253 matches
-
vinariță ("Galium odoratum"), fratele-priboiului ("Geranium sylvaticum"), orhidee (cu specii de: "Neottia nidus-avis, Dactylorhiza cordigera, Goodyera repens, Coeloglossum viride, Epipogium aphyllum, Gymnadenia conopsea, Orchis laxiflora "), coada șoricelului ("Achillea oxyloba ssp. schurii"), piperul-lupului ("Asarum europaeum"), garofiță ("Dianthus carthusianorum"), roua cerului ("Drosera rotundifolia"), frag ("Fragaria vesca"), drobiță ("Genista tinctoria"), săbiuță ("Gladiolus imbricatus"), buhai ("Listera ovata"), buhăieș ("Listera cordata"), brei ("Mercurialis perennis"), lăcrimiță ("Maianthemum bifolium"), sângele voinicului ("Nigritella nigra" și "Nigritella rubra"), limba-șarpelui ("Ophioglossum vulgatum"), poroinic ("Orchis ustulata"), untul-vacii ("Orchis morio"), ploșnițoasă ("Orchis coriophora"), ferigă
Penteleu (sit SCI) () [Corola-website/Science/332211_a_333540]
-
salix sp. ) și arinul. Dintre arbuști putem menționa răchița albă și roșie, sângerul ( cornus sangvineea), lemnul câinesc ( Ligustrum vulgare) etc. În văile pârâurilor ce traversează dealurile cresc spontan plante foarte căutate pentru fructele lor aromate cum ar fi murul și fragul. În locurile mlăștinoase cresc plante specifice acestor terenuri ca papura și țipirigul. Dintre plantele cultivate din cele mai vechi timpuri putem aminti grâul, porumbul, orzul și secara iar ca plante tehnice cartoful, floarea soarelui, fasolea, mazărea de grădină și altele
Grădiștea, Vâlcea () [Corola-website/Science/325299_a_326628]
-
21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de fauna și floră sălbatică). Specii floristice semnalate în rezervație: laptele cucului ("Euphorbya amygdaloides"), pâștița ("Anemone nemerosa"), osul iepurelui ("Ononis spinosa"), plămânărica ("Pulmonaria officinalis"), vinarița ("Asperula odorata"), sănișoara ("Sanicula europaea"), frag ("Fragaria veșca"), găinușe ("Isopyrum thalictroides"), brebenel ("Corydalis solidă"), ciclamen ("Cyclamen purpurascens"), rostopasca ("Chelidonium majus"), talpă găștii ("Leonurus cardiacă"), tătăneasa ("Symphytum officinale"), traista-ciobanului ("Capsella bursa-pastoris"), țintaura ("Centaurium umbellatum"), viorea ("Scilla bifolia"), măcrișul iepurelui ("Oxalis acetosella"), silnic ("Glechoma hirsuta"), brândușa de toamnă
Grădina Zmeilor () [Corola-website/Science/323772_a_325101]
-
va câștiga Premiul Special al Juriului la Cannes. Este prima operă bergmaniană care se concentrează tematic asupra întrebărilor privind existența lui Dumnezeu și a căutarii unui sens al vieții. Cu "Ursul de Aur" este premiat la Berlin, în 1957, filmul "Fragii sălbatici" ("Smultronstallet"), avându-l pe celebrul regizor suedez Victor Sjöström în rolul principal. Bergman folosește aici reprezentări ale halucinantului și oniricului pentru a evidenția zbuciumul interior al personajelor și pentru a pătrunde în subconștientul acestora. Procedeul va fi întâlnit și
Ingmar Bergman () [Corola-website/Science/297706_a_299035]
-
teren pe lateral. Echipei din teren i se acordă două puncte de fiecare dată când reușesc să lovească un jucător care fuge pe culoare. Bastonul (sau bâta) de oina este confecționat dintr-un lemn de esență tare, cum ar fi fragul sau frasinul. Are forma unui trunchi de con și are lungimea între 90 și 100 de centimetri. Mânerul are șantulețe din doi în doi centimetri pentru a nu aluneca din mâna jucătorului. Mingea este confecționată din piele, are diametrul de
Oină () [Corola-website/Science/303596_a_304925]
-
îndeosebi în zona pădurilor de stejar - etajul molidului, la marginea pădurii, în ochiuri de pădure, poieni și fânețe recente. Ele se pot găsi atât în pădure cât și în parcuri. Fructele sunt consumate proaspete sau sub formă de magiunuri, dulcețuri. Fragul este renumit pentru gustul deosebit de parfumat al fructelor mici, asemănătoare cu căpșunul. Fructele conțin mucilagii, pectine, glucide, vitaminele A, B1, B2, PP și C, acid salicilic, antocianidina, protide, lipide, taninuri, acizi organici, săruri minerale de potasiu, sodiu, calciu, magneziu, fier
Frag () [Corola-website/Science/311461_a_312790]
-
semnat Trubadur, în „România Jună”, II, nr. 145, 6 mai 1900. "Florile care se duc," semnat Trubadur, în „România Jună”, II, nr. 157, 18 mai 1900. "Nopți de mai," semnat Trubadur, în „România Jună”, II, nr. 159, 20 mai 1900. "Fragii," semnat Trubadur, în „România Jună”, II, nr. 163, 24 mai 1900. "Cântec uitat," semnat Trubadur, în „România Jună”, II, nr. 173, 3 iunie 1900. "Fecioara necunoscută," semnat Trubadur, în „România Jună”, II, nr. 175, 5 iunie 1900. "Nopțile de legende
Ștefan Petică () [Corola-website/Science/297600_a_298929]
-
an, copilul relatează mamei sale, în câteva rânduri și vizita la o țesătorie, "unde era foarte interesant". Tatălui său îi cere un aparat de fotografiat. Ca și în alte epistole, copilul apare că un extravertit, apreciind gustul cireșelor și al fragilor, vânând vrăbii și pițigoi. El primea de la membrii familiei cărți poștale ilustrate, un mod de a deschide ochii copilului asupra diversității lumii, făcea baie în Argeș, se prezenta la primele examene, lărgindu-si cunoștințele. Spectacolul vieții îl atrage: "Am fost
Ion Pillat în corespondentă by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/18168_a_19493]
-
624830 091262590 18828 IONESCU C. MARIANA (n. 1946) Constantă, Str. Crișana nr. 47 țel. 512846 20637 IONICESCU NECOLETA (n. 1970) Constantă, str. Brizei nr. 28, bl. FC8, sc. A, ap. 1 țel. 633109 20629 IORGU CONSTANTIN (n. 1959) Constantă, Aleea Fragilor nr. 4, bl. P3, sc. C, ap. 41 țel. 613565 556552 21504 ISPAS ELENĂ (n. 1963) Constantă, Aleea Nalbei nr. 12 bl. L111 sc. B ap. 35 țel. 516583 091231635 21853 ISTRATE RODICA (n. 1959) Constantă, str. Dafinului nr. 2
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
bd. 1 Decembrie 1918 nr. 4, bl. L64, sc. D, ap. 66 țel. 515834 18707 BAJDECHI NINA (n. 1957) Constantă, Str. I. L. Caragiale nr. 2A, bl. LV2, sc. C, ap. 321 țel. 516752 20632 BELECCIU ADRIANA (n. 1963) Constantă, Aleea Fragilor nr. 7, bl. VI, sc. B, ap. 37 țel. 692575 3620 BELU MARIANA (n. 1968) Constantă, Aleea Nalbei nr. 12 bl. L116, sc. A. ap. 3 țel. 698562 20633 BUCUR MIHAELA (n. 1966) Constantă, Str. I. G. Ducă nr. 85
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
cu gândul la pronunția ucrainiană (terminația ciuc) a cuvântului Francisc (Franciscus). Redăm În continuare explicația dată de istoricul Gheorghe Ghibănescu: <citation author="Gheorghe Ghibănescu">„Frenciuci, Frenk6ki, scris și Fren[6[i ne duce la rostirea malo-rusă a cuvântului Franciscus. vsl Frag\, Fren0qc\; mlrs. Fran]ï[oc; din numele Franța - Franca - a ieșit apoi apoi Fr2nkuga = frență, sfrențe, malafrență. - Sensul derivat de boerie, sfrențe, ne-a venit prin Polonia „Francowacieč, sfrancowacieč être verolé”; De boala aceasta vorbesc cronicarii din secl. al XVIII
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
timp poartă animalele agricole? Pomăritul: Părțile pomului - Prășirea pădureților de altoit - Despre altoire îndeobște - Surceii nobili - Ceara și rășina de altoit - Altoirea în despicătură - Copularea - Ocularea. Vieritul: Culesul strugurilor - Spălatul buților - Cum să fie pivnița? Stupăritul: Date statistice. Legumăritul: Cultura fragilor. Mătăsăritul: Păstrarea seminței - Schimbarea pielei - Omidăria - Nutrirea omizilor. Mijloace în contra unor primejdii grabnice la oameni. Varietăți ș. a. Agricultura, acest izvor însemnat al bogăției naționale, este aproape singura meserie a poporului român. Editorul crede a fi răspuns la o trebuință foarte
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
pădurii, și de care nu ne apropiam niciodată. El era "nebunul" poate fiindcă nu pleca. Și totuși, într-una din zile, n-am avut ce face. Ne prinsese furtuna chiar când ieșeam din pădure. Nu ne era că ne strică fragii pe care-i culeseserăm cine s-ar fi gândit să aducă ceva de acoperit ulcelele în care-i adunaserăm !... -, nu ne era prea frică nici de întunericul care căzuse deodată (mai înnoptaserăm noi și altădată prin pădure) și nici de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
multă liniște mi-a trecut prin minte. Am mers după frații mai mari, dar tot mă uitam și mi se părea ba că e prea multă liniște, ba ploaia strălucește nu-știu-cum, ba că n-aveau ce căuta ghiocei la vremea fragilor și în iarbă erau și ghiocei, și lăcrămioare, și fragi, ba, uite, pe crengi erau mere coapte, dar și flori... ploaia trezise mirosul de salcâm înflorit, dar și de tei... iar la picioare... zmeura coaptă se răsfăța pe rugii cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
Eminescu: Sărmanul Dionis. în: LLR, 23, nr. 1, 1994, p. 28-29. [63] CRUCERU, C., Dialogul la cronicari. în: LL, nr. 1, 1994, p. 17-21. [64] CRUCERU, C., Marin Preda și fascinația “cuvântului zilnic rostit de oameni” [analiză stilistică a unor frag. din Cel mai iubit dintre pământeni, Moromeții, Viața ca o pradă]. în: LL, nr. 3-4, 1994, p. 22-25. [65] DELEANU, MARCU-MIHAIL, George Coșbuc: Pașa Hassan. în: LLR, 23, nr. 3-4, 1994, p. 30-33. [66] DIACONESCU, RĂZVAN, Programa la limba și
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
17-18 [M. Eminescu]; “Un mândru chip se-ncheagă”, nr. 11-12, p. 32-33. [M.Eminescu la rubr.: Povestea vorbei]. [227] TOHĂNEANU, G. I., Un epitet al vechimii. în: Orizont, 6, nr. 1, 1995, p. 12; Greier, fluture, privighetoare, nr. 5, 10. [frag. Din opera lui L.Blaga, M. Eminescu, Șt. Aug. Doinaș, T. Arghezi; la rubr.: Povestea vorbei]. [228] TOMA, ELENA, Concursul de admitere în facultate, 1994, (proba de lb. și lit. la Facultatea de Litere-Universitatea din București), LLR, 24, NR.1
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
și descripția cu trăsături de peisaj transfigurat, dar și corespondența regnurilor sub semnul fecundității, nostalgia comunicării cu natura și conștiința unei rupturi dureroase: „Să fii un inocent navetist/ să nu-ți părăsești condiția/ tiparul genetic/[...] Să petreci aniversările frunzelor,/ nucilor, fragilor, merelor/ lângă reclame” (Să fii). Notația eliptică autobiografică, tensionată reflexiv, este adeseori interferată contrapunctic cu „decupaje” (cum sunt numite câteva poeme) în real, cu „ficțiuni”, cu „invazia purificatoare/ Logosul”. Progresiv, poemele din Roza și închipuirea (1976), Duminică spre luni (1980
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288403_a_289732]
-
Vara, în pădure oamenii vin să culeagă bureți: hribi, mânătărci, pânișoare, ciobănuși, roșcovi sau creasta-cocoșului. Primăvara cresc zbârciogii, iar toamna ghebele, ciuperci care constituie un adaos prețios în alimentație. Nu trebuie uitate nici fructele de pădure, cum ar fi: murele, fragii, alunele, coarnele, măceșele sau cătina albă. Fructele de pădure, plantele medicinale și melifere se găsesc din abundență. Vegetația, în special pădurea cu poienile sale și o cabană special construită, ofereau posibilitatea unor agreabile și instructive momente de petrecere a timpului
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
să toarcă lână și să culeagă fragi. Nora a fost ajutată de Dumnezeu și de Sf. Petru, care umblau pe pământ. I-au pus în coș jeratic, care până acasă s-au transformat în fragi. Baba Dochia când a văzut fragii, a crezut că a venit primăvara și a pornit cu oile la munte, îmbrăcată cu 9 sau 12 cojoace. Vremea era caldă, baba dădea cojoacele jos, dar brusc a început să ningă, iar Dochia și oile au înghețat. Dochia reprezintă
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
corn, cătină, păducel, fragi și mure. Dintre bureți cei mai recoltați sunt: opinticii de toamnă, hribii de foioase, zbârciogii, iuțarii și vinețelele. În zonele montane, rromii rudari mai ales, străbat areale mari În căutarea afinelor, zmeurei (foto 7), murelor și fragilor. Dintre bureți cei mai căutați sunt: hribii (foto 8), ghebele, gălbiorii și râșcovii. Primăvara aceștia recoltează muguri de brad pentru siropuri. Vara adevărate ”tabere” de rromi seminomazi vorbitori de limbă română sau maghiară pot fi Întâlniți la culesul afinelor și
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
zgomotos. De asemenea, laptele și ceaiul se beau fără a fără a sorbi zgomotos din cană. Se mănâncă cu mâna: sandvișurile, pateurile, saleurile, fursecurile, alunele, strugurii (fructele în general), dar dacă nu s-a adăugat frișcă în ele (precum căpșunele, fragii). Se mănâncă cu lingurița: ouăle moi, tortul, înghețata, orezul, budinca, grișul cu lapte; Merele, perele se taie în patru pentru a se putea curăța de sâmburi. Dacă le curățăm de coajă, aceasta se pune în farfurie și nu pe fața
Ghid metodic pentru activitățile de terapii în educația specială a copiilor cu cerințe educaționale speciale(CES) by Mihai Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/1189_a_2270]
-
zgomotos. De asemenea, laptele și ceaiul se beau fără a fără a sorbi zgomotos din cană. Se mănâncă cu mâna: sandvișurile, pateurile, saleurile, fursecurile, alunele, strugurii (fructele în general), dar dacă nu s-a adăugat frișcă în ele (precum căpșunele, fragii). Se mănâncă cu lingurița: ouăle moi, tortul, înghețata, orezul, budinca, grișul cu lapte; Merele, perele se taie în patru pentru a se putea curăța de sâmburi. Dacă le curățăm de coajă, aceasta se pune în farfurie și nu pe fața
Ghid metodic pentru activitățile de terapii în educația specială a copiilor cu cerințe educaționale speciale(CES) by Mihai Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/1189_a_2278]
-
Capitala cvadrată, cu uriașele sale litere majuscule, aproape la fel de late pe cît sînt de lungi, are o notă de gravitate și de maiestate; rustica este Însă mai subțire, mai zveltă. S-au conservat În manuscrise foarte puține exemple de cvadrată: frag mente din trei codice vergiliene (Augusteus, Sangallensis și Veronensis), la care se mai adaugă cîteva mărturii. Probabil că nici unul dintre acestea nu e mai vechi de secolul al III-lea al erei creștine, dar, după cum demon strează papirusurile de Herculaneum
Papirus, pergament, hartie by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
Își depla sează mîna. CÎnd trece de la recto la verso, trebuie să Își potrivească altfel manuscrisul (și, adesea, și modelul). CÎnd este la capătul paginii recto, nu o poate Întoarce pînă ce nu se usucă cerneala. Atenția sa e așadar frag mentată de Întreruperi și de perturbări diferite și inegale care, În mod necesar, Îi condiționează erorile. Rezultatul este, inevitabil, un text diferit de cel al modelului. Gramaticii (Începînd cu cei alexandrini) corectau manu scrisele, comparîndu-le cu unele bune sau În
Papirus, pergament, hartie by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
Verg.; Seneca, De benef., VII 1, 1, citează Georg. II 45 carmine ficto, dar Înlocuind ficto cu longo, ca să fie potrivit cu contextul). SÎnt Încă și mai nume roase erorile de memorie ale lui Seneca din operele altor autori, atribuind eronat frag mente de proză sau versuri; e.g., În Nat. Quaest., IV a 2, 2, Îi atribuie lui Ovidiu un vers din Tibul (I 7, 26): nec pluuio supplicat herba Ioui. Citatele care apar În lucrările gramaticilor impun o analiză atentă; Charisius
Papirus, pergament, hartie by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]