253 matches
-
ele. Cele 50 de ronsete descriu o lume amenințatà de spectrul apocalipsei, al destràmàrii, al îndepàrtàrii de divinitate, al neînțelegerii "semnelor" divine. Lumea e bolnavà ("Cautà universul alt zugrav,/ birtul celest își încàlzește magii,/ pe buzele lui Iuda se coc fragii;/ nàravul nou trage la vechi nàrav!") și logosul asemeni: "Gîngave vorbe într-un gînd gîngav,/ destràbàlatul verb își poartà prinții.../ În noi Iisus și-a ràstignit pàrinții,/ nàravul nou trage la vechi nàrav" (Ronsetul 36). Perfecțiunea formalà a ronsetului primește
[Corola-publishinghouse/Science/85096_a_85883]
-
doar...e o poveste în Sicilia, nu există doar în aceeași propoziție în care apare ceva de mâncare, așa că a mai urmat o tartă cu fragi proaspete, că tot le ratasem culesul în vara asta. Totdeauna mi-au plăcut și fragii și culesul lor, înșiratul pe câte un fir lung de iarbă, ca mărgelele, dar pentru treaba cu înșiratul nu aveam prea multă răbdare că prea miroseau într-un fel... uneori mă duceam cu obrazul aproape de ele, de pământ și de
Portocalele roșii de Sicilia by Rodica Dinulescu () [Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
10-15 minute) din care se beau 1-2 ceaiuri pe zi, prin Înghițituri rare. *Infuzie din flori și frunze uscate și mărunțite de nalbă mare (Althaea officinalis) din care se beau 1-3 ceaiuri pe zi. *Infuzie din frunze uscate de anghinare, frag, frasin, mentă, nuc, roiniță, salvie, urzică moartă sau zmeur (1-2 lingurițe la 250 ml apă În clocot) din care se beau 2-3 ceaiuri ușor Îndulcite pe zi. *infuzie din herba uscată de coada șoricelului sau coada racului (1 lingură la
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
nr. 9, județul Brașov. 73. Colto Atila Gheorghe, născut la 22 august 1942 în localitatea Eger, Ungaria, fiul lui Colto Vasile și Irina, cu domiciliul actual în Suedia, 64136 Katrineholm, Vastgotagatan 29 c, cu ultimul domiciliu din România, Satu Mare, str. Fragilor nr. 5, județul Satu Mare. 74. Pelin Dănuț născut la 5 noiembrie 1970 în localitatea Ivești, județul Galați, România, fiul lui Pelin Toader și Ghinita, cu domiciliul actual în Suedia, 36010 Ryd, Lyckv. 20, cu ultimul domiciliu din România, sătul Bucesti
HOTĂRÂRE nr. 59 din 2 februarie 1998 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120287_a_121616]
-
6. 21. Schmittendorf Mirela Georgeta, născută la 18 ianuarie 1972 în localitatea Murfatlar, județul Constantă, România, fiica lui Stingaciu Nicolae și Georgeta, cu domiciliul actual în Germania, 22457 Hamburg, Schleswiger Damm 149, cu ultimul domiciliu din România, Co.nstanta, Aleea Fragilor nr. 11, bl. P.2., sc. F, ap. 115, județul Constantă. 22. Plotz Elisabeta, născută la 12 august 1956 în comuna Beliș, județul Cluj, România, fiica lui Pasca Vasile și Elisabeta, cu domiciliul actual în Germania, 38118 Braunschweig, Cyriaksring 56
HOTĂRÂRE nr. 619 din 21 septembrie 1998 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121781_a_123110]
-
Foamete Marian Mihai, născut la 19 mai 1965 în Hunedoara, județul Hunedoara, România, fiul lui Foamete Ionel și Ioana, cu domiciliul actual în Portugalia, 1200 Lisabona, Traversa Da Cruz Da Roca nr. 3, cu ultimul domiciliu din România, Craiova, Str. Fragilor nr. 49, județul Dolj. 444. Labai Iosif, născut la 25 martie 1967 în localitatea Suplacu de Barcău, județul Bihor, România, fiul lui Iosif și Maria, cu domiciliul actual în Republica Cehă, localitatea Litomerice, Velke Zernoseky 28, cu ultimul domiciliu din
HOTĂRÂRE nr. 218 din 19 mai 1997 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118165_a_119494]
-
Colto Susana Gabriela, născută la 2 iulie 1972 în Satu Mare, județul Satu Mare, România, fiica lui Colto Atila Gheorghe și Ecaterina, cu domiciliul actual în Suedia, 75425 Uppsala, Djakneg. 40, c/o Arto Holappa, cu ultimul domiciliu din România, Satu Mare, Str. Fragilor nr. 5, județul Satu Mare. 98. Bota Liviu Gabrin, născut la 25 ianuarie 1949 în Brașov, județul Brașov, România, fiul lui Ion și Maria, cu domiciliul actual în Suedia, 50753 Boras, Hansingg. 3A, cu ultimul domiciliu din România, Brașov, str. Mircea
HOTĂRÂRE nr. 338 din 8 iulie 1997 privind aprobarea renunţării la cetăţenia rom��nă de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118544_a_119873]
-
Potra), Croaziera și Probă la microfon, tot de Mircea Daneliuc, S. B.: Văd că a fost un medalion Daneliuc atunci. D. T.: Da. Mai departe: Cele patru sute de lovituri (de François Truffaut), prezentat de Ștefan Oprea, care a prezentat și Fragii sălbatici (de Ingmar Bergman), Dodes'ka den (Akira Kurosawa). Mai departe, la secțiunea a treia, "Film și literatură": Falstaff (Orson Welles), Piesă neterminată pentru pianină mecanică și Câteva zile din viață lui Oblomov (Nikita Mihalkov), Cenușa (Andrei Vaida), Rocco și
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
liniștită ca o umbră viorie,/ Și sprâncenele arcate fruntea albă i-o încheie,/ Ce o singură trăsură măiestrit le încondeie;/ Sub pleoapele închise globii ochilor se bat,/ Brațul ei atârnă leneș peste marginea de pat;/ De a vârstii ei căldură fragii sânului se coc,/ A ei gură-i descleștată de-a suflării sale foc,/ Ea zâmbind își mișcă dulce a ei buze mici, subțiri;/ Iar pe patu-i și la capu-i presurați-s trandafiri 106. Revin aceleași imagini ale iubitei, fie înconjurată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
de "țesătură de păingin". Atâta nu-i destul poetului nostru, ci mai spune cum fetei îi e desprinsă haina, cum "i s-arată trupul alb în goliciunea-i, curăția ei de fată" și cum fetei "de-a vârstei ei căldură fragii sânilor se coc". Nici atâta nu-i este destul, ci mai spune tinerimii cum Călin rumpe pânza și apoi vede "a frumuseții haruri goale". Simțul de pudoare nu ne lasă a continua și a mai spune scenele următoare (...) Te cuprind
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
corn, cătină, păducel, fragi și mure. Dintre bureți cei mai recoltați sunt: opinticii de toamnă, hribii de foioase, zbârciogii, iuțarii și vinețelele. În zonele montane, rromii rudari mai ales, străbat areale mari În căutarea afinelor, zmeurei (foto 7), murelor și fragilor. Dintre bureți cei mai căutați sunt: hribii (foto 8), ghebele, gălbiorii și râșcovii. Primăvara aceștia recoltează muguri de brad pentru siropuri. Vara adevărate ”tabere” de rromi seminomazi vorbitori de limbă română sau maghiară pot fi Întâlniți la culesul afinelor și
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
Eminescu: Sărmanul Dionis. în: LLR, 23, nr. 1, 1994, p. 28-29. [63] CRUCERU, C., Dialogul la cronicari. în: LL, nr. 1, 1994, p. 17-21. [64] CRUCERU, C., Marin Preda și fascinația “cuvântului zilnic rostit de oameni” [analiză stilistică a unor frag. din Cel mai iubit dintre pământeni, Moromeții, Viața ca o pradă]. în: LL, nr. 3-4, 1994, p. 22-25. [65] DELEANU, MARCU-MIHAIL, George Coșbuc: Pașa Hassan. în: LLR, 23, nr. 3-4, 1994, p. 30-33. [66] DIACONESCU, RĂZVAN, Programa la limba și
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
17-18 [M. Eminescu]; “Un mândru chip se-ncheagă”, nr. 11-12, p. 32-33. [M.Eminescu la rubr.: Povestea vorbei]. [227] TOHĂNEANU, G. I., Un epitet al vechimii. în: Orizont, 6, nr. 1, 1995, p. 12; Greier, fluture, privighetoare, nr. 5, 10. [frag. Din opera lui L.Blaga, M. Eminescu, Șt. Aug. Doinaș, T. Arghezi; la rubr.: Povestea vorbei]. [228] TOMA, ELENA, Concursul de admitere în facultate, 1994, (proba de lb. și lit. la Facultatea de Litere-Universitatea din București), LLR, 24, NR.1
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
Sibiu. 195. Schuh Cristina, născută la 29 iulie 1971 în localitatea Constantă, județul Constantă, România, fiica lui Croitoru Mihai și Maria, cu domiciliul actual în Germania, 91438 Bad Windsheim, Erkenbrechtshofen 19, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Constantă, Aleea Fragilor nr. 4, bl. P3, ap. 23, județul Constantă. 196. Sebestyen Agneta, născută la 22 ianuarie 1949 în localitatea Deva, județul Hunedoara, România, fiica lui Fabian și Margareta, cu domiciliul actual în Germania, 81735 Munchen, Friedrich Engels Bogen 3, cu ultimul
HOTĂRÂRE nr. 678 din 17 august 2000 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/130000_a_131329]
-
Claudia, născută la 31 mai 1970 în localitatea Târgu Mureș, județul Mureș, România, fiica lui Bogdan Florea și Iren, cu domiciliul actual în Austria, 1130 Viena, Hietzinger Kai 127/19, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Târgu Mureș, Str. Fragilor nr. 25, județul Mureș. 137. Dendero Edit, născută la 20 ianuarie 1969 în localitatea Baraolt, județul Covasna, România, fiica lui Iuliu și Hajnalka, cu domiciliul actual în Austria, 2500 Baden, Schwartzstr. 17/4/7, cu ultimul domiciliu din România în
HOTĂRÂRE nr. 661 din 20 iunie 2002 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143332_a_144661]
-
spus că am făcut rău că ne-am prezentat cu două filme de propagandă și m-au întrebat dacă nu mai aveam ceva în genul Moromețiilor lui Stere Gulea, a cărui imagine pregnantă le-a amintit de Bergmann. Recent, revăzând Fragii sălbatici, am înțeles de ce au făcut această trimitere, pe care eu o găseam nejustificată. Atunci mi-a părut rău pentru rege că a fost pus într-o situație delicată. Dar, de când s-a împăcat cu toate culorile, de la roșul lui
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]
-
rolul unei alegorii conciliatoare). 70 În 1798, membrii Athenaeum-ului constată că "présenter et développer de manière intéressante un personnage entièrement neuf est un mérite suffisant, même selon l'opinion la plus courante, pour assurer la célébrité à un roman" (frag.418 ) [apud Miraux, p.25]. 71 Zola notează această sarcină în Român expérimental: "Notre grande étude est là, dans le travail réciproque de la société sur l'individu et de l'individu sur la société". 72 "La bataille inconnue qui se
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
arătătoarele curbate vinețiul cerc areolar, strângându-le,-ntre mediu și police, apoi, gemenii bumbi, de forma unor fragi, mai mult decât de coloritul lor, - fragi ce-l făcură pe Vasile să urle ca un apucat: „Eu mă duc să culeg/ Fragii fragezi mai la vale...”, și pe care,-n următoarea clipă, chiar începuse să-i culeagă, întâi cu degetele-i de profesor de limba și literatura franceză, ce scriau pe ele, ca într-un infinit pensum, numele ei, numele lui, numele
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2172_a_3497]
-
cerc areolar, strângându-le,-ntre mediu și police, apoi, gemenii bumbi, de forma unor fragi, mai mult decât de coloritul lor, — fragi ce-o făcură, în sfârșit, pe Nora să urle ca o apucată: „Eu mă duc să-mi culeg/ Fragii fragezi mai la vale...”; ceea ce și făcu, nu, însă-n baie, dormitor, antreu, bucătărie, șpais, ci unde tocmai se afla, — sur place, cum ar fi spus (și a și spus-o, în sinea lui) Musiu Bazil, trăgând, involuntar, cu ochiul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2172_a_3497]
-
vioiciunea tinereții și înspumându-se de plăcere, devine un prieten. Zânele îi sunt nașe, fiind niște ființe binevoitoare care îmblânzesc șuvoaiele, pictează florile și împodobesc lumea: ele dau carminul mușcatelor, trasat în interiorul unor mici linii mai închise la culoare; roșul fragilor vine de la buzele lor, albastrul florilor de nu-mă-uita vine de la ochii lor, iar edelweissul este tăiat din catifeaua rochiei lor, țesută din zăpada munților. Și tot ele fac să sune clopoțeii ori de câte ori vine pe lume un copil. Odată, clopoțeii au
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
de altădată. Gardul dinspre cojocarul Csordás era mascat din loc în loc de mari tufe de soc, grele de inflorescențele lor albe ca bulgării de zăpadă, de ciorchinele lor vinete apoi, iar la poalele lui năpădeau primăvara ghioceii, viorelele, lăcrămioarele și prosperau fragii (toată această vegetație joasă se strecura poate, pe sub gard, de la vecinul care o îngrijea cu sistemă). Mai puțin paradiziacă decât cea din Călugărițelor mi se părea această grădină, fie pentru că era pusă la punct și deci lipsită de mister, fie
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
10-15 minute) din care se beau 1-2 ceaiuri pe zi, prin Înghițituri rare. *Infuzie din flori și frunze uscate și mărunțite de nalbă mare (Althaea officinalis) din care se beau 1-3 ceaiuri pe zi. *Infuzie din frunze uscate de anghinare, frag, frasin, mentă, nuc, roiniță, salvie, urzică moartă sau zmeur (1-2 lingurițe la 250 ml apă În clocot) din care se beau 2-3 ceaiuri ușor Îndulcite pe zi. *infuzie din herba uscată de coada șoricelului sau coada racului (1 lingură la
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
de a crește și a se răspândi și în alte părți ale organismului. Opțiunile tratamentului carcinomului cu celule Merkel depind frecvent de gradul de extindere al cancerului în jurul localizării cutanate și pentru că e vorba de un retrovirus, sunt convertiți în frag mentele de ADN celular cărora le corespund (cu ajutorul unor reverstranscriptaze). Secvențele de ADN astfel obținute sunt comparate, folosind computerul, cu secvențele genomului uman, deja cunoscut încă din 2004. Rezultatele comparării sunt clare: cea mai mare parte dintre secvențe sunt umane
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
cu gândul la pronunția ucrainiană (terminația ciuc) a cuvântului Francisc (Franciscus). Redăm În continuare explicația dată de istoricul Gheorghe Ghibănescu: <citation author="Gheorghe Ghibănescu">„Frenciuci, Frenk6ki, scris și Fren[6[i ne duce la rostirea malo-rusă a cuvântului Franciscus. vsl Frag\, Fren0qc\; mlrs. Fran]ï[oc; din numele Franța - Franca - a ieșit apoi apoi Fr2nkuga = frență, sfrențe, malafrență. - Sensul derivat de boerie, sfrențe, ne-a venit prin Polonia „Francowacieč, sfrancowacieč être verolé”; De boala aceasta vorbesc cronicarii din secl. al XVIII
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
punctul 8 ca să lovim în alții, punctul 8 a fost făcut de oamenii de la Timișoara ca să-l anihileze pe Iliescu. Eu până astăzi am această părere : nu poți să dai o lege ca să scapi de un candidat ce reprezintă un frag‑ ment important din opinia publică. Trebuie să-l înfrângi în alegeri pe candidatul acela, pentru că altfel oamenii vor da legea respectivă peste cap și ea nu se va adopta niciodată. Punctul 8 nu era un instrument cu care să câștigi
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]