246 matches
-
Letinul bogat. Având o circulație impresionantă, acest subiect narativ e atestat prin zeci de variante. Se remarcă elemente motivice și momente funcționale similare cu cele prezente În balada analizată anterior, sesizându-se chiar unele contaminări, cum este cazul „fetei de frânc”, prezentă aici ca fiică a „letinului bogat”. De data aceasta este vorba despre o nuntă, organizată, firește, la curtea socrului, letinul bogat și spurcat, „nici În cruce botezat”. Mirele și nașul său sunt doi domni (Iancu XE "Iancu" -vodă, Mignea-vodă
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
pornește cu toată veselia, deși mirele va muri și va fi Înlocuit cu mezinul nașului, fapt care nu prea impresionează pe nimeni: Pe de-o parte că nuntea Și pe alta mormânta. La fel ca și În cazul fetei de frânc, ideea dificultăților ridicate În calea căsătoriei cu fata letinului reprezintă, practic, o manieră simbolică de a formula interdicția sau, mai corect spus, nu de a o pronunța, ci de a o justifica În plan simbolic, prin mit, prin invocarea exemplului
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
simbolică de a formula interdicția sau, mai corect spus, nu de a o pronunța, ci de a o justifica În plan simbolic, prin mit, prin invocarea exemplului negativ al unei experiențe mitice, primordiale. Astfel, tema nunții dificile cu fata de frânc sau de letin ilustrează o componentă esențială a imaginii etnice, a prejudecății și discriminării asumate față de frânc, anume atitudinea față de ideea Înrudirii cu acesta și față de acceptarea sa În familie. La fel ca și În cazul altor străini, intrarea frâncului
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
o justifica În plan simbolic, prin mit, prin invocarea exemplului negativ al unei experiențe mitice, primordiale. Astfel, tema nunții dificile cu fata de frânc sau de letin ilustrează o componentă esențială a imaginii etnice, a prejudecății și discriminării asumate față de frânc, anume atitudinea față de ideea Înrudirii cu acesta și față de acceptarea sa În familie. La fel ca și În cazul altor străini, intrarea frâncului În comunitatea tradițională prin căsătorie pare a fi plasată sub o interdicție categorică; mai mult, Încălcarea acesteia
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
frânc sau de letin ilustrează o componentă esențială a imaginii etnice, a prejudecății și discriminării asumate față de frânc, anume atitudinea față de ideea Înrudirii cu acesta și față de acceptarea sa În familie. La fel ca și În cazul altor străini, intrarea frâncului În comunitatea tradițională prin căsătorie pare a fi plasată sub o interdicție categorică; mai mult, Încălcarea acesteia atrage nenorocirea, simbolizată prin moartea unuia dintre parteneri. Semnificativ este și faptul că motivul fetei de lătin ilustrează tot această idee și atunci când
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
prin tema interdicției incestului. Dar, Încă o dată, alegerea relației dintre fata de latin și eroul pozitiv al baladei pentru ilustrarea unei căsătorii dificile, sau chiar imposibile, implică, la un alt nivel de semnificații, și conturarea unei imagini și atitudini față de frânc ori latin. Oprindu-ne aici, să recapitulăm, În concluzie, datele acestei imagini prinse În creația folclorică. Frâncul este În primul rând un străin, bine individualizat În respectiva calitate, Întâlnit În confruntările sale cu turcii, deci În postură de combatant militar
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
baladei pentru ilustrarea unei căsătorii dificile, sau chiar imposibile, implică, la un alt nivel de semnificații, și conturarea unei imagini și atitudini față de frânc ori latin. Oprindu-ne aici, să recapitulăm, În concluzie, datele acestei imagini prinse În creația folclorică. Frâncul este În primul rând un străin, bine individualizat În respectiva calitate, Întâlnit În confruntările sale cu turcii, deci În postură de combatant militar, de ostaș, cu tot ceea ce implică acest lucru: bătălie, vărsare de sânge, invazie sau ocupație. Îl identifică
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
și față de turcul prea bine cunoscut În mod concret. În plan simbolic, ambii pot fi considerați de către comunitatea tradițională, În egală măsură, ca adversari. Amândoi sunt Întâlniți În calitate de ostași străini, amândoi sunt fără de lege, chiar păgâni, spurcați, „făr’ de cruce” (frâncul mai ales prin contaminare cu lătinul). Confuzia și suprapunerea pot fi totale, ca În cazul „fetei de frânc, făcută cu-n turc”. Atitudinea implicită, generată de o asemenea imagine negativă prezentă În mentalitatea țărănească, este, evident, una de rezervă ostilă
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
tradițională, În egală măsură, ca adversari. Amândoi sunt Întâlniți În calitate de ostași străini, amândoi sunt fără de lege, chiar păgâni, spurcați, „făr’ de cruce” (frâncul mai ales prin contaminare cu lătinul). Confuzia și suprapunerea pot fi totale, ca În cazul „fetei de frânc, făcută cu-n turc”. Atitudinea implicită, generată de o asemenea imagine negativă prezentă În mentalitatea țărănească, este, evident, una de rezervă ostilă. La nivelul expresiei simbolice, relațiile dintre cele două entități sunt considerate periculoase, lucru ce legitimează chiar existența unei
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
asemenea imagine negativă prezentă În mentalitatea țărănească, este, evident, una de rezervă ostilă. La nivelul expresiei simbolice, relațiile dintre cele două entități sunt considerate periculoase, lucru ce legitimează chiar existența unei interdicții referitoare la legăturile mai apropiate. 5. Răul „francez”: frâncul și sifilisul Toate aceste aspecte ale imaginii francezului analizate până aici, fixate În semantica etnonimului și În folclor, Își au originile, după cum am Încercat să demonstrez, În perioada medievală. Stereotipurile populare astfel formulate și transmise În timp, pe durată lungă
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
traversează Transilvania În secolele XVI-XVIII și În care ostașul străin, apusean, este puternic implicat, sunt legate, În mentalitatea populară, alături de celelalte calamități, și de răspândirea sifilisului, resimțit ca o consecință directă (și persistentă) a campaniilor militare. Această relație cvasi-sinonimică dintre frânc, ostașul străin apusean, boli necunoscute, rău „francez”, viciu, ansamblul nenorocirilor provocate de războaie explică, de fapt, asocierea semantică dintre o denominație etnoculturală și termenul folosit pentru sifilis, ca și cristalizarea unei imagini etnice și a unor stereotipii populare rezultate de
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
dintre o denominație etnoculturală și termenul folosit pentru sifilis, ca și cristalizarea unei imagini etnice și a unor stereotipii populare rezultate de aici. În același timp, se remarcă faptul că aceste elemente se suprapun și rezonează foarte bine cu imaginea frâncului fixată În semantica etnonimului și În folclor, o sferă de expresie la nivelul căreia confruntările militare, necunoscutul, pericolele pe care le presupun relațiile reciproce, rezerva ostilă, răul chiar se numărau, de asemenea, printre trăsăturile atribuite francezului, ca și printre atitudinile
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
spre Istanbul. Dar posibilitatea conturării unei astfel de imagini, ca rezultat al propagandei oficiale antifranceze, precum și asumarea unor atitudini generate de ea nu pot fi Înțelese În mod satisfăcător decât În contextul mentalității tradiționale, În care stereotipiile existente deja față de „frânc” ofereau un teren prielnic Înfloririi noilor resentimente și prejudecăți. În cântecul epic bătrânesc sau În alte producții folclorice, „frâncul” (ori „lătinul”) și „turcul” reprezentau, În egală măsură, două entități străine, față de care mentalitatea țărănească se delimita și Își preciza rezervele
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
generate de ea nu pot fi Înțelese În mod satisfăcător decât În contextul mentalității tradiționale, În care stereotipiile existente deja față de „frânc” ofereau un teren prielnic Înfloririi noilor resentimente și prejudecăți. În cântecul epic bătrânesc sau În alte producții folclorice, „frâncul” (ori „lătinul”) și „turcul” reprezentau, În egală măsură, două entități străine, față de care mentalitatea țărănească se delimita și Își preciza rezervele și ostilitatea. Astfel, discursul oficial adresat lumii rurale nu face decât să prelungească și să stimuleze vechile clișee populare
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
de exemplu, Organul luminării, Blaj, 1847-1848, tipărit de Cipariu XE "Cipariu" cu caractere latine, și Învățătorul poporului, Blaj, 1848, editat tot de acesta cu chirilice. G. Mihăilă, Dicționar al limbii române vechi, Editura Enciclopedică, București, 1974, pp. 101-102, sub voce „frânc”. Dicționarul elementelor românești din documentele slavo-române. 1374-1600, Editura Academiei, București, 1981, p. 84, sub voce, Îl atestă mai Întâi Între 1462-1472, apoi la 1468, 1474, 1506, 1561 etc., ca antroponim, dar și ca adjectiv, cu sensul de „occidental”. Ca nume
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
1506, 1561 etc., ca antroponim, dar și ca adjectiv, cu sensul de „occidental”. Ca nume de familie figurează la Iorgu Iordan, Dicționar al numelor de familie românești, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1983, p. 208, care trimite la numele topic „Frâncul”, „Frâncești”. Vezi și Christian Ionescu XE "Ionescu" , Mică enciclopedie onomastică, Editura Enciclopedică, București, 1975, p. 142, sub voce „Francisc”. Acolo se afirmă că originea sa este de căutat În latina târzie, În care adjectivul „franciscus” are sensul de „franc”. În
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Frânghiul, Frânghiș, la care se adaugă cele provenite din germanul „Franz” și maghiarul „Ferenc XE "Ferenc" ”, care Îl au la bază tot pe „franciscus”: Franț, Frențe, Fercu, Rențea, Freanță, Ferenț. Apud DA, tom. II, part. I, p. 166, sub voce „frânc”. După un secol și ceva Îl găsim pe „frânc” delimitat clar de italian, cel puțin la nivelul limbii culte, așa cum apare la Petru Maior XE "Maior" : „nici nemții, nici frâncii, nici italianii” (Istoria pentru Începutul românilor În Dachia, Buda XE
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
germanul „Franz” și maghiarul „Ferenc XE "Ferenc" ”, care Îl au la bază tot pe „franciscus”: Franț, Frențe, Fercu, Rențea, Freanță, Ferenț. Apud DA, tom. II, part. I, p. 166, sub voce „frânc”. După un secol și ceva Îl găsim pe „frânc” delimitat clar de italian, cel puțin la nivelul limbii culte, așa cum apare la Petru Maior XE "Maior" : „nici nemții, nici frâncii, nici italianii” (Istoria pentru Începutul românilor În Dachia, Buda XE "Buda" , 1812, p. 335). G. Mihăilă, loc. cit. și
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Apud DA, tom. II, part. I, p. 166, sub voce „frânc”. După un secol și ceva Îl găsim pe „frânc” delimitat clar de italian, cel puțin la nivelul limbii culte, așa cum apare la Petru Maior XE "Maior" : „nici nemții, nici frâncii, nici italianii” (Istoria pentru Începutul românilor În Dachia, Buda XE "Buda" , 1812, p. 335). G. Mihăilă, loc. cit. și Al. Cioranescu, Diccionario Etimológico Rumano, Universidad de La Laguna, Tenerife, 1958-1966, articolul 3489. DA, loc. cit. N.A. Constantinescu, Dicționar onomastic românesc, Editura
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
XE "Cantemir" : „pentru urgia ce avea asupra legii lătinilor, lăpădară românii slovele lătinești”. DEX, p. 650, sub voce. Există și la aromâni, În forma „papistan”, dar aici provine din greacă (Tache Papahagi, op. cit., sub voce). Odobescu scrie despre „timpii Împăraților frânci din Constantinopol” (apud DA, sub voce „frânc”). DA, loc. cit.: „Încălțăminte și pălării zise «frâncești», pentru că se făceau tot În țara «frâncească» a Flandrei” (Nicolae Iorga XE "Iorga" , Brașovul și românii, București, 1905, p. 10). „Țara frâncească” apare În Alexandria
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
legii lătinilor, lăpădară românii slovele lătinești”. DEX, p. 650, sub voce. Există și la aromâni, În forma „papistan”, dar aici provine din greacă (Tache Papahagi, op. cit., sub voce). Odobescu scrie despre „timpii Împăraților frânci din Constantinopol” (apud DA, sub voce „frânc”). DA, loc. cit.: „Încălțăminte și pălării zise «frâncești», pentru că se făceau tot În țara «frâncească» a Flandrei” (Nicolae Iorga XE "Iorga" , Brașovul și românii, București, 1905, p. 10). „Țara frâncească” apare În Alexandria, plasată geografic destul de vag, aproape fabulos, dar
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
pantaloni franțuzești), francia-posztó, 1723 (postav franțuzesc), francia-tallér, 1756 (taler franțuzesc), francia-zár, 1761 (broască franceză) etc. - vezi Erdélyi magyar szótörténeti tár [Dicționarul etimologic al lexicului maghiar din Transilvania], vol. IV, București, 1984, pp. 405-407). Tache Papahagi, op. cit., p. 564, sub voce „frânc” (glosă din anul 1699). Ibidem. Ibidem: „Frâncu s’feațe”. Cf. alte etnonime, al căror sens a evoluat În direcția unei trăsături negative atribuite etniei respective: „lifteni” (lituanieni) = „păgâni” (Iorgu Iordan, op. cit., p. 277; Vasile Bogrea, op. cit., p. 387). De fapt
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
I. Amzulescu, op. cit., pp. 255-280; Nicolae Roșianu, op. cit., pp. 27-52: Stereotipie și originalitate În folclor. Vezi Al.I. Amzulescu, Cântecul epic eroic. Tipologie și corpus de texte poetice, Editura Academiei, București, 1981, subiectele narative Înregistrate la nr. 14 (Fata de frânc) și nr. 17 (Trei crai), cu variantele respective. Ibidem, pp. 75-76 (În catalog), 298-299 (În antologie). Ibidem, p. 298. Vezi la Al.I. Amzulescu, Cântecul nostru bătrânesc, Editura Minerva, București, 1986, pp. 158-159, ipoteza identificării sale cu Kruševac (Crușevăț), locul
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
schismaticii, mongolii, musulmanii și evreii, Într-o ierarhie a alterității. Este adevărat Însă că analiza sa se aplică mai ales unor percepții de la nivel elitar, savant, difuzate eventual spre lumea rurală. Al.I. Amzulescu, op. cit., pp. 289-292: „Cea fată de frânc” (În antologie); p. 72, poziția nr. 14, În catalogul subiectelor narative. Ibidem, p. 198, poziția nr. 102 În „Motiv-Index” (inventarul alfabetic de momente funcționale și elemente motivice relevante, narative și descriptive). Ibidem, p. 289. Ibidem, p. 292. Ibidem, pp. 292-296
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
democratice În procesul constituirii solidarității naționale moderne. 1821-1848”, În volumul Națiunea română, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1984, pp. 338-377. George Em. Marica, Ideologia generației de la 1848..., ed.cit., pp. 48-49. Félicité Robert de Lamennais XE "Lamennais" , „Cuvintele unui credincios frânc”, trad. de Iosif Many XE "Many" , În Învățătorul poporului, I, 1848, nr. 4, pp. 13-15; nr. 5, pp. 17-19; nr. 18, pp. 70-72. Pentru receptarea lui Lamennais la românii din Transilvania, vezi Ion Breazu, Studii de literatură română și comparată
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]