501 matches
-
sau plantele care nu conțin clorofilă, produc dioxid de carbon și apă sub formă de produse reziduale respiratorii. Dioxidul de carbon eliberat în timpul respirației este un produs al fotosintezei.Chiar și oxigenul poate fi considerat o substanță reziduală generată în timpul fotosintezei. Plantele se pot debarasa de excesul de apă prin procesul de transpirație. Substanțele reziduale pot fi depozitate în frunzele care cad de pe plantă. Alte substanțe reziduale, care sunt eliminate de plante în timpul procesului de transpirație - rășini, seve, latex etc. - provin
Excreție () [Corola-website/Science/318985_a_320314]
-
care se formează în straturile superioare ale atmosferei prin interacția neutronilor din radiația cosmică cu izotopul azotului N prin reacția : N + n = C + p Carbonul - 14 care se formează este oxidat rapid la bioxid de carbon care intră rapid prin fotosinteză în plantele și animalele vii și în lanțul alimentar . Rapiditatea dispersării radiocarbonului a fost demonstrată cu ocazia testelor cu arme termonucleare în atmosferă. Există un echilibru între concentrația izotopilor carbonului din atmosferă, adică numărul de atomi de radiocarbon este constant
Datarea cu carbon () [Corola-website/Science/317835_a_319164]
-
ani. Este posibil ca în perioadele timpurii, atmosfera Pământului să fi conținut un nivel crescut de gaze de seră. Concentrația bioxidului de carbon ar fi putut avea o presiune parțială de până la 1000 kPa (10 bari) deoarece încă nu exista fotosinteza bacterială care să to reducă gazul în carbon și oxigen. Metanul, un gaz de seră foarte eficient, reacționează cu oxigenul pentru a produce bioxid de carbon și vapori de apă, ar fi putut avea o concentrație mult mai mare, cu
Paradoxul Soarelui slab timpuriu () [Corola-website/Science/334531_a_335860]
-
sunt momentan blocate sub platforma continentală înghețată. Acest lucru ar putea genera divergențe între Rusia, Statele Unite, Canada, Norvegia și Danemarca. Un timp s-a crezut că încălzirea globală are efecte benefice asupra agriculturii datorită creșterii concentrației de CO asimilabil prin fotosinteză. Creșterea temperaturilor a permis cultivarea plantelor în locuri unde acest lucru nu era posibil, de exemplu cultivarea orzului în Islanda. Tot această încălzire poate determina deplasarea zonelor de pescuit spre nord. Deși în unele locuri, de exemplu în Siberia, încălzirea
Încălzirea globală () [Corola-website/Science/306404_a_307733]
-
lemnul. Din punct de vedere al ciclului carbonului arderea plantelor este ecologică. Deși prin arderea lor carbonul coținut în ele este eliberat în atmosferă sub formă de CO, acest carbon provine chiar din CO din atmosferă, captat în procesul de fotosinteză. Deci arderea plantelor este un proces de reciclare a carbonului, spre deosebire de arderea combustibililor fosili, care introduce în atmosferă noi cantități de CO. Totuși arderea lemnului nu este o soluție bună, deoarece ritmul de regenerare al copacilor este mic, regenerarea lemnului
Încălzirea globală () [Corola-website/Science/306404_a_307733]
-
neuronilor,de sinteză a mielinei 3 teci:mielina, heule, schnearnnC.Funcții de nutriție 1.Nutriția autotrofa org autotrofe produc subst org mai bogate în energie chimică decât CO2inițial.;proces chimic endoderm, este nevoie de o sursă ext de energie-a)Fotosinteză:organisme fotoautotrofe-utiliz energia luminoasă;orgchemoautotrofe-utiliz energia-din oxidarea unor subst anorganice H2O+CO2+săruri minerale->subst org+o2[lumină, clorofila] Alc ext a frunzei:limb,nervuri,pețiol,teaca Pigmenți fotosintetizanti-pigmenți verzi[clorofila a și b]; pigmenticarotenoizi[caroten și xantofila]2.Rolul
Țesut animal () [Corola-website/Science/309863_a_311192]
-
energie chimică numitaATP[acid adenozintrifosforic], clorofila recuperează un el revenind la stareainitiala;elementele descrise form fază de lumina-faza de intruneric:H și CO2 sunt incorporate independent în subst organice=>omare varietate de mol org oi:glucide, lipide, proteine 3.Importantă Fotosintezei-a)sursă principala de subs org-b)menține echilibru în comp aerului raportat la producători și consumatori de O2și Co2-c)rolul cosmic înmagazinează energia luminoasă de la soare-d)este sursa de hrană[stă la baza producției agricole]4.Influență Factorilor de Mediu
Țesut animal () [Corola-website/Science/309863_a_311192]
-
sursă principala de subs org-b)menține echilibru în comp aerului raportat la producători și consumatori de O2și Co2-c)rolul cosmic înmagazinează energia luminoasă de la soare-d)este sursa de hrană[stă la baza producției agricole]4.Influență Factorilor de Mediu asupra Fotosintezei-a)lumină:inf prin intensitate și comp spectrala;între 50.000 și 100.000 lucși ftramane const, petse 100.000 ft scade din cauza unor leziuni celulare;luminam princomp spectrala inf ft deoarece clorofila absoarbe radiațiile luminoase;cea maiintensa sub act
Țesut animal () [Corola-website/Science/309863_a_311192]
-
leziuni celulare;luminam princomp spectrala inf ft deoarece clorofila absoarbe radiațiile luminoase;cea maiintensa sub act lm roșii-b)temperatura:necesară deoarece inf activ enzimatica;optim între 25-35 gr C-c)umiditatea:deficitul de apă crește vâscozitatea citoplasmei încetinind circulatiamoleculelor necesare fotosintezei;la plantele ofilite stomatele se inchidimpiedicand pătrunderea CO2 în frunze;excesul de apă mărește volumul celulelor micșorând spațiile intercelulare, limitând circulația gazelor în frunze și scazandft;hidratarea optimă 70-80% din capacitatea de reținere a apei-d)concentrația CO2:min-o,o11
Țesut animal () [Corola-website/Science/309863_a_311192]
-
excesul de apă mărește volumul celulelor micșorând spațiile intercelulare, limitând circulația gazelor în frunze și scazandft;hidratarea optimă 70-80% din capacitatea de reținere a apei-d)concentrația CO2:min-o,o11%;crește con CO2 peste val medie 0,03% duce lasporirea fotosintezei;peste2-5% CO2 devine toxic-e)sărurile minerale:ionii minerali participa direct sau indirect la sinteză substorg;fără ioni azotați nu se pot sintetiză proteine, fără fosfați nu e pot produe acizinucleici;plantele extrag din sol cantități mari de N,P,K
Țesut animal () [Corola-website/Science/309863_a_311192]
-
în 1941. Împreună cu colegul său, Martin Kamen, doctor de la Universitatea Chicago și cercetător în chimie și fizică nucleară și lucrând sub supravegherea lui Ernest O. Lawrence de la Laboratorul de Radiații Berkeley, a încercat să elucideze calea urmată de carbon în fotosinteză încorporând izotopul radioactiv de durată scurtă Carbon-11 (11CO2) în numeroase experiențe efectuate între 1938 și 1942. Ajutat și de ideile și colaborarea lui C. B. van Niel, de la Stația Marină Hopkins de la Universitatea Stanford, a înțeles că reducerea dioxidului de
Sam Ruben () [Corola-website/Science/320913_a_322242]
-
alți colaboratori din domeniile botanică, microbiologie, fiziologie și chimie organică, au căutat calea dioxidului de carbon în plante, alge și bacterii. La început, rezultatele obținute, perturbate de absorbția produselor de reacție pe reziduuri proteice, nu au relevat calea carbonului în fotosinteză, dar au reușit să trezească interesul oamenilor de știință din toată lumea aflați în căutarea unor răspunsuri la întrebări despre procese metabolice, declanșând o revoluție în biochimie și medicină. Experimentele efectuate de Ruben cu apa grea, HO, pentru a obține gaz
Sam Ruben () [Corola-website/Science/320913_a_322242]
-
știință din toată lumea aflați în căutarea unor răspunsuri la întrebări despre procese metabolice, declanșând o revoluție în biochimie și medicină. Experimentele efectuate de Ruben cu apa grea, HO, pentru a obține gaz O au arătat că oxigenul gazos produs în fotosinteză provine din apă. Împreună cu predicția fizicii nucleare privind un „izotop radioactiv de carbon cu viață lungă”, Ruben și Kamen au urmat mai multe piste care puteau duce la identificarea izotopului Carbon-14. După mai multe tentative eșuate, Martin Kamen a colectat
Sam Ruben () [Corola-website/Science/320913_a_322242]
-
decât în 1942 când Sam Ruben i-a dat tot carbonatul de bariu cu C-14 tânărului profesor de chimie Andrew Benson care și-a început lunga serie de experimente de fixare a CO pentru a determina calea carbonului în fotosinteză. Abia în 1949, chimistul Willard Libby a folosit-o pentru a inventa datarea cu carbon radioactiv. Ruben a fost recrutat pentru a face cercetări în scopul susținerii efortului de război în timpul celui de al Doilea Război Mondial, și a devenit
Sam Ruben () [Corola-website/Science/320913_a_322242]
-
clorozei. Rolul fiziologic al cuprului se manifestă prin formarea clorofilei și prin sinteza axorbinoxidazei, polifenoloxidazei etc., accelerează folosirea de către plante a formei amoniacale și de azot și a celei nitrate. Deficiența cuprului în plantă duce la micșorarea intensității procesului de fotosinteză și la tulburarea metabolismului de azot. Cuprul activează respirația tisulară la plante și la unele animale și participă, împreună cu fierul, la formarea hemoglobinei. El este folosit la profilaxia și tratamentul anemiei, ataxiei ș.a. "Manganul" este prezent în diferite umori și
Microelement () [Corola-website/Science/311360_a_312689]
-
aproximativ 14 dezintegrări pe minut (dpm) per gram. În 1960 a fost premiat cu premiul Nobel pentru chimie pentru activitatea sa. Una din frecventele utilizări ale tehnicii este datarea rămășițelor din siturile arheologice. Plantele fixează carbonul atmosferic pe parcursul procesului de fotosinteză, așa că nivelul de C în plante și animale în momentul în care mor corespunde aproximativ cu nivelul de C din atmosfera acelui timp. Totuși, descrește după aceea prin descompunerea radioactivă, permițând doar o estimare a datei morții sau fixării. Nivelul
Carbon-14 () [Corola-website/Science/318332_a_319661]
-
formă de căldură, se numește căldură de ardere și este transferată în produsele reacției chimice de ardere și a sistemelor fizice cu care aceste produse sunt în contact. Energia combustibilor fosili poate rezulta din energie solară prin reacții fotochimice ca fotosinteza. Poate fi eliberată sau transformată în energie electrică prin oxidare electrochimică în pile de combustie sau reacții de electrod în baterii electrice, prin ardere în căldură.
Energia combustibililor () [Corola-website/Science/303515_a_304844]
-
algelor în natură este enormă . Algele sintetizează substanțe organice . Unii cercetători susțin că unele diatomee sintetiza 50 % din materie organică produsă în lume. Algele sunt consumate de animale acvatice mici, pești și animale marine mari, până la balenă. În procesul de fotosinteză algele,eliberează oxigen, dizolvat în apă , fiind necesar pentru respirația peștilor și a altelor animale acvatice . Folosirea practică a algelor roșii e foarte variată. O specie care trăiește în Marea Nordului - hondrus - este folosit ca un remediu pentru boli ale tractului
Algă roșie () [Corola-website/Science/316067_a_317396]
-
scurte si libere, plutind la suprafața apei. La adăpostul vegetației își duc viața numeroase animale: pești, melci, larve de insecte etc. Acest lucru este explicabil căci, pe lângă hrana și adăpost, animalele găsesc oxigenul eliminat de plante in procesul lor de fotosinteză. Plantele, la rândul lor, folosesc în același proces dioxidul de carbon provenit prin respirația animalelor. Dintre peștii de acvariu, unii de o frumusețe rară, amintim Scalarul, Xifoforul, Bibanul Pitic și Soare, etc. Unele specii tropicale foarte rare și scumpe au
Acvariu () [Corola-website/Science/311246_a_312575]
-
600 kilograme / hectar / an de pulberi fine. Din acest motiv, arborii și arbuștii (în special "Morus alba", "Robinia pendula inermis", "Picea abies", "Betula pendula", "Maclura aurantiaca", "Prunus avium")" suferă la rândul lor, fiind afectați de o reducere a capacității de fotosinteză și devenind mai sensibili la secetă, agresiuni antropice și dăunători. Plantația masivă din Copou contribuie, totodată, la reducerea poluării fonice urbane, dar și la scăderea vitezei vântului în interior, cu 30-60% la distanțe de 30-60 metri și cu o relativă
Parcul Copou () [Corola-website/Science/302104_a_303433]
-
care a și fost centrul proiectului Manhattan District. În 1947, la vârsta de 65 de ani, Franck a fost numit profesor emerit la Universitatea din Chicago, el însă continuând să lucreze la Universitate drept Coordonator al Grupului de Cercetare al Fotosintezei până în 1956. În timpul șederii în Berlin, principalul domeniu al Profesorului Franck a fost cinetică electronilor, atomilor și moleculelor. Primele cercetări ale sale au constat în, conductivitatea electricității prin gaze (mobilitatea ionilor în gaze). Mai târziu, împreună cu Hertz, acesta a investigat
James Franck () [Corola-website/Science/310978_a_312307]
-
Planck a Societății Germane de Fizică și a fost onorat în 1953 de universitatea orașului Göttingen, care l-a numit cetățean de onoare. În 1955, a primit medalia Rumford a Academiei Americane de Arte și Științe pentru munca să la fotosinteză, un subiect cu care a devenit treptat mai preocupat în timpul șederii în Statele Unite. În 1964, profesorul Franck a fost ales Membru de Onoare al Societății Regale în Londra.pentru contribuțiile sale în a înțelege schimburile de energie ce au loc
James Franck () [Corola-website/Science/310978_a_312307]
-
în Statele Unite. În 1964, profesorul Franck a fost ales Membru de Onoare al Societății Regale în Londra.pentru contribuțiile sale în a înțelege schimburile de energie ce au loc în timpul coliziunilor atomilor, la interpretarea spectrelor moleculare, precum și la problemele de fotosinteză. Prima căsătorie a lui Franck a fost în 1911 cu Ingrid Josefson de Göteborg, Suedia, având cu aceasta două fiice, Dagmar și Lisa. Câțiva ani după moarea primei soții, s-a recăsătorit în 1946 cu Hertha Sponer, profesoară de fizică
James Franck () [Corola-website/Science/310978_a_312307]
-
organele reproducătoare. Termenul provine din limba greacă φλοῦς φλό-ος phlóos care înseamnă scoarță. Principalele substanțe care sunt transportate prin acest sistem este zaharoza și aminocizii. Transportul acestor substanțe se face de la locul de sintetizare a lor ca de exemplu frunză (fotosinteză), la locul de depozitare sau la zonele de creștere a plantei.
Floem () [Corola-website/Science/311405_a_312734]
-
organismele încadrate în Regnul Plantae au corpul format din mai multe celule diferențiate între ele. Plantele sunt organisme în marea majoritate a cazurilor autotrofe, care își pregătesc singure hrana din substanțe minerale, apă și dioxid de carbon în procesul de fotosinteză folosind drept sursă de energie, lumina solară. Secundar unele plante s-au adapta la mediul de viață acvatic (plante hidrofite). Reproducerea reprezintă procesul de multiplicare al organismelor, și este deci caracteristică și plantelor. Plantele se pot multiplica prin reproducere asexuată
Plantă () [Corola-website/Science/300741_a_302070]