2,106 matches
-
vorba ceea", iar circulația bancurilor nu se bazează pe identificarea explicită a speciei, fiind suficient un semnal de tipul "o știi pe ăia cu...?".) Folcloristica noastră tradițională a propus ca denumiri pentru "probele de dicție" sintagmele frămîntare de limbă sau frîntura de limbă; ambele, cu un iz arhaic și popular, datorat substantivelor frămîntare și frîntura ("frîngere"). Sintagma frămîntări de limbă apare de exemplu la G. Dem. Teodorescu, la Tudor Pamfile (în Jocuri de copii), fiind păstrată și de alți folcloriști (de
Încurcături de limbă by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17832_a_19157]
-
suficient un semnal de tipul "o știi pe ăia cu...?".) Folcloristica noastră tradițională a propus ca denumiri pentru "probele de dicție" sintagmele frămîntare de limbă sau frîntura de limbă; ambele, cu un iz arhaic și popular, datorat substantivelor frămîntare și frîntura ("frîngere"). Sintagma frămîntări de limbă apare de exemplu la G. Dem. Teodorescu, la Tudor Pamfile (în Jocuri de copii), fiind păstrată și de alți folcloriști (de exemplu de Ovidiu Papadima, în Literatura populară română, EPL, 1968). E înregistrată și de
Încurcături de limbă by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17832_a_19157]
-
de rostit, cu spunerea cărora (repede și fără greșeală) se ia la întrecere tineretul, pe la șezători"; nu apare însă în DEX. Acesta din urmă (citez ediția din 1996) include, cu o explicație mai vagă și chiar incompletă, doar cealaltă sintagma, frîntura de limbă: "vorbire încîlcita, p. ext. frază încîlcita, alcătuită din cuvinte greu de rostit". Și aceasta circulă în folcloristica noastră, de pildă în seria de Materialuri folcloristice apărute la începutul secolului, îngrijite de Grigore G. Tocilescu și Christea N. Tapu
Încurcături de limbă by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17832_a_19157]
-
împotriva capitalismului ca inamic al evlaviei și bunătății creștine ortodoxe mai ales comparînd biserica catolică, Vaticanul și Sfîntul Scaun cu,... și rostise un nume, pe care nu-l deslușisem, cred că era ceva pe grecește, un epitet bizantin, sau o frîntură de text religios. Preotul făcu deasupra lui semnul binecuvîntării, ce poate fi și al iertării și al îngăduinței, cînd numele Domnului este luat în deșert. La un moment dat, nici n-am mai tradus. Violența lui V. atingea cote satanice
Penitenciario by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17307_a_18632]
-
sau un vis)/ nu știu dacă să plîng/ dacă să plec să stau și înainte/ se-ntinde - îmi pare -/ un crîncen paradis.// Am 70/ și nu am față/ dar văd prin ochii mei - aceiași: este dimineață!// Scrisori începute și neterminate/ frînturi de poeme/ semințe învelite în puf luate de vînt// pînă la capăt muncile necesare.../ descifrarea desenelor din geode/ sobarele din jurul punctelor de forță/ și vijelia aia depărtata cu licăriri/ și-un număr de cristal/ în strălucirea-ntunecată" (Zi). Spre deosebire de poezia
Poezia ca vis, visul ca poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17914_a_19239]
-
Cu acest portret al lui Nicolae Mavrocordat se oprește cartea lui Dan Horia Mazilu. A merge mai departe ar fi însemnat, cum spune autorul însuși, o modificare esențială a perspectivei, oferirea unei alte grile "cea a modernilor". Dar toate aceste "frânturi de imagini" păstrate (prin selecție, cum spuneam la început) în memoria cititorului nu compun, în final, o imagine unică. Ele sunt părți ale unui demers dublu al definirii și autodefinirii.
Repede ochire asupra "celorlalti" by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/17970_a_19295]
-
cartea de poeme din 1981, Despre melancolie, Dumitru Mureșan n-a mai publicat nimic. Între timp discursul s-a esențializat, s-a redus la înregistrarea unor imagini rupte din contextul abia bănuit, sugerat printr-o linie, un gest, o culoare. Frînturi de lumi, fără poveste. Rămîne numai pasiunea de a le fotografia sau de "a prinde" clipă ca-ntr-o peliculă de scurt metraj unde ochiul operatorului știe să vadă și să ia în obiectiv tot ce compune un peisaj în
Cronica unei clipe by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/18052_a_19377]
-
vorba - nu apar că personaje propriu-zise în acest român, desi s-au impus în conștiința și-n destinul multor personaje și deși cîteva replici ale lor sînt citate in extenso. Numai că la fel se întîmplă și cu personaje și frînturi de lumi din 1001 de nopți, precum și din Hughenoții sau Robert le Diable, opere ale lui Meyerbeer la modă în Parisul anului 1835, unde sînt plasate cam două treimi dintre evenimentele românului. Personajul principal e văzut doar rareori în intimitate
De la Monte Cristo la Clinton by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/18044_a_19369]
-
de acele suflete necunoscute ce trăiau dincolo de ziduri, purtându-si fiecare necunoscutele speranțe, necunoscutele obsesii". (51) Românul ănaintează tocmai făcând lumină an aceste suflete și mai ales an cel al amnezicului Matei, a cărui poveste e mai ăntâi sugerată an frânturi tulburătoare - apa plină de cadavre a Dunării, "coșmarul lui obișnuit și acvatic", "elicele nesățioase de șalupa", palida Angelica și Veronica-de-carne, toate aidoma unor "fotografii nedevelopate și nedevelopabile". Tehnică autoarei este tocmai reconstituirea din frânturi, progresivă revenire a memoriei umple golurile
Cealaltă Arkadia by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17464_a_18789]
-
poveste e mai ăntâi sugerată an frânturi tulburătoare - apa plină de cadavre a Dunării, "coșmarul lui obișnuit și acvatic", "elicele nesățioase de șalupa", palida Angelica și Veronica-de-carne, toate aidoma unor "fotografii nedevelopate și nedevelopabile". Tehnică autoarei este tocmai reconstituirea din frânturi, progresivă revenire a memoriei umple golurile, straniile amănunte disparate se organizează ăntr-o poveste melodramatica: Matei ăncercase să treacă ilegal Dunărea ducând-o an spate pe fetiță fără identitate legală a Angelicăi, la rândul ei o victimă a regimului; reperați fiind
Cealaltă Arkadia by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17464_a_18789]
-
trucate, evangheliile apocrife, toata atmosferă de ficțiune întreținută de critică burgheza în jurul persoanei lui Eminescu". Pe valurile limbii de lemn plutesc și alte ambarcațiuni similare, înzestrate cu armele de foc ale "luptei de clasă", gata să "spulbere" totul. Iată o frîntura din discursul altui pontif al momentului critic, Ion Vitner: "Apropierea centenarului lui Mihail (sic!) Eminescu - acest mare liric și nefericit om - era firesc să provoace o recrudescenta în cercetarea literară a operei sale, care este departe de-a fi terminată
"Literatura orizontală"(II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17513_a_18838]
-
ales prea evidente că traseu moralizator, prea direct didactice. Ori, deduc eu din morală acestei opțiuni, rostul poveștii nu este acela de a învăța spunîndu-ti ce și cum, de a-ți arată, ci de a lumină. De a deschide o frîntura de drum, pe care să purcezi apoi de unul singur, chemîndu-ti, după pofta propriei inimi, vietățile care să te urmeze, întocmai precum celebrul Rattenfänger din Hamelin. Rostul poveștii este de a fi spusă, iar cel al povestitorului este de a
Povesti Pentru cei mari by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17542_a_18867]
-
Simona Vasilache Eroinele Adrianei Bittel sunt femei lipsite de practica fericirii, care-și fac, în legătura cu ea, numai teorii. Victime ale datoriei, și ale unui bun-simț neîntrecut decât de luciditate, își imaginează frânturi dintr-o viață care n-o să fie niciodată pentru ele. Sunt mame urmărite de spaime puerile, dar cu atât mai tulburătoare, fiice împlinindu-și, cu devotament și cu milă de anii lor care se duc, ultimele obligații, soții ispitite, o
Exerciții de fericire by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/2505_a_3830]
-
fost în stare să-l fac. Pe urmă, ca să „revin” la literatură, și neputând, am început să experimentez. Să inventez feluri de a scrie. Între altele, să pun unul lângă altul flașuri; imagini disparate din trecut, de peste zi, vorbe auzite, „frânturi” de gând, orice. Acum îmi dau seama că eram pe cale să-l resuscitez, după trei decenii, pe Joyce. Decât că... „Cu trup înfometat, noptatec, jinduia mut să adore.” Joyce a muncit câteva ore la această frază, aflu. Aș zice că
Insemnari by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/2507_a_3832]
-
acest tip nu mai există. Realitatea cea mai prozaică și cotidianul cel mai banal pătrund într-o poezie atât de permisivă, încât ajunge să-și includă și referentul. Lumea s-a strecurat, pur și simplu, între două coperți. Secvențele și frânturile comunicării, sintaxa aglutinată a propozițiilor și întinderea firească a replicilor întretăiate (fără dramatism exterior, teatralitate declamatorie), neglijarea voită a ortografiei și ignorarea selectivă (nici involuntară, dar nici mecanică) a punctuației semnalează efortul autorului de a elibera poezia nu numai de
Răul nemuritor by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/2456_a_3781]
-
scris în ele. Lectura Bibliei și reflecțiile pe marginea ei dau claritate gândirii, conferă curaj și forță. Vă mulțumesc pentru interviu. Și eu vă mulțumesc pentru discuție. Și mă bucur că cititoarele și cititorii din România vor putea cunoaște o frântură din istoria recentă a Poloniei și a polonezilor.
„Politica trebuie să se oprească la pragul casei mele“ by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/2458_a_3783]
-
a finanțat Gazeta Sporturilor cu bani ai firmei Crescent. Domnule Negrea, părerea mea e că aveți așteptări prea mari din partea unui jurnalist care doar pare corect. Vede probleme numai unde vrea, iar dacă nu sunt unde trebuie, le creează lipind frânturi de realități. Aveați o părere prea bună despre el. Și-a construit o imagine de jurnalist onest, dar nu e decât o mască", a scris Narcisa Iorga pe Facebook. Stelian Negrea susține, pe voxpublica.ro, că firma care editează Gazeta
Tolontan, atacat dur de un membru CNA: "E doar o mască" by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/21761_a_23086]
-
imaginația copilului avansând în explorarea febrilă a orașului se populează cu obiecte-simbol, care îi vizitează obsedant visurile și memoria: ascensorul, statuile din parc, felinarele, șinele de tramvai, reclamele luminoase, cinematograful, cavourile din cimitir. Demn de atenție este și sensul dat frânturilor de natură încrustate în perimetrul cimentat al capitalei. În privirile copilului, privat de întinderile vegetale și orizonturile largi, plopii de pe bulevard, leandrul din curtea de mahala, apusurile de soare contemplate de la etajul cinci sau vifornițele bântuind străzile vechi capătă o
Bucureștiul lui Cărtărescu by Andreia Roman () [Corola-journal/Journalistic/16667_a_17992]
-
ce vătămare!" în capul volumului. Grigore Scarlat nu privește timpul sub latura lui constructivă, ca testare și împlinire, ci îl vede aducând numai decrepitudine, rarefiere, diluare. Astfel, tentația abstracției este alăturată ideii perechii platoniciene: "Și chipul Femeii/ Se luminează când/ Frânturi de cuvinte, silabe,/ Ne adună, ca-ntr-un snop,/ Să fim aceiași/ Pentru totdeauna." (p. 12) Tocmai de aceea, poetul aspiră să găsească formele imuabile. Își visează mereu Cartea, editarea mai multor volume de poezie până în momentul de față trădând
Resuscitarea romantismului by Dorina Bohanțov () [Corola-journal/Journalistic/16716_a_18041]
-
șlefuit concepte" (Început). Instanță a devalorizării, a trădării originarului, acest "atelier de șlefuit concepte" e, implicit, și o primejdie pentru poezie, după cum știm, se dorește uneori "conceptuală". Spre a evita căderea în capcana conceptului, Ioan Moldovan își alcătuiește discursul din frînturile unui real malaxat de rutină, însă care-și recîștigă prospețimea tocmai datorită pierderii coerenței sale realiste, a fiabilității sale. Încetînd a fi utilitar, se deschide de la sine poeziei. Gratuitatea îi acordă șansa senzaționalului. E un epos static al "micilor invenții
Analiză lirică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16713_a_18038]
-
calendar" spiritual. Autorul își reconstituie obsesiile în forma lor originară neafectată de rigorile romanului. "Jurnalul" lui Alexandru Sever nu conține datări ci doar o numerotare a fragmentelor (de la 1 la 3276) - de aici preferința pentru cuvîntul "inventar". Apar aforisme, mici frînturi de dialog sau bucăți întregi de roman, eseuri care se întind pe mai multe pagini, toate fiind egale în fața necruțătoarei numărători. O numărătoare diferită de cea a jurnalului și, paradoxal, atît de intimă acestui gen. Este revelatoare dragostea pentru calendare
Jurnalul ca inventar by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16731_a_18056]
-
scenic cu multă poezie și opulență comică. Trebuie totuși reținut că lectura "scenariului" e irelevantă în lipsa "desenului" scenic. Regia și scenografia îi aparțin Monei Chirilă, iar interpreții sunt Miriam Cuibus și Dragoș Pop. Două personaje pe "urmele Memoriei", reconstituită din frînturi de viață-vis, formate din scenete cu tematică diversă: drumul, ambarcațiunea, luneta, pîlnia și Stamate, cîmpul de bătălie, fuga, memoria, îngerii școlari, îngerii extravaganți, hanul-spital. Aparent, n-au nici o legătură între ele. Și totuși, imagini fidele derulărilor retrospective, unde pregnanța amintirilor
Din eprubeta memoriei by Monica Gheț () [Corola-journal/Journalistic/16864_a_18189]
-
și gustativ, acestea fiind componentele primare ale unei identități pierdute, regăsite în spațiul strîmt al rulotei, în mirosul și gustul mîncărurilor gătite "ca acasă". Cuprinsul acestui pseudo-roman autobiografic - în fond consemnarea unui dureros proces de deziluzionare - include și evocarea unor frînturi de viață din România socialismului real, amintiri ale părinților sau relatări ale rudelor rămase "acolo"... Prospețimea, violența, cruzimea dar și delicatețea imaginilor care alcătuiesc mozaicul narativ al scrierii de debut al Aglajei Veteranyi - au atras pe bună dreptate atenția criticii
Aglaja Veteranyi - Salt mortal de la circ la literatură by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/16884_a_18209]
-
cu "chestiunea daunelor publice" el se încheie cu visul erotic al socialistului Eugen Botez, semn că într-o banalitate mai mult sau mai puțin întîmplătoare, virusul absurd al schimbării nu produce în istorie mai mult sau mai puțin de o frîntură de sens. Sau, din neatenție, de obicei ne scapă. Neverosimil și cuminte universul artistic din Îngerul venețian aplică unei tematizări succinte o pluralitate de semnificații a căror unitate constă nu atît în discurs cît în imagine. Ion V. Strătescu, Îngerul
Despre naivitate by Nicoleta Ghinea () [Corola-journal/Journalistic/16981_a_18306]
-
-l atingi o clipă, spre a te convinge, parcă, de realitatea existenței sale. Ca să-l parafrazez pe Marius Lazurca, Heim pune seriozitate în subiectele cele mai anodine, are o "grijă a detaliului și o minuție cumpănită" care dau consistență remarcabilă frînturilor de povestiri-evocări-comentarii, îndeobște sortite inevitabil unei sorți de efermeridă intelectuale, superficiale și simplificatoare. Deși conversația dintre cei șapte (opt, de fapt, cînd intervine și Mircea Mihăieș) pare să curgă neîntrerupt, efectul e strict retoric. Discuția s-a purtat în locuri
O hagiografie modernă by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16972_a_18297]