1,279 matches
-
́t ˇ . And-o kartier j śhonas mur ä tur j te k ë ren o j a rnatiko. Nik ë renas ë kh źuto pirostri j . K ë rnas ji on franć ˇ p- ë l bukǒrra de kopij ˇ w aj fulʒ ˇ , por ’ . Śho w asas po-kh zijar j angl-amenθe. !Agos me ’ sik o̸ a w kid a , m ’ i am å jj! Naws a
SORIN CRISTIAN MOISESCU de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2159 din 28 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340207_a_341536]
-
în mod privat, nu în public), despre protocol și rigorile ceremonialului”, aceasta-i o schiță de portret a Reginei creionate călduros de către ASR Principele. „În cartea Un război. Un exil. O viață, Ana a României își făcea cunoscută, surprinzător și franc, părerea că viața nu-i este datoare cu nimic, dar nici ea vieții. Prin aceasta, Regina încerca să spună, în felul ei spontan dar profund, că nu consideră încercările unui exil de o viață ca fiind o nedreptate, dar nici un
„REGALITATEA, ASTĂZI”, ILUSTRAŢII ÎN CUVINTE, ALE ASR PRINCIPELUI RADU AL ROMÂNIEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1628 din 16 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374809_a_376138]
-
era ros ca fructul, de la sâmbure, de ultima boală, utima decepție, ultimul secret, ultimul strop... Avea un glas sfânt de cântec, un haz sfânt, o răbdare sfântă și nu se dădea pe față la public de cât era de bolnav. Franc, artistul ieșea în scenă ca un prinț, avea în aspect un ceva falnic, iar în glas un farmec luat din podul palmei îngerului! Iar între prieteni era maestrul farselor, atât de rezistent la căderile omenești încât părea născut să fie
AURELIAN ANDREESCU. PRINŢUL UNEI GENERAŢII CU LUCEFERI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1676 din 03 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/374037_a_375366]
-
al XI-lea la KIEV, este păstrată prin două manuscrise: unul provenind din SUZDAL (1377), iar altul cu mulți ani mai târziu, provenind din KOSTROMA. „De IAPHET aparțin: varegii, svezii, norvegii, goții, leșii, anglii, galicianii, vlahii, rimleanii, neamții, korlezii, venețienii, francii și alții așezați de la apus spre miazăzi și se învecinesc cu semințiile HEM... Mulți ani în urmă, sloveanii (slavii) se stabiliră la Dunăre, unde acum este țara ungurilor și a bulgarilor. De aici slovleanii se răspândiră pe pământ și și-
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL ANTIRACHETĂ AMERICN ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/371142_a_372471]
-
al XI-lea la KIEV, este păstrată prin două manuscrise: unul provenind din SUZDAL (1377), iar altul cu mulți ani mai târziu, provenind din KOSTROMA. „De IAPHET aparțin: varegii, svezii, norvegii, goții, leșii, anglii, galicianii, vlahii, rimleanii, neamții, korlezii, venețienii, francii și alții așezați de la apus spre miazăzi și se învecinesc cu semințiile HEM... Mulți ani în urmă, sloveanii (slavii) se stabiliră la Dunăre, unde acum este țara ungurilor și a bulgarilor. De aici slovleanii se răspândiră pe pământ și și-
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL AMERICAN ANTIRACHETĂ ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/371147_a_372476]
-
al XI-lea la KIEV, este păstrată prin două manuscrise: unul provenind din SUZDAL (1377), iar altul cu mulți ani mai târziu, provenind din KOSTROMA. „De IAPHET aparțin: varegii, svezii, norvegii, goții, leșii, anglii, galicianii, vlahii, rimleanii, neamții, korlezii, venețienii, francii și alții așezați de la apus spre miazăzi și se învecinesc cu semințiile HEM... Mulți ani în urmă, sloveanii (slavii) se stabiliră la Dunăre, unde acum este țara ungurilor și a bulgarilor. De aici slovleanii se răspândiră pe pământ și și-
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL ANTIRACHETĂ AMERICN ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/371144_a_372473]
-
de ieri ți-a sucit mințile! Era tare satisfăcută că avusese dreptate și părerea ei nu dăduse greș. Mai avusese ea de-a face și cu alte femei, unele veniseră și-l căutaseră și pe acasă, dar ea le spusese franc că nu e acasă, să-l caute la Universitate! Era haită bătrână în materie de femei, marfa de ieri era de zile mari. -Cine era duduia? - stărui ea cu întrebarea, moartă de curiozitate, că prea era distinsă și frumoasă. -E
EMINESCU ŞI VERONICA LA VIENA (CAP 3, 4) de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1197 din 11 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347780_a_349109]
-
el scrutează depărtările, apoi dă bice calului trăgând de hățul stăng, împinge pintenii în pântecul calului cu pasiunea celui care cunoaște plăcerea beției declanșată de viteză, se întoarce și dispare brusc, așa cum apăruse. Îl urmează zeci de călăreți în uniforme france alb-albastre cu garnituri roșii și coifuri pe cap, apoi dispar și ei. Reapare pe ecran din nou fata puțin dezorientată, ca trezită din vis. Înțeleg ideea magistrală a regizorului Bondarciuc ? (aflu de la Vasile în pauză că filmul rulează cu succes
WATERLOO de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 740 din 09 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348719_a_350048]
-
rama oglinzii, alcătuiesc un tablou. Cum ați intiula acest tablou? MP. Întradevăr, am parcurs un drum foarte lung...visele mele păreau că sunt mai clare, însă au fost momente, ani, când au fost umbrite...dar în general - mă privesc destul de franc - nu am pierdut nimic atât de profund încât să mă transforme. Totuși, mi-e greu să-i dau un titlu tabloului... limbajul nostru al pictorilor este imaginea, pata de culoare... Eu m-am întors de fiecare dată tot în același
INTERVIU CU PICTORIŢA MARIA PELMUŞ de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 749 din 18 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348860_a_350189]
-
pe scena Sălii Palatului din București a interpretului Al Bano a fost un eveniment sublim, de anvergură. Artistul a revenit cu dragostea, cu bucuria, cu harul sufletului, cu fericirea muzicii definite și de sine stătătoare, în viața sufletească a spectatorului franc și leal în raport cu arta spectacolului de cântec sufletesc, în grandioasa Sală a Palatului! Are acum vești ce i-au potolit întrucâtva furtuna ce-l zguduise când și-a pierdut fiica. Nu crede în ele, dar unii presupun că fiica pierdută
ALBANO! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1222 din 06 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/346999_a_348328]
-
privată, nu se vizitează ca obiectiv turistic.” Upercut !! Amețit, dar nu renunț: „Sunt un ziarist din Canada, vă arat legitimația, vreau sa scriu un reportaj pentru românii de acolo.” Mă privește suspicios ca pe un individ suspect și-mi spune franc: „Mulți cu legitimații de-aște vin cu alte scopuri pe aici! Da, mergeți și vorbiți cu domnișoara, la ușa a doua”. Mulțumesc pentru scânteia de speranță. Ușa a doua dă într-o încăpere mare cu multe birouri, dar numai la unul
AURUL ALB ROMANESC de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 2261 din 10 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378051_a_379380]
-
fiecare dată povestea se repeta, lăsându-mi un gust amar. Încercasem să văd partea amuzantă a situației, însă ceva din adâncul sufletului nu-mi dădea pace. Odată, când ne întorceam acasă, după o seară dedicată bridge-ului, l-am întrebat franc: - De ce îți place să trișezi la cărți? - E amuzant și n-ai văzut că nu interesează pe nimeni? a răspuns el nevinovat. - Pare amuzant, nimic de zis, dar să-ți înșeli prietenii cum este? am întrebat eu pe un ton
ROMAN, EDITURA JUNIMEA 2013, CAPITOLUL 6 de DORINA GEORGESCU în ediţia nr. 2222 din 30 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371673_a_373002]
-
aminte de Vlad.El,iubirea interzisă,la care tânjea în spatele gratiilor sufletului său.. Avea oare să-l piardă?-așa cum pierduse de atâtea ori,cărările spre inima sa,din cauza altor oferte,la liber.Lăsă capul în jos,gânditoare și răspunse franc: -Cu rochița aceea albă pe care o am de la ziua Elenei. -Ok,merge,deși e cam demodată,spuse Violeta.O să vin deseară să te iau cu mașina tatei la 8. Mergem împreună să cumpărăm tortul,și apoi,la liceu. -Perfect
O SFÂRŞISE VIAŢA,UNDEVA,DEPARTE... de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1975 din 28 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/369183_a_370512]
-
1986. Culda, Lucian, Geneza și devenirea cunoașterii, București, Editura Științifică și Enciclopedică, 1989. Daniel, Jean; Afanassiev, Iuri, Cette grande lueur à l'Est, Paris, Maren Sell, 1989. Daix, Pierre, Le Socialisme du silence, Paris, Le Senil, 1976. Durandin, Catherine, La France contre l 'Amérique, Paris, PUF, 1994; Ceaușescu, vérités et mensonges d'un roi communiste, Paris, Albin Michel, 1990. Durandin, Catherine; Tomescu, D., La Roumanie de Ceaușescu, Paris, Guy Epaud, 1988. Fischer, Mary Ellen, Nicolae Ceaușescu, a study in political leadership
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
românească, Galați, Porto-Franco, 1993, p. 7-9. 26 Idem, Histoire des Roumains, p. 505. 27 Idem, Entre tradition et aventure, în vol. Histoire des élites en France du XVIe au XXe siècle, éd. par Guy Chaitssinand-Nogaret, Paris, 1991, p. 317-415; La France contre l'Amérique, Paris, 1994. 28 Idem, Une mort roumaine, Paris, 1988, v. supra, 25. 29 Cf. Al. Zub, Revoluția în studiu. Variațiuni pe aceeași temă, în Convorbiri literare, 11mai 1990, p. 8, 15 (text reprodus în vol. La sfîrșit
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
numai de propriile noastre interese. [ 1 martie 1880] ["NE PARE BINE... Ne pare bine de câte ori putem constata că discuția asupra principiilor espuse în programul nostru se face, de către amici sau adversari politici, cu bună-credință și în acel ton limpede și franc, pe acel nivel de discuție pe care "Timpul" l-a inaugurat la aparițiunea sa, dar pe care, din cauza spiritului de șicană a unor adversari ce seamănă mai mult a dușmani, au fost silit să-l părăsească uneori spre marea noastră
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
însutit de însemnată în proporție cu împrumuturile contractate n-a scăzut dobânzile cămătărești și a făcut cu putință ca averi de mii de franci să se vânză, prin dobânzi, dobândă la dobânzi, clauze penale, pentru un capital originar de 6-7 franci. Prin amanetare de averi imobiliare, prin amanetare de venituri se poate produce iluzia creditului, nu creditul adevărat. Așadar succesul operației răscumpărării se datorește pe de-o parte amanetării venitului tutunurilor, care nu figura în convențiile Strusberg și Bleichroeder, pe de
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
atunci nu-i va rămânea alta de făcut decât să împărtășească publicului cititor unele din copiele pe cari d-sa le posedează. Astfel d. Boerescu și-a întărit pozițiunea care, cum zicea mai zilele trecute organul d-sale, "după declarațiunile france și leale ale d-lui ministru de externe, acceptate și de majoritatea din Cameră, nemaiputând fi vorba de neîncredere între d-sa și marele partid liberal național", este acum pe deplin asigurată. În numărul nostru trecut spuneam că d. Dum
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
mari inamici ai libertăților decât pe conservatori și mai mari amici ai progresului decât pe roșii, pe când tocmai contrariul e adevărat. Conservatorii au comis într-adevăr o greșeală. În acest sfert de secol trecut ei au crezut că purtarea lor francă, mărturisirea adevăratelor lor principii în Parlament ar fi de ajuns pentru a invalida calomnia unor adversari cari administrau zilnic prin foaia lor publicului cuvenita doză de minciună, de ignoranță, de otravă socială. Ei au fost destul de optimiști de-a crede
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
bună decât cel mult în opoziție, unde el a rămas totdeuna un om de guvernământ. S-ar crede că reacția a inspirat partidului republican această politică de neîncredere și de escluziune față cu conservatorii monarhiști, cari au priimit în mod franc republica constituțională. E o eroare. O minoritate numai a acestui partid, centrul stâng, a înțeles și a primit ideile lui Thiers în privirea aceasta. Majoritatea n-a făcut decât să se supuie, nutrind totdeuna intenția de-a păstra pentru ea
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
pe bulgari, ne arătăm ostili grecilor. Ne-am înstrăinat pe Rusia, sîntem pe cale de-a ne înstrăina pe Austria, deci și pe Germania, precum ne înstrăinăm pe Englitera și pe Franța. Toate acestea pentru că nu avem o atitudine bine definită, francă, loială. Finețele unui stat născut de ieri sânt copilării pentru vechea diplomație a Europei. Nu ne trebuiesc advocați diplomați, ci adevărați oameni de stat, cari cugetă, vorbesc și lucrează ca buni români. Ca buni romîni? Cine e bun român, cine
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
d. Brătianu a lăsat-o tagmei patrioților întru așezarea economicoasă a dărilor? Una e o măsură generală, onestă, mărturisită; cealaltă e o măsură piezișă, de care sânt esceptați pe tăcute patrioții și atinși numai proprietarii neplăcuți guvernului. Punând această măsură francă a lui Strat față cu critica ce-am făcut-o noi panglicăriei bizantine a circularelor actualului ministru de finanțe, "Romînul" crede a ne fi dovedit că ne contrazicem. Greșește. Pretutindeni am relevat în criticele noastre că guvernul, dacă nu crede
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Cine-a făcut biserica? Noi, femeile! Un preot tînăr, în fraza căruia se simte vag tăietura de dincolo de munte, vorbește fluent și răspicat despre sfinții părinți Ioachim și Ana. La urmă, toată lumea repetă, după preot, austera litanie. Ce scenariu ordonat, franc, pe față, fără iconostas! Consumat aici, în inima podișului moldovenesc, într-o lume neordonată, piezișă, ascunsă după iconostas! Ies. Dincolo de munte, goticul e unul peste tot: biserică și casă. Liniile de fugă ale bisericii se repetă în liniile caselor. Dincoace
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
licoarea "bășicuțelor care urcă" ar spune Michel Onfray. Apropo de champagne. Ciocnind, repetat, pe fondul rumorii generale, cu amicul C., parșivul conviv îmi îndreaptă atenția către un pîlc mai frust: Îi vezi cum înfulecă? Și, pentru că e vorba de licoarea francă, mă simt pe loc avocatul diavolului și-l frăgezesc pe companionul meu: Crezi, cher ami, că după Revoluția Franceză, deci după căderea Vechiului Regim, soarelele de-acolo arătau mult altfel? Be sure! recunoaște amicul. 2 august După '90 sîntem sfătuiți
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
ales, oho, prin butonul atomic. Așa că Bush a fost într-adevăr în Piața (Roșie), dar... dar... păstrîndu-și intact aplombul, s-a dus imediat în orgolioasa Georgie, trimițîndu-i și de acolo unui Putin oricum cețos în intențiile lui democratice, un mesaj franc elegant. Parada, așadar, care, din unghi rusesc, s-a vrut o reiterare a imperialismului ei latent, a fost o staniolată contrafacere în dulcele stil kremlinesc. Neînstare să mai sperie pe nimeni. Chiar dacă în spăimoasele atemporale camioane Molotov au fost înghesuiți
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]