549 matches
-
aceasta însă era de altă părere. Ea nu credea că epoca pe care eu vroiam s-o evoc, epocă tulbure, de declin și de decadență, era destul de interesantă pentru a justifica lucrarea mea. Și mi-a spus-o, cu toată franchețea. Îndoiala mi-a intrat în inimă ca un spin; și n-am reușit s-o smulg cu totul de la locul unde s-a înfipt. Evident, eu am rămas la credința că și epoca aceasta are importanța sa, frumusețea sa, farmecul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
tristețe și bucurie patul, sticla de votcă și zecile de fotografii. Toate astea le-aș fi făcut senin, excitat, convins că-mi sunt destinate, ca un vraf de scrisori peste care dai din greșeală. Maria mă cucerise. Odată ajunși împreună, franchețea ei erotică și cumințenia mea imaginară se contopeau într-un amestec pervers și-amețitor, ca două schițe ale aceleiași dorințe. Experimentam plăcerile tuturor celor care mă precedaseră și-n locul cărora nu apucasem să fiu: intens, credincios, fără să-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
Partid. Era prima oară când mă aflam în această ipostază. La sfârșit, soțul Ei ne-a mulțumit de participare și s-a scuzat că ne-a convocat și ne-a consumat din timpul nostru liber. S-a scuzat cu o franchețe și delicatețe care ne-a impresionat foarte plăcut. Când i-am mărturisit luni acest fapt, Ea mi-a făcut semn să vorbesc în șoaptă și, ducând degetul arătător la buze, mi-a șoptit, dându-mi să înțeleg că ceea ce îmi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
sensibilității epocii, "spiritul veacului", pentru a relua o sintagmă celebră. Deopotrivă, capodoperele trecutului pot fi provocate în fiecare clipă, prin noi și noi interpretări critice, din unghiuri de vedere inedite, inconformiste, chiar "eretice". "Critica pe care o practic mărturisește cu franchețe Theodor Codreanu în introducerea la cartea sa ar putea fi numită ontologică, tinzând către o metodologie totalizantă, fără a fi o preluare a idealului de critică totală vizat de G. Ibrăileanu sau G. Călinescu (...). Critica ontologică absoarbe elemente ale tuturor
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
temă dată, în orice împrejurare. Cel care formulează aceasta sentință este Theodor Codreanu, un distins critic și istoric literar, cu numeroase contribuții de substanță în eminescologie (și nu numai). Domnia sa are marele avantaj în posibilitatea de a se rosti cu franchețe că stă "undeva", în provincie, la Huși, departe de vreo revistă literară anume (deși ar putea fi oricând un bun director de opinie), departe de vreo catedră universitară (deși ar merita-o cu prisosință), departe de manevrele politice (de politică
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
împrumut caritabil deși nu-și putea nici măcar scrie numele, un om care dăruia pergamente la sinagogă, un protector al rudelor de origine poloneză. Se știa; Einhorn le notase pe toate. Și se pare că toată lumea știa tot. O grămadă de franchețe și respect se perinda de la unul la altul. Și de asemenea, tot felul de lucruri demne de dispreț. Dar oricum va fi fost, subiectul de bază din interiorul spațiului dintre bănci sau de la jocul de pinochle* din cămăruța biroului de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
muritoare a omului. Nu trebuia decât să te uiți la tăietura practică a buzelor ei ca să-ți dai seama că orice se lega de cele pământești era dinainte acceptat, deși ea încerca să se poarte ca celelalte femei, de dragul aparențelor. Franchețea îi dădea un fel de noblețe. Dar când a intrat pe ușă, am văzut intrând mijlocul de acces la apartamentele guvernatorilor și la poziția de ambasador, și ambiția pe care o resimțea Simon l-a readus imediat cu picioarele pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
pentru un motiv asemănător? Așadar asta credea ea că ne leagă pe noi. Am venit pentru că eram îndrăgostit. Păi da, e o femeie frumoasă, presupun că asta schimbă lucrurile. Și totuși..., mi-a spus ea cu o viclenie și o franchețe bruscă în glas - și ar fi trebuit să intuiesc faptul că era așa - e casa ei, nu, și toate lucrurile sunt ale ei? Tu ce ai al tău? Ce am? N-ai nici un lucru, nu? Sigur că n-aveam de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
și burți uriașe. O noapte tristă, umedă, cu fulgi de funingine de la cărbunele ieftin. Ofițerii mărunți, îmbrăcați în alb, ce pășeau peste trupurile culcate pe scânduri. O tânără texană s-a strâns lângă mine în haină; mi-a spus cu franchețe că încercase să dea de un alt american în mulțimea aceea de străini. Așa că a stat lipită de mine toată noaptea, iar în răcoarea de crevetă a zorilor, când lumina rozalie a mării zvârcolinde ne-a învăluit, mi-a adus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
bucuroasă. Pe cai! O să-ți fiu o soție bună, doar știi asta. Și eu am nevoie de un început. Atunci m-am înroșit și, jenat, am simțit că mi se împleticește limba în gură. Vezi? mi-a spus cu o franchețe întristată și cu o gură mare, umbrită, rujată, în timp ce lumina electrică strălucea pe umerii ei goi și albi. Nu sunt destul de bună pentru tine. Dar atunci cine e? Nu voiam încă să mă căsătoresc, asta i-am spus. Dar ceea ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
în care își purta cu nonșalanță picioarele lungi și capul cu perciunii rași și care de la bărbie până în creștet arăta că este un soi de om plămădit în așa fel încât să pară uscățiv; ochii săi cenușii transmiteau senzația de franchețe reținută. Toate semnele feței sale erau puternice, cu ridurile care începeau să se adâncească de la presiunea lumii înconjurătoare. Și mai avea el ceva - de parcă s-ar fi aflat pe scaunul frizerului exact la sfârșitul bărbieritului, proaspăt dat cu odicolon, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
lumânărilor și a zâmbit abia perceptibil. — A fost chiar așa de rău? — Nu știu, bănuiesc că da, am răspuns. În ziua de azi totul este foarte neplăcut, așa că e greu de spus. Am constatat că-i pot vorbi cu o franchețe uimitoare. Conversația noastră era total lipsită de formalism, ceea ce-mi făcea bine. Spunând aceste cuvinte am întins mâna automat spre sabia care era așezată pe masă cu vârful bont îndreptat spre mine, dar Honor Klein o trase puțin și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
un sens vieții sale Împrăștiate, singura ei lumină. — Nu, Îi răspunse papițoiul vag. Ceilalți nu vor primi mesajul. — Mesajele de confirmare au fost deja expediate toate? Întrebă Emma. Vocea ei scrâșnea ca o unghie pe tablă. Tânărul șef, stânjenit de franchețea operatoarei, se ridică de pe scaun pentru a-i da de Înțeles că trebuia să plece Înainte ca această conversație să ia o turnură neplăcută. — S-ar putea, dar nu mă ocup eu de asta, o preveni, forțându-se să-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
imaginea Romei purpurii și calde din fața lor Îi păru o promisiune de fericire viitoare. Și se simți fericit pentru el, pentru Dario și pentru seara care urma. — E o tâmpenie, mă iertați că v-o spun, spuse Emma cu o franchețe cu care nu era obișnuit, deoarece cunoscuții lui nu și-ar fi permis vreodată să-l contrazică. Acelea erau alte vremuri, astăzi pentru majoritatea oamenilor să mori la treizeci de ani este egal ca și cum nu te-ai fi născut. Eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
ca să nu mă mai ating când eram în locuri publice.“ Da? Am zis eu, încercând să fac să sune ca și când aș fi fost obișnuită cu asemenea schimburi de replici la o cafea cu fursecuri. E o caracteristică a clasei, cred - franchețea asta nepăsătoare. Dacă aș fi avut mai mult de-a face, la viața mea, cu cei din înalta societate aș fi fost probabil obișnuită cu stilul acesta și n-aș mai fi zis nimic. Dar Sheba e singura persoană cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
literatură de Marin Sorescu, ori ivesc personaje aievea din lumea povestirilor lui Amza Pellea .Histrionismul, ironia, umorul popular sunt la ele acasă! Și peste toate acestea, vegheată parcă de icoane, o nostalgică tresărire de tandrețe, la despărțirea de intimitatea și franchețea vieții rurale, cu amestecul ei de culori, de întâmplări, de mici „evenimente”.”(Ion Parhon, Panoramic, 9/1996) Ciobanu Dumitru Pictor Localitatea Pietroșani, județul Teleorman. Studii: Pensionar Bibliografie și reprezentare grafică: Arta plastică de amatori, Ed. Meridiane, București, 1980. Ciobanu Gheorghe
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
pe pânză, 2001 „Cu inocența pe care o au copii puși să se confrunte cu realitatea, Mircea Cojocaru trăiește forma și culoarea dincolo de conveniențe și rigoare, dând lumii farmecul și prospețimea aflată de fapt în interiorul său. Tablourile sale au o franchețe care exclude interpretările alambicate, comunică direct, imediat un univers propriu autorului. Un simplu obiect, un peisaj sau chiar un autoportret sânt desprinse de ansamblu lor, devin mici semne de exclamare la propozițiile trăite cu ajutorul penelului de acest artist plastic. El
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
-i pot lărgi universul sensibil. Petru Mihuț nu pare preocupat de sensurile lirice ale imaginii, cel puțin deocamdată. El este mai receptiv la laitmotiv, la temele de circulație în conștiința generală a privitorilor. Aptitudinea lui de a descoperi detalii expresive, franchețea culorilor exaltate pe alocuri, ne îngăduie să-i situăm de pe acum unele dintre lucrări în rândul celor mai de seamă realizări ale artei naive românești.”( Vasile Savonea - Arta naivă în România, Ed. Meridiane, București, 1980, pag. 32) Mihuț Voicu Traian
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
artei sale. Toamnele aurii, bogate, gospodăriile țărănești de pe Valea Bârgăului și ocupațiile domestice ale locuitorilor din partea de cer numai de ea știută, sărbătorile specifice, toate sânt povestite, evocate cu o generoasă dezinvoltură în armonii calde, pline de prospețime și de franchețe. Spectacolul plastic este întotdeauna tonic, capabil să comunice bucurii integrale, solare. În tablourile sale nu-și găsesc locul angoasele, tristețea, cel mult ușoare nostalgii, în realul sentimental al fiecăruia dintre noi.” (Vasile Savonea) „Tematica extrem de diversă pe care o abordează
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
energie, (+) încredere în sine ("self-reliance"), (+) încredere în general ("confidence"), (+) independență, (+) hotărîre, (+) curaj, (+) versatilitate extraordinară (legată de o calitate "cameleonică" de a "prinde" diferite registre expresive precum satira lui Charles Churchill sau a altora), (+) afecțiune domestică (arătată în scrisorile trimise acasă), (+) franchețe, (+) simț ascuțit al umorului, (+) vigoare intelectuală; 2) (-) formă periculos de excesivă de abstinență (precum abținerea de la mîncare, și faptul de a fi satisfăcut să consume doar pîine și apă), (-) reverii ciudate în care este absorbit / stări frecvente și îndelungate de
[Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
care poetul l-a numit: în-tu-ne-ri-cul. ACCENTUL URGENȚEI Pe la 18 ani, adică prin 1937, pasionat de pictură, urmăream cronicile de artă ale lui M. R. Paraschivescu în ziarul Timpul. Așa am început să-i cunosc scrisul plin de nerv și franchețe, îndrăzneț și totodată nuanțat, cu o anumită iuțeală în exprimare, dar nu pripit: se simțea totdeauna în scrisul lui accentul unei urgențe. Accentul acesta i-l punea însemnătatea, la el, a credinței. M. R. Paraschivescu era contrariul unui sceptic, dar
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
entuziasme”, ca și „un remarcabil simț al ritmului”, datorită căruia „poeta strunește admirabil materia verbală, nu prin constrângeri de sens, ci printr-o transcendență muzicală” (Cezar Baltag). Opțiunea pentru clasicitatea formelor și a tonului discursului se însoțește cu pregnanța și franchețea rostirii, care, deși situată contra curentului (în contextul literar al contemporaneității imediate), respiră o prospețime și o implicare ce rețin atenția. Preferința pentru poemele cu formă fixă nu este exclusivă, în plachetele ulterioare existând și numeroase piese în forme libere
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290624_a_291953]
-
o AUTOPLĂSMUIRE prin tot și toate: CEEA CE REZULTĂ, concretizarea, fiind, până una alta, o descoperire, trebuie să se numească o piesă de teatru. Descoperitorul descoperirii, care este o persoană plină de imaginație, tot trăgând apa prin teatru, recunoaște cu o franchețe totală: La urma urmelor eu scriu PENTRU teatru. Și, când colo, un manuscris teatral nu-i nici măcar SCRIS ca lumea, e mai degrabă notat asemenea unei partituri, e asemenea unei cârje destinată unora pe cât posibil câtuși de puțin schilozi, având
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
țintești unul și mai și, lângă papă!), de ce ar risca să sfârșească el însuși legat de un stâlp învăluit în flăcările Inchiziției? Pentru a semna o carte ca aceasta, îți trebuie un curaj nebun, o putere de decizie plină de franchețe, o pasiune radicală pentru adevăr, fără a te sinchisi de prețul pe care l-ai putea plăti. Inclusiv cel maxim... Ce aduce nou dosarul? Biserica pretinde că împăratul Constantin cel Mare a redactat un text prin care închina întreg Imperiul
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
Divina Comedie a lui Dante, însă de data aceasta nu mai glorifică transcendentul, ci bucuriile și extazul vieții terestre. 8 „Fixând problemele umane sub lupa cazualității practice și a umorului necompromițător, Boccaccio reușește să capteze realitățile mundane ale existenței cu franchețe, delicatețe, inteligență și uimitoare indulgență. Aceste calități și o devoțiune plină de pasiune pentru literatură dau viață tuturor operelor acestui mare om de litere pentru care poezia era, în sensul deplin al cuvântului, o vocație.”9 Operele celor doi scriitori
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]