8,186 matches
-
unele - "a organiza într-o listă"; "a pune pe listă"; "a înșira" - sînt cît se poate de transparente, pentru că stabilesc o legătură directă și evidentă cu substantivul listă, care în română e un împrumut din secolul al XIX-lea din franceză (fr. liste, provenit din italienescul lista, cuvînt de origine germanică; înrudite sînt și engl. list, germ. Liste). De altfel, dacă n-am ști că există în engleză verbul to list, iar în franceză lister și că terminologia tehnică e mai
Listare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10434_a_11759]
-
în utopia lor continentală, că viitorii specialiști urmează să fie uniți de o singură limbă. Or, acea limbă nu poate fi decât engleza - oricât de utilă a fost pe perioada Campionatului Mondial germana și oricât de frumos continuă să sune franceza. Nu trebuie să fii mult mai inteligent decât Hărdău pentru a deduce că niște studenți vorbitori de engleză nu vor ezita să-și caute norocul într-o Americă unde mitul tuturor posibilităților funcționează încă perfect, sau măcar în "anexele" sale
Lancea boantă a modernizării by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10447_a_11772]
-
uzul local și cel al echivalentelor sale străine. Am mai discutat acum cîțiva ani în această rubrică (nr. 13, 1998) termenul intelectual, al cărui etimon francez s-a creat, la sfîrșitul secolului al XIX-lea, prin substantivizarea adjectivului intellectuel. În franceză, cuvîntul s-a încărcat de istorie și chiar de conotații negative, ironice (evidente în abrevierea familiară și depreciativă intello). Dicționarele franțuzești descriu intelectualul ca fiind o categorie socio-profesională, dar și prin aplecarea individului pentru activitățile intelectuale, spirituale, indiferent de nivelul
Despre intelectualitate by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10455_a_11780]
-
Liviu Dănceanu Murail; Hurel; Grisey. Trei mușchetari întru salvarea onoarei componisticii franceze contemporane. Nu pentru că ar avea, vorba amicului Valentin Petculescu, mușchii tari, ci pentru că există în aventurile lor un partaj reciproc al opțiunii, al trudei și, de ce nu, al finalității. Un fel de asistență mutuală fundamentată pe ideea de grup (chiar dacă
Mitul ca realitate by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10461_a_11786]
-
aici le el acasă. Flamandul Germain Droogebroodt are un nume care se traduce cu ”pâine uscată”. Nimic în comun cu stilul suculent, plin de vervă și entuziasm caracteristic purtătorului său. Pe post de teren de întâlnire pune la dispoziție germana, franceza, spaniola, engleza sau italiana, dar limbajul nonverbal își găsește făgaș de curgere fără a ține seama de încorsetările gramaticii. Ca-n volumul său cel mai recent de poezii, cu titlul În curgerea timpului: albia empatiei e doar un contur de
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94265_a_95557]
-
și apoi prima transmisie în direct a unui concert, de la Ateneul Român. Anii 30 au adus primele reportaje și interviuri radiofonice, marile personalități publice au ținut prelegeri, s-au făcut primele cursuri de limba franceză și emisiuni dedicate străinătății, în franceză și germană. În 1932 dirijorul Mihai Jora înființa Orchestra Radio care avea să intre în circuitul stagiunilor publice chiar în același an și se inaugura studioului mare de concerte din Strada General Berthelot, construit de arhitectul G. M. Cantacuzino și
Radio România, de 85 de ani în (e)misiune [Corola-blog/BlogPost/94320_a_95612]
-
în perioada ce urmează, aceștia caută personal pentru suportul tehnic existent pentru limbile engleză, franceza, germană, spaniolă și italiană. Angajatorul nu cere experiență decât câteva cunoștințe în Windows și MS Office, iar lucratul în echipă și sub presiune reprezintă un avantaj. Experiență în suport tehnic reprezintă un avantaj adr nu este o cerință obligatorie a
Capgemini din Iasi face angajari [Corola-blog/BlogPost/94420_a_95712]
-
TOP? Foarte mulți angajatori au afirmat că cele mai dificile poziții de acoperit sunt cele pe tehnologiile Microsoft (C#/asp.net), cele care implică dezvoltarea software și specializări din inginerie, precum și joburile care solicită cunostiinte de limbi străine precum: engleză, franceza, spaniolă, germană, italiană, portugheză, maghiară, turcă, greacă. „Unul din profilele cele mai dificile îl reprezintă cel de Inginer programator Java SE/Eclipse RCP. Thales, făcând în România softul pentru semnalizare și siguranța feroviară, activează într-un domeniu safety-critical iar tehnologiile
30 de companii, 60 de specialisti HR si peste 1200 de oportunitati de cariera la Angajatori de TOP Iasi [Corola-blog/BlogPost/94427_a_95719]
-
500 de angajați noi, acesta fiind primul pas către o carieră în cadrul acestei companii. Citește tot... Capgemini din Iași face angajări Capgemini din Iași face angajări în perioada ce urmează, aceștia caută personal pentru suportul tehnic existent pentru limbile engleză, franceza, germană, spaniolă și italiană. Angajatorul nu cere experiență decât câteva cunoștințe în Windows și MS Office, iar lucratul în echipă și sub presiune reprezintă un avantaj. Experiență în suport tehnic reprezintă un avantaj adr nu este o cerință obligatorie a
Locuri De Munca Iasi [Corola-blog/BlogPost/94401_a_95693]
-
parteneriat cu AsociaȚia Alexandru Lăpusneanu Iași 17.00 - 24.00 Festivalul InternaȚional de Film de la Iași IIFF - proiecȚii de film Organizatori: Primăria Municipiului Iași și AsociaȚia Română de Film Independent 18.00, Centrul Cultural Francez Iași Lansare carte “Lessing” în franceză a domnului Jean Mărie Valentin Organizatori: Centrul Cultural Francez Iași, Centrul Cultural German Iași 20.00, Casa de Cultură - sală Diotima Spectacol de teatru prezentat de trupă „Parc Copou” Organizator: Casă de Cultură a Municipiului Iași „Mihai Ursachi” Sâmbătă, 9
Sarbatorile Iasului, 6 – 30 octombrie 2010 () [Corola-blog/BlogPost/94486_a_95778]
-
parteneriat cu AsociaȚia Alexandru Lăpusneanu Iași 17.00 - 24.00 Festivalul InternaȚional de Film de la Iași IIFF - proiecȚii de film Organizatori: Primăria Municipiului Iași și AsociaȚia Română de Film Independent 18.00, Centrul Cultural Francez Iași Lansare carte “Lessing” în franceză a domnului Jean Mărie Valentin Organizatori: Centrul Cultural Francez Iași, Centrul Cultural German Iași 20.00, Casa de Cultură - sală Diotima Spectacol de teatru prezentat de trupă „Parc Copou” Organizator: Casă de Cultură a Municipiului Iași „Mihai Ursachi” Sâmbătă, 9
Uncategorized [Corola-blog/BlogPost/94471_a_95763]
-
ad te Domine - doar atât din psalm cunoscând în limba latină moartă care la Judecata de Apoi va cunoaște și ea Învierea ca orice muritor; de profundis - doar atât cunoscând în latină în continuare având nevoie de un traducător în franceză pentru a-i spune celui căruia mă adresez : J’espère en l’Éternel, mon âme espère, et j’attends sa promesse.
Situație poate chiar stare by Leo Butnaru () [Corola-journal/Imaginative/3871_a_5196]
-
și amorțită cum te simți după o anestezie locală. sisi irma și baroana julie de rothschild i se par trei păpuși cu umbre paralele ca în fotografiile ratate. aerul e un fel de gelatină verzuie prin care zumzetul conversației în franceză abia pătrunde până la urechile ei. uneori aude vocea de călugăriță a lui sisi. când se uită la cele două prietene sisi are privirea unei surde. ucăi nu i se pare nimic ciudat. atacul de panică îi produce hiperventilație așa că respiră
Sisi la zander by Cornelia Maria Savu () [Corola-journal/Imaginative/4432_a_5757]
-
barul hotelului. La tejghea mă întreabă, prietenos, vecinul, un metis sau mulatru, cine să-i mai știe! - "Neamț?" Spaniola mea pare să nu-l satisfacă și după o scurtă trecere în revistă a limbilor de mare circulație ne oprim la franceză: o vorbește aproape binișor. Păi dacă nu ești neamț..." Sunt, zic mândru, din Republica Moldova." Mă întrerupe: "sovietică, socialistă... Rus!" Nu, zic, moldovean!" Ridică din umeri: "C'est la meme chose..." Și se întoarce cu spatele.) Farul cu clipiri care m-
În căutarea pierderii de timp by Aureliu Busuioc () [Corola-journal/Imaginative/7273_a_8598]
-
exilului m-a făcut să-mi dau seama că Itaca e, pentru mine, o limbă - o mică insulă stîncoasă, obscură între multe altele, în vasta geografie lingvistică a lumii. Deși citesc mai ales cărți în limba engleză sau, adeseori, în franceză, am regăsit limba pierdută, limba română - limbă secretă pentru cei în mijlocul cărora trăiesc acum - " spre deosebire de engleza în care mi-am scris studiile critice universitare din ultimele decenii, și-n care mi s-a părut totdeauna că n-aș putea deveni
Fragment de jurnal by Matei Călinescu () [Corola-journal/Imaginative/7761_a_9086]
-
n-am prea citit, iar cele câteva pe care le-am citit stau învălmășite undeva în fundul memoriei mele care se reduce treptat ca o piele sagrinată de catâr... Asta am găsit într-un dicționar, eu nu cunoșteam decât expresia în franceză - peau de chagrin, da, bineînțeles, romanul lui Balzac, n-am uitat chiar totul. Dar pe vremea lui Balzac nu existau camioane... Afară plouă. O ploaie măruntă și deasă. Aștept un telefon de la Milena care vrea cu orice preț să mergem
Camionul bulgar by Dumitru Țepeneag () [Corola-journal/Imaginative/7549_a_8874]
-
1929 "Seară cu Eugen Ionescu ș...ț Malentendus familiers!" Dar sînt zeci de alte însemnări în care Eugen e un român ca oricare altul, un coleg sau prieten obișnuit. De altfel rapiditatea cu care colegii lui trec de la română la franceză arată că și ei se simt bine în rolul de francez, și ei pot să adopte ad hoc identitatea aceasta. Concluzia este așadar că tînărul Eugen Ionescu își asumase probabil un anume rol de "francez" printre români, ceea ce nu-l
A treia identitate by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/7958_a_9283]
-
ceea ce nu-l împiedica să fie "la el acasă" în decorul deja de mult învechit al Bucureștiului. Iar dacă decorul nu-l mai înstrăina, nimic nu mai avea de ce să-l facă să se simtă în exil. Devine profesor de franceză. Problema identitară era închisă sau, măcar, suspendată. Contextul favorabil Împotriva ideii de conflict identitar în această perioadă vorbește nu numai istoria personală a lui Eugen Ionescu, ci și întreaga noastră istorie (inclusiv culturală) modernă. Românul e "născut" francez. Nimic mai
A treia identitate by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/7958_a_9283]
-
pe loc, micului român urarea să devină un mare român. Ceea ce nu împiedică întreaga generație să se exprime mai bine în franceză decît în română (adică să poată exprima lucruri pe care româna nu le permitea), să scrie literatură în franceză (ca Russo care-și compara ludic numele cu al omonimului Rousseau) să-și țină aproape întreaga corespondență în franceză. Statistic vorbind, generația pașoptistă trăiește în limba franceză, studiază la Paris, se exilează acolo, face extrem de frecvent călătorii în Franța. Junimiștii
A treia identitate by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/7958_a_9283]
-
bine în franceză decît în română (adică să poată exprima lucruri pe care româna nu le permitea), să scrie literatură în franceză (ca Russo care-și compara ludic numele cu al omonimului Rousseau) să-și țină aproape întreaga corespondență în franceză. Statistic vorbind, generația pașoptistă trăiește în limba franceză, studiază la Paris, se exilează acolo, face extrem de frecvent călătorii în Franța. Junimiștii, deși istoria literară îi consacră doar ca filogermani, au o coardă franceză puternică și rezistentă, și nu numai ca
A treia identitate by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/7958_a_9283]
-
în Franța (începînd cu Maiorescu - diplomă în litere și drept la Paris), Caragiale știa franceză mai bine și mai nuanțat decît elvețianul Le Corbusier, corespondența lui Eminescu cu Veronica e plină de franțuzisme, iar a ei către el este în franceză, inițial în întregime și apoi sporadic. Continuitatea culturii și a limbii franceze la noi în așa-numita belle-époque și faptul că Parisul rămîne un soi de a doua capitală a lumii românești nu mai trebuie demonstrate. Iar apoi, în les
A treia identitate by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/7958_a_9283]
-
limbii franceze la noi în așa-numita belle-époque și faptul că Parisul rămîne un soi de a doua capitală a lumii românești nu mai trebuie demonstrate. Iar apoi, în les années folles (pînă și epocile sînt numite la noi în franceză) prin obsesia Proust - categoric una din trăsăturile distinctive ale intelectualului dintre războaie - prin avangardă, prin revistele franțuzești care se vindeau la librăriile bucureștene, prin cărțile în franceză și prin obsesia călătoriei la Paris, consemnată în mai toate jurnalele interbelicilor, Franța
A treia identitate by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/7958_a_9283]
-
apoi, în les années folles (pînă și epocile sînt numite la noi în franceză) prin obsesia Proust - categoric una din trăsăturile distinctive ale intelectualului dintre războaie - prin avangardă, prin revistele franțuzești care se vindeau la librăriile bucureștene, prin cărțile în franceză și prin obsesia călătoriei la Paris, consemnată în mai toate jurnalele interbelicilor, Franța rămîne un soi de a doua patrie. Se pot da, fără exagerare, sute de exemple care să o dovedească și nu numai în cazul intelectualilor. Altfel spus
A treia identitate by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/7958_a_9283]
-
între războaie la București - și avem la îndemînă mărturiile diplomaților - se simt, la rîndul lor, acasă, își regăsesc limba vorbită de toate categoriile sociale, nu sînt deloc înstrăinați. Chiar dacă între războaie se coagulează la noi complexul culturii minore, tocmai în raport cu franceza, totuși, la fel ca istoria personală, istoria culturală favorizează un lin transfer de identitate, fie el într-o direcție sau în cealaltă. Adevărata problemă Din toate mărturiile rămase despre tînărul Eugen Ionescu, cel din România interbelică 1, lipsește cu desăvîrșire
A treia identitate by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/7958_a_9283]
-
-le cu neputință să se desprindă de cărțile lui. Destăinuirile acestea m-au intrigat foarte mult. Imediat ce m-am reîntors în Polonia, am căutat, dar n-am putut găsi însă nici una din operele lor. Ulterior, am dat peste Yoga (în franceză) și peste Tratatul de istoria religiilor. Mă interesam pe atunci de diferitele religii și tradiții spirituale, învățam de asemenea unele limbi orientale - și iată că găseam în opera lui Eliade niște concepții uimitor de apropiate de intuițiile mele (de pildă
Ireneusz Kania: “Cultura română - pasiunea mea” by Nicolae Mareș () [Corola-journal/Journalistic/13200_a_14525]