280 matches
-
gât purtau mărgele sclipitoare, divers colorate, dar fără noblețea eternului metal. Deci, prințesele care au fost, strălucind în demnitate și distincție, acum își înveșmântau prospețimea în materiale ieftine, uneori de prost gust, țipătoare. Oricâtă grație și fericire ar fi degajat frăgezimea trupurilor zvelte, împodobirea cu poplinuri și mărgele era umilitoare, o coborâre din rang și demnitate. Și totuși...prudența căprioarei față de lupul din depărtări a fost încălcată de fetele și femeile din satul nostru într-o singură zi.din an. Era
POVESTIREA MAHMUDELE de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1583 din 02 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/371300_a_372629]
-
ISSN 2359-7593 AFIȘARE MOBIL CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVĂ EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Literatura > Comentarii > O LUCRARE A CELOR SIMȚITE ODINIOARĂ CU FRĂGEZIME: DORINA STOICA, „RAIUL ÎN CARE AM FOST”, POVESTIRI; PREFAȚĂ SIMION BOGDĂNESCU, EDITURA SFERA BÂRLAD 2011 Autor: Gheorghe Clapă Publicat în: Ediția nr. 1284 din 07 iulie 2014 Toate Articolele Autorului Motto “Fii întodeauna poet chiar și în proză” (Charles Bodelaire
DORINA STOICA, „RAIUL ÎN CARE AM FOST”, POVESTIRI; PREFAŢĂ SIMION BOGDĂNESCU, EDITURA SFERA BÂRLAD 2011 de GHEORGHE CLAPĂ în ediţia nr. 1284 din 07 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371025_a_372354]
-
literară de vector al lecturii. Scriitoarei Dorina Stoica îi urăm o continua capacitate de a inventa alte și alte povești spre deliciul copiilor și de ce nu și a noastră. Gheorghe Clapă Referință Bibliografică: O lucrare a celor simțite odinioară cu frăgezime: Dorina Stoica, „Raiul în care am fost”, povestiri; prefață Simion Bogdănescu, Editura Sfera Bârlad 2011 / Gheorghe Clapă : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1284, Anul IV, 07 iulie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Gheorghe Clapă : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
DORINA STOICA, „RAIUL ÎN CARE AM FOST”, POVESTIRI; PREFAŢĂ SIMION BOGDĂNESCU, EDITURA SFERA BÂRLAD 2011 de GHEORGHE CLAPĂ în ediţia nr. 1284 din 07 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371025_a_372354]
-
ce parfumară cu aroma lor sărutul delicat al fetei. O luă cu o mână de după gât și cu cealaltă o prinse de mijloc. Își împreună apoi mâinile, prinzând-o ca într-o menghină, culegând cu nesaț savoarea vinului împrăștiată în frăgezimea guriței sale dulci, iar cu limba îi desfăcu buzele și îi invadă gura cu o precizie de expert. Făcând o mutare a mâinilor, începu să-i atingă sânul pe care îl frământă fin și insistent prin materialul rochiței sale subțiri
NOAPTEA DE DRAGOSTE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1258 din 11 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371009_a_372338]
-
mămica, sau, în chip absolut providențial, de bunicul sau bunica. Copilul le va ține minte toate viața, pentru că ele își fac locușor în mintea și inimioara lui pentru totdeauna. Limbajul este și el adecvat lumii celor mici, cuprinzând diminutive: muguraș, frăgezime, copil minune, zână din povești, îngerași, rochiță, steluță, fundiță, fetiță, păpușică, suflețel, coroniță, mâncărică, roșcovița, bobocel, șănțulețe, săndăluțe, cuibușor, rămurică, frunzișoară, mierlișoară, zâna zânelor, fecioreii, voiniceii, practic, orice cuvânt care se poate diminutiva. Epitetizarea și metaforizarea în aceste poezii, sunt
UNIVERSUL COPIILOR. CRONICĂ LA CARTEA VEREI CRĂCIUN ROCHIŢA CU BULINE (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 845 din 24 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345975_a_347304]
-
fără șovăire dar îndestulată de cea mai fragedă și îndestulată poezie. Pentru Radu Cârneci ,,Cântarea Cântărilor” nu este doar un epitalan, o simplă orație de nuntă, ci altceva cu mult mai mult ,,un poem liric de o unică frumusețe și frăgezime de un dramatism simplu și luminos cu o evoluție nualțată și un final optimist, de o încredere în virtuțile iubirii atoatcuprinzătoare” . Pe lângă multele traduceri ale Bibliei care s-au și tipări, în Biblia tipărită în anul 1914 textul unor cărți
CANTAREA CANTARILOR – O CARTE BIBLICA SI LITERARA DE O FRUMUSETE INEGALABILA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 7 din 07 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344878_a_346207]
-
vârstă și băiatul părea să fie un tânăr educat și simpatic. Ștefan se gândea amuzat că tocmai când se gândea că a descoperit o fragă în pârgă de care putea să se bucure culegând-o să-i savureze aroma și frăgezimea, a apărut acest rival. De fapt, uitase de un amănunt pe care nici nu-l luase în calcul și anume că acești tineri pot apărea cu zecile, fiind plin litoralul cu ei. Doar nu avea monopol asupra fetei. Zâmbi distrat
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2332 din 20 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376781_a_378110]
-
rămase buimăcit de ceea ce văzu. Elena încremeni în spatele său. Pătru cu sânge rece și curaj, răcni: - Babă spurcată, acuș te-nvăț minte să-mi mai tulburi liniștea! Dar nu termină de rostit aceste cuvinte că Elena, în ciuda feminității și a frăgezimii sale, deja adusese pușca. Un moment soțul rămase uimit de reacția soției sale, zâmbi satisfăcut de îndrăzneala sa, apoi coborî scara de lemn: - Ieși din curtea mea, împelițat-o! - Ha, ha, ha! Nu aveți nici o scăpare.... Ha, ha, ha! Sunteți
VII. SOLII ADÂNCURILOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1396 din 27 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377919_a_379248]
-
din 02 martie 2017. Cuvintele-s coapte, au miros de pâine cu miez aburind și proaspăt de poem mestecat în vorbe moi și flămânde, zvon poetic, zbor spre înalt. Învelit în matase de muze secrete sevele gândului le culege. O frăgezime pe suflet îți pune șlefuind litere cu aure sonore, din cristalul cui îl desprinzi trupului gol să îi dai crudă pielea? Respirul subțire de insomnii cotropit mai rumenit decât pâinea, e copt de iubirea vinovatelor muze mai femei decât femeile
LLELU NICOLAE VĂLĂREANU [Corola-blog/BlogPost/376412_a_377741]
-
femei decât femeile trestii. Citește mai mult Cuvintele-s coapte, au miros de pâinecu miez aburind și proaspăt de poemmestecat în vorbe moi și flămânde,zvon poetic, zbor spre înalt.Învelit în matase de muze secretesevele gândului le culege.O frăgezime pe suflet îți puneșlefuind litere cu aure sonore,din cristalul cui îl desprinzi trupului gol să îi daicrudă pielea?Respirul subțire de insomnii cotropitmai rumenit decât pâinea,e copt de iubirea vinovatelor muzemai femei decât femeile trestii.... XVI. NOAPTEA SOSEȘTE
LLELU NICOLAE VĂLĂREANU [Corola-blog/BlogPost/376412_a_377741]
-
demonică și în conlucrare cu adânca tristețe prin iadul în furtună în care și-a văzut câteodată sfâșiați pe cei mai dragi ai ei. Sumbră și ucigătoare imensitate de chinuri pentru o viață de copil, odinioară, apoi de femeie cu frăgezime sufletească! Numai și numai bunătatea, forța răbdării, lumina înțelepciunii, temelia statorniciei i-au cruțat spiritul până azi, singurul scut al sieși! Așa a rezistat să nu cadă sub apăsări și lovituri de peste tot! Curățenia sufletească a fost cardinală pentru actrița
FLORINA CERCEL. SPIRITUL, SINGURUL SCUT AL SIEŞI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1501 din 09 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375998_a_377327]
-
cât mai convingător. Ștefan o privea în ochi pe Dalia, depărtând-o un pic de el. Aceasta suportă cu destul curaj privirile sale întrebătoare. - "Ce ascunzi în căpșorul tău drăgălaș frumoaso?" se întreba bărbatul dornic oricând să se înfrupte din frăgezimea tinerească a unei trufandale. Era obișnuit cu așa ceva. Viața de patron de complex hotelier pe litoral este destul de trepidantă. - "Ai cunoscut iubirea? Știi ce înseamnă să te afli în brațele doritoare ale unui bărbat experimentat? Te-ai speria și ai
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2331 din 19 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376629_a_377958]
-
Publicat în: Ediția nr. 1727 din 23 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului Îmi încarc pieptul cu aerul proaspăt pe care il emani, Iti sorb limpezimea vorbelor pe care le rostești, Îmi clătesc ochii cu imaginea fetei tale clare, Întineresc privind frăgezimea verdelui crud din ochii tăi calmi, Plutesc pe perdele de nori pufoși când în brațe mă ții, Mă simt atinsă de aripi de îngeri pe buze când mă săruți, Sufletul mi se îmbracă în mantie de primăvară când cald mă
CU TINE de ELEONORA STOICESCU în ediţia nr. 1727 din 23 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373276_a_374605]
-
vie, gâlgâitoare de viață“. În Sfarmă Piatră, Ovidiu Caledoniu: „Ceea ce-mi place mai mult în poesia Dlui Șiugariu este acel cult și respect deosebit al imaginei în care se simte vibrând tot temperamentul poetului“. În Pagini Literare, Romulus Demetrescu: „Frăgezimea sentimentului tumultos e trecută în muzica domoală a versurilor pline, prin mijlocul înflorit al imaginilor din natura care le împrumută uni iz pastoral oarecum, primăvăratic“. Horia Nițulescu, în Porunca Vremii: „Domnul Ion Șiugariu este un poet al vârstei lui: simplu
70 DE ANI DE LA MOARTEA POETULUI EROU ION ŞIUGARIU de ION DUMITRU în ediţia nr. 1493 din 01 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376116_a_377445]
-
2017 Toate Articolele Autorului Cuvintele-s coapte, au miros de pâine cu miez aburind și proaspăt de poem mestecat în vorbe moi și flămânde, zvon poetic, zbor spre înalt. Învelit în matase de muze secrete sevele gândului le culege. O frăgezime pe suflet îți pune șlefuind litere cu aure sonore, din cristalul cui îl desprinzi trupului gol să îi dai crudă pielea? Respirul subțire de insomnii cotropit mai rumenit decât pâinea, e copt de iubirea vinovatelor muze mai femei decât femeile
POETUL de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 2253 din 02 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376287_a_377616]
-
Acasa > Strofe > Delicatete > PAS ÎMBRĂȚIȘAT Autor: Lia Zidaru Publicat în: Ediția nr. 1421 din 21 noiembrie 2014 Toate Articolele Autorului Copiază inimile noastre una după alta la extemporalul vieții și împart frăgezimea petalelor crizantemei albe prin surâsul unuia trimis celuilalt! Nu zburăm, dar avem aripi,, nu atingem infinitul, dar infinitul este în noi, nici măcar pașii nu-i sincronizăm, fiindcă numai unul prin altul se mai pot așeza visele unul înaintea celuilat! Hei
PAS ÎMBRĂȚIȘAT de LIA ZIDARU în ediţia nr. 1421 din 21 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371712_a_373041]
-
gândul să hălăduiască pănă dincolo de stele, mereu în căutarea unui vis: ”Iubirea ta miroase-a primăvară / A verde crud, a cer nepământesc / Și uite cum pentru întâia oară / Visările să zboare îndrăznesc! ( Declar solemn),. Într-un nou anotimp al iubirii, ”frăgezimea gândului” , fantezia creatoare și vibrația sufletului își pun amprenta pe fiecare vers. Metaforele sunt cele care dau savoare și consistență lirismului delicat, estetizat, revărsându-și în vers ” întreagă feerie/ De flori, de cântec și de zări senine”. Sau: Roua genelor
METAMORFOZELE NATURII – SIMFONII ALBASTRE. ( ANTOLOGIE DE POEZIE). NOTE DE LECTOR. de VALENTINA BECART în ediţia nr. 2150 din 19 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379252_a_380581]
-
că intrarea Mântuitorului nostru Iisus Hristos în Ierusalim, triumfală, se face nu ca a oamenilor veacului, vrednici de o asemenea intrare, călări pe cai; Mântuitorul folosește asinul, cel mai umil animal, și acesta, pășind în toată voia lui, biruit de frăgezimea ramurilor de copaci și nu este nici măcar condus de cineva pentru a da faptului un aspect de intrare triumfală, solemnă; nu era nevoie de aceasta pentru că cei care au ieșit în întâmpinarea Împăratului lui Israel nu erau mânați de măreția
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR [Corola-blog/BlogPost/362091_a_363420]
-
fie! Dacă s-a ales această piesă pentru a atrage mulțimea căreia-i plac scene sângeroase de bandiți, priveliști înspăimîntătoare, procesiuni de călugărițe etc.... nu era destul frumuseța și majestatea decorului, ci trebuia să concure mai cu seamă frumusețea și frăgezimea personificatorilor, fără care se hrăpește orice iluziune de scenă și celui mai nevinovat spectator. Fac aluziune la fețele îngerești ale călugărițelor, la aerul religios al stariței, la aspectul cavaleresc al câtorva nobili, la înfățișarea marțială a bandiților și la gruparea
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
în loc noul, gigantescul, grotescul. Cunoașteți și alte cazuri, nu? Dacă vă doriți un moment de puritate, intrați în Muzeul de Artă și veți găsi acolo Capul de fetiță de Tonitza! Toată gingășia lumii s-a adunat pe această față de o frăgezime incredibilă: ochii, ușor mijiți într-o adumbrire vesperală, nările calm respiratorii, buzele senzual-candide, ovalul chipului, aureolat de părul brun, iată însemnele secundei pure sub care s-a mișcat pensonul inegalabilului Tonitza. Intrați! Seara, restaurante goale, în care orchestra cîntă pentru
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
cît mai armonic, doar ca pretext, firește, întru obținerea miraculosului trompe-l'oeil. Depistam cu oarecare stupefacție, recunosc această recuzită derizorie de cîte ori călcam pragul jovialului Catargi. Lucrarea, atunci aflată pe șevalet, în lucru, mă înnebunea apoi, tîrziu, prin frăgezimea ei postimpresionistă, prin autenticitea ei indubitabilă. În alt registru valoric, atelierul unui Matisse (dar chiar și al aceluiași Catargi) era dotat cu garderoba specială a ședinței de poză: un turban, o rochie de hetairă, conduri, o tamburină. Ce miracol de
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
1990, conduce Editura Ion Creangă. Debutul, cu volumul Lumină cât umbră, se desfășoară în cea mai mare parte sub aripa învăluitoare a poeziei Constanței Buzea. Inegală, adunând texte cu vârste diferite, această primă carte impune un „univers de diafanități și frăgezimi vegetale, înscriind o sensibilitate dominată de obsesia purității” (Ion Pop). De altminteri, C. este un exemplu tipic de poet-punte între lirismul feminin al generației ’60 (Ana Blandiana, Constanța Buzea ș.a.) și cel al generației ’80 (Mariana Marin, Elena Ștefoi, Ioana
CRASNARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286479_a_287808]
-
a istoriei țării, cu aceeași capacitate integratoare și semnificantă. Din conștiința istoriei se desprind orizontul mai larg, perspectiva mai profundă a apartenenței la lumea lui Dumnezeu, călăuză și sens suprem. O anume spontaneitate ingenuă a lirismului, impresia de prospețime și frăgezime a percepțiilor și a expresiei, stilul frust sunt principalele elemente care au atras atenția numeroșilor comentatori ai poeziei lui C. Încadrarea masivă a limbajului în sistemul de referință natural-rural constituie un aspect definitoriu. Lumina, utilizată abundent, este în egală măsură
CIUREZU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286287_a_287616]
-
în volum al Editurii Eminescu), propune două linii tematice. Pe de o parte, este vorba de rememorarea unei adolescențe trăite în mediul rural, ambianță ce capătă atribute legendare, de poveste: I. își relatează experiența de „pădureancă” în versuri pline de frăgezime și prospețime, într-o combinație savantă de inocență și maturitate. Extrem de atentă la versificație, autoarea își construiește poemele cu grație și cu o anume sobrietate. Cea de-a doua dimensiune, care va rămâne și tema predilectă a poetei, este „celebrarea
ILICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287514_a_288843]
-
cenușii și ruine (Nürnberg), orașul în negură albastră (Clopotele din Nürnberg) sunt tot atâtea pretexte de analogii simboliste. Când exprimă sentimente tandre, poetul dispune, dacă nu de strălucire metaforică, de o vădită sinceritate. Fraza simplă, aproape banală, păstrează în timbru frăgezimea emoției; liedul sentimental-ironic al lui Heine continuă monocord, în sens patetic. Adresate Corinei (fiica ucisă de bombele unui zeppelin, în 1916), Cântec de leagăn și Cântec sfânt țin de un temperament cvasifeminin, repliindu-se asupră-și la orice atingere. În
IOSIF. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287609_a_288938]