt timp - să zicem, în cele două luni critice în care se stabilește direcția de acțiune a oricărei noi puteri -, el nu va fi decât un președinte de tranziție, o păpușă inertă din fotoliul puterii pentru care vor începe să se lupte adevărații grei ai partidului. A doua: să contribuie la lichidarea definitivă a lui Iliescu, aflat în clipa de față într-o situație extrem de delicată în legătură cu mineriadele și celelalte potlogării din ultimii cincisprezece
Un țar de tranziție by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11759_a_13084]
-
să citesc pe un cadran fără cifre și ace și puteam să-mi las gesturile și mișcările în grija unui balet mecanic cu titlul identitate fapt pe care oricum l-am constatat mai tîrziu cînd mă instalasem de-acum în fotoliu și puteam să privesc totul în liniște învățasem cu puțin timp în urmă să pronunț vocabula eu * Și cel ce se rostogolise într-un butoi afară din lume își încredințase mai înainte viața științelor exacte potasiu natriu aluminiu fuseseră cu
Ernest Wichner - Un gând obosit în scrîșnetul universului by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/11800_a_13125]
-
eternul țăran român trudea cocârjat, dând cu sapa pentru a întreține luxul respingător al celor de mai sus. Fericiți că au găsit un drapel sub care să se adune, un conglomerat de resentimentari, ratați, mediocri sau doar nerăbdători să ocupe fotoliile de orchestră mai devreme decât ar merita au trecut la asaltul sistematic al puterii. Ca unul care, de cincisprezece ani încoace, mi-am făcut, alături de colegii mei Cornel Ungreanu și Adriana Babeți, un program radical din a promova tinerii (vezi
Oierii minții by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11805_a_13130]
-
psihică și biologică a capacității intelectual-decizionale a senatorilor. Speram din toată inima ca, pentru diminuarea și anularea acestui efect distrugător, să se țină seama ca, pe fiecare calculator per cap de senator, cu care va fi dotat fiecare scaun (pseudonimul fotoliului!) să fie instalat și câte un program de jocuri (dar nu prea complicate!), iar “internetul” să nu aibă acces la chestii tip Gregorian Bivolaru, că vede dl Ralu Filip, și-i ca pe “Titanic”: scapă cine poate. De asemenea, ar
Noi, săraci?! Poate kuwaitienii... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12992_a_14317]
-
Gregorian Bivolaru, că vede dl Ralu Filip, și-i ca pe “Titanic”: scapă cine poate. De asemenea, ar fi potrivit ca, pe fiecare pupitru, în fiecare dimineață, să se afle reviste de integrame “Junior”, iar la capătul fiecărui rând de fotolii câte o canapea extensibilă cu bibliotecă, fiindcă e jenant ca (,) câte-un senator să fie surprins căscând sau chiar dormitând în fotoliu de “băgăreții” reporteri tv. ... Iar în timp ce pe mine mă frământau aceste probleme de mare răspundere civic-legislativă, auzeam vocea
Noi, săraci?! Poate kuwaitienii... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12992_a_14317]
-
fiecare pupitru, în fiecare dimineață, să se afle reviste de integrame “Junior”, iar la capătul fiecărui rând de fotolii câte o canapea extensibilă cu bibliotecă, fiindcă e jenant ca (,) câte-un senator să fie surprins căscând sau chiar dormitând în fotoliu de “băgăreții” reporteri tv. ... Iar în timp ce pe mine mă frământau aceste probleme de mare răspundere civic-legislativă, auzeam vocea lui Haralampy scandând: Superb! Superb! Superb! Până m-am enervat și i-am zis: -Mai dă naibii cu patefonul ăla de perete
Noi, săraci?! Poate kuwaitienii... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12992_a_14317]
-
va avea mai multe cabinete decît unul monocolor. Explicația este simplă: pentru bunul mers al lucrurilor trebuie ca toți cei care compun coaliția și clientela pe care ei se sprijină să fie mulțumiți. De aceea, este nevoie de mai multe fotolii ministeriale decît într-un guvern monocolor. Riscurile de destabilizare a guvernului de coaliție sunt în mod sigur mai mari, dar ele au drept cauză nu numărul de ministere, ci lipsa de coerență a actului de guvernare. Într-o coaliție, toată lumea
Anatomia democrației originale by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13021_a_14346]
-
frumos astăzi. Și, minus accidentele, cam multe și ele, se călătorește foarte confortabil. E drept, avioanele oricât de mari, oricât de repezi, oricât de prezidențiale ori cele pentru premieri, n-au încă piscine cu apă tocmai bună de înotat, dar fotoliul este măcar tapițat, dacă nu și înfășat în piei cu dinți de crocodil de nu se poate în țâțe de călugăriță - și asta din pricina lor, a maicilor neumblate la autodafé-urile secolului nostru ce n-au stârnit încă - dar perseverează - destulă
Din Irlanda în Irak sau din puț în lac by Mihai Minculescu () [Corola-journal/Journalistic/13027_a_14352]
-
geniu. Și în poemele primelor decenii lumea de toate zilele, provincială de preferință, cu tihnitul ei trai, cumva anistoric, trecută pe mâna stângă, este mediul de preferință al discursului poetic stoician... Modelul ar fi bunica, cea care se așează în fotoliu: "ea s-a acomodat cu poemele fără rimă și cu noul/ stil de viață al pietonilor grăbiți bunica auzise/ în luna decembrie și povestea cu bomba atomică/ nu-i pasă că toate din lume cad pradă revizuirilor/ de câte ori deschidem televizorul
Ultimul spectacol by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/9237_a_10562]
-
rimă și cu noul/ stil de viață al pietonilor grăbiți bunica auzise/ în luna decembrie și povestea cu bomba atomică/ nu-i pasă că toate din lume cad pradă revizuirilor/ de câte ori deschidem televizorul nostru cel sfânt/ bunica se așează în fotoliu și privește cuminte/ debarcarea elefanților anul trecut." (Dacă cititorul își amintește, bomba atomică fusese aruncată în august). Vremuri care se încalecă își solicită nu istoricul, ci clovnul. Dacă fiecare poem este un spectacol, prezentatorul nu poate lipsi, ba chiar trebuie
Ultimul spectacol by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/9237_a_10562]
-
într-adevăr, singur. Rudele, câte îi mai rămăseseră - doi veri - trăiau foarte departe, dincolo de Cercul Polar. Imaginează-ți două odăițe la etajul 5 1/2 într-un bloc înconjurat de brazi. Dacă în cămăruțele astea vei înghesui niște canapele și fotolii grele, două dulapuri țărănești, din Dalecarlia, totul împodobit cu perne și pernițe; dacă pe parchet vei așterne o mochetă roasă, vei înțelege mai ușor ceea ce urmează. Ba, nu! Ar trebui să vezi și florile înșirate pe toate pervazurile și, mai
Micro-proze by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/9361_a_10686]
-
Contururi, pași Diminețile sunt tot mai năucitoare: Pun mâna pe clanță să ies Și știu că în momentul ăla Uit ceva. Mă-ntorc și privesc în urmă. Nimic nu e în plus, Lucrurile stau așezate în contururile lor, Bărbatul din fotoliu întoarce liniștit pagina ziarului într-o lumină caldă. Totul foșnește blând. Deasupra casei un stol de păsări zboară ca una Și din aripile lor Se-mprăștie în jur Miros de corpuri în mișcare. Și până s-apăs clanța de tot
Poezie by Lavinia Braniște () [Corola-journal/Imaginative/9581_a_10906]
-
întoarce liniștit pagina ziarului într-o lumină caldă. Totul foșnește blând. Deasupra casei un stol de păsări zboară ca una Și din aripile lor Se-mprăștie în jur Miros de corpuri în mișcare. Și până s-apăs clanța de tot Fotoliul se surpă Și uit Și nu mai am cu mine Nimic din ce-am avut vreodată în punctul ăla. Păsările de deasupra casei Sunt de fapt lilieci, Și se izbesc unul de altul, Și este de fapt noapte, Iar eu
Poezie by Lavinia Braniște () [Corola-journal/Imaginative/9581_a_10906]
-
primul rând de realizarea copiilor. De tinerețe nici nu-și mai aducea aminte, iar moartea lui Midi era doar un punct îndepărtat, rămas pe cerul umezit de nori transparenți. Până într-o zi. Mai precis, într-o seară. Stătea pe fotoliu, în fața televizorului uitându-se la Crimele din Midsomer și din când în când la nevastă-sa. Ea era ghemuită sub pătura verde și cu ochelarii pe nas, iar el se simțea în siguranță știind-o alături. O privea pe furiș
Cristian by Doina Ruști () [Corola-journal/Imaginative/9686_a_11011]
-
criminal. Era liniște și tensiune maximă. Cristian încerca să antici, pe următoarea mișcare, când pe fereastra deschisă năvăliseră fără veste cele 8 sunet rătăcitoare. Erau transparente și alunecoase ca niște fiole de gheață, rostogolite una după alta pe covorașul din fața fotoliului, iar numele se legase elastic, într-un glas bine știut: Cristiaaan! Vedea penultimul sunet vibrând și multiplicându-se și se simțea legat instantaneu de umbra altui timp. Cele 8 impulsuri sonore, coborâte din neant, erau parte din numele lui și
Cristian by Doina Ruști () [Corola-journal/Imaginative/9686_a_11011]
-
Vedea penultimul sunet vibrând și multiplicându-se și se simțea legat instantaneu de umbra altui timp. Cele 8 impulsuri sonore, coborâte din neant, erau parte din numele lui și picături de viață, materializate atât de firav sub ochii săi între fotoliu și televizor. Se uită fulgerător spre nevastă-sa și înțelese imediat că și ea asista la același spectacol, năucită și înfiorată de sunetele subțiri care păreau că dansează pe covorul pufos. Zgomotul se sfârșise, dar cele 8 sunete continuau să
Cristian by Doina Ruști () [Corola-journal/Imaginative/9686_a_11011]
-
la același spectacol, năucită și înfiorată de sunetele subțiri care păreau că dansează pe covorul pufos. Zgomotul se sfârșise, dar cele 8 sunete continuau să se miște, ridicân-du-se ca niște fire de păpădie. Pluteau foșnind pe sub nasul bărbatului, înțepenit în fotoliu, fuioare luminoase ieșite din sufletul muribund al unei femei îndrăgostite. Cristian se ridică ușor, urmând clinchetul ca o adiere și licărirea apelor spiralate, fără să se gândească la ceva, fără planuri și fără precauții, păși în hol, apoi deschise ușa
Cristian by Doina Ruști () [Corola-journal/Imaginative/9686_a_11011]
-
a doua oară, cu moștenitoarea lui Aurelian Micu-Bărcănești, intră în politică și este pus în fruntea județului Ialomița pe vremea lui Vintilă Brătianu. Aspiră acum la un post ministerial, dar se vede împins, ca proaspăt tătărescian, să mai ocupe o dată fotoliul de prefect. Îi are rivali în această direcție pe Pandele Iancu, administratorul local al Domeniilor Coroanei, și pe profesorul Emilian Costescu, dezertat de la țărăniști, devenit și el guțist; nu-l bagă în seamă pe cel de-al treilea, parvenitul Costea
Index la ultimele însemnîri ale lui Mateiu Caragiale by Ion Iovan () [Corola-journal/Imaginative/9997_a_11322]
-
ale Securității, ne-a descris detaliat un implicat direct, cumnatul lui Lucrețiu Pătrășcanu, scriitorul Petre Pandrea, în volumul Memoriile mandarinului valah. Am discutat pe larg această mascaradă în două recenzii din Jurnalul literar și România literară. Falsurile și minciunile ocupă fotoliul de orchestră a acestor delațiuni, alături de incompetență și agramatism. Anatomia mistificării (1944-1989) de Stelian Tănase dezvăluie trucajul declarațiilor proceselor-verbale, unde defăimarea e pe primul plan (cu sau fără motiv). Să nu știe un istoric că mărturiile anchetelor, declarațiile și "informațiile
În preajma Centenarului Mircea Eliade - Rectificări necesare by Mircea Handoca () [Corola-journal/Imaginative/9946_a_11271]
-
foc de pistol. Se Înspăimântă. Spaima Îi retrase elanul inițial, iar dorința de a afla ce se Întâmpla la parter Îi dispăru aproape În Întregime. "Ce-mi trebuie mie? Fiecare cu ale sale" Își zise el așezându-se pe un fotoliu. Acesta scârți prelung, Înfiorându-l. Se ridică grăbit de parcă s-ar fi așezat pe cuie. Zări pe ferestrele de la parter iarăși umbre Într-o permanentă mișcare. Nici un sunet. Asta Îl intriga. Dacă ar fi auzit zgomote, țipete, sau,orice altceva
Hamilcar. In: Editura Destine Literare by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Science/76_a_325]
-
prin Decret prezidențial) mi-am dat seama că o parte dintre cei care ocupau deja funcții importante în ierarhia statală erau preocupați, mai ales, să obțină de la S.R.I. informații care să îi pună în poziții avantajoase în raport cu ceilalți pretendenți la fotolii comode și mai puțin pentru a pune Serviciul în poziție de lucru firească. Astfel s-a declanșat „dosariada”. În fiecare dimineață, în anticamera directorului S.R.I. așteptau să fie primite persoane cu funcții importante în Parlament, Guvern, partide politice, diverși gazetari
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93758_a_95050]
-
La ora 13.00, violonistul Dragoș Manya și pianista Alină Bercu (Germania), alături de soprană Maria Lăcrămioara Hrubaru Roată, sunt protagoniștii Concertului cameral TVR Iași 24, propus telespectatorilor TVR 3. Iar de la ora 16.00, ne putem instala mai bine în fotolii, pentru un Concert Ada Milea. „Un concert cu personaje. Nici teatru, nici muzică. Sau... ambele. Un fel de teatru cântat sau muzică... Nu știm exact. Un concert cu bucăți zdravene de umor trist sau de tristețe îngrozitor de comică.” Așa și-
TVR 3 intră în 2016 cu cele mai frumoase concerte [Corola-blog/BlogPost/93793_a_95085]
-
2003. "Sînt ca o plantă într-un borcan așezat pe marginea ferestrei. Trebuie să mă mulțumesc cu bucuriile plantei din borcan", îmi spusese la telefon în 2 iulie. Acum era septembrie, 26 septembrie, și-l vizitam. Ne-a așteptat în fotoliu. Era foarte emoționat și foarte emoționant. N-a mîncat nimic. Era slab, foarte slab, și foarte îngrijit. "Am boala papei", ne spunea. M-a așteptat cu un cadou: Agora, 1947, cu textul său despre Emil Ivănescu. Plănuiam, amîndoi, un volum
In memoriam Al. Voinea by Marta Petreu () [Corola-journal/Imaginative/12321_a_13646]