350 matches
-
arheologie română și industrie”. Trăsăturile „Albinei românești” vor fi conservate, cu riscul unor defazări și anacronisme în plan publicistic, de „Gazeta de Moldavia” (1850-1858) și „Patria” (1858-1859). A. a mai condus magazinele științifico-literare „Spicuitorul moldo-român” (1841), în ediție bilingvă pentru francofoni, și „Icoana lumei” (1840-1841, 1845-1846), titlu reluat și de săptămânalul scos în 1865 și 1866. A editat „Calendar pentru români” și suplimentul literar „Almanah de învățătură și petrecere” (1847-1869), rămas important prin publicarea unei mari părți din opera proprie. Bogata
ASACHI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285464_a_286793]
-
activități organizate în liceul francez și prezentând partenerilor francezi informații privind Liceul Teoretic „Miron Costin” precum și activități ale elevilor noștri. Conștienți că prin proiecte internaționale, prin colaborări ale elevilor noștri cu tineri de vârsta lor din spațiul european sau cel francofon, profesorii de limba franceză au derulat activități, alături de profesori de alte discipline, în cadrul unor proiecte precum Fii limpede, votează!, care a câștigat în 2010 competiția Euroscola obținând drept premiu o zi în Parlamentul European de la Strasbourg (prof. Diana Mazga), proiectul
PAȘI PRIN TIMP ÎN DEVENIREA NOASTRĂ.. In: ARC PESTE TIMP 40 ANI 1972 – 2012 by Larisa Târzianu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/288_a_580]
-
lîngă ea, tot în mijlocul străzii. Cu toții se uită la mine să vadă pe unde o să trec cu mașina. O intervenție pe un forum : „Văd că au interzis circulația oamenilor și a mașinilor prin centru, că să nu-i deranjeze pe francofoni. S-au gîndit însă, oare, să interzică și circulația cîinilor vagabonzi ? Sînt curios ce s-ar spune despre noi în lume dacă președintele Chirac (sau cineva din suita lui, mă rog...) ar pleca mușcat de un maidanez român ? Un cîine
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
te pun în încurcătură. Ce-mi veni cu această înscenare de hendiri bendiri ? Nimic grav, apărătorii patriei pot să stea liniștiți ! Nu vreau să promovez un soi de „dicționar franco-québécois”, de genul celui care i-a scos din sărite pe francofonii din Québec, și nici nu intenționez să militez pentru o „Oltenie liberă” sau alt soi de dezmembrare a nației. Nu este nici o măgliseală a oltenilor. Și nici măcar nu sînt oltean ! Păi ? Păi, mă gîndeam, pur și simplu, răsfoind acest dicționar
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
ecarisaj. Fără nici o altă intervenție, prin presiunea celor 26538 și 54 exemplare suplimentare, poarta se deschise larg în uralele vânzătorilor ambulanți, astfel încât primul ziar apăru sub microfonul Postului de Radio K.L. la 4 h 16’’, exact în fața redactorului Sorin Tourbatu, francofon convins și colecționar de roșcove. A urmat minutul. Un enorrrm și sfâșietor minut de pauză radiofonică în stare să reducă cota de credibilitate a CNA - ului, primăriei, guvernului ș.a.m.d., fapt dovedit de venirea în curtea redacției a celor
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
a lungul timpului două abordări majore privind frauda financiară. Aceste abordări au avut În vedere În primul rând tipologia utilizatorilor informației financiar-contabile ale căror interese pot fi afectate prin astfel de fapte grave. Modelul continental-european de contabilitate, În special cel francofon, vede În fraudă acel act prin care se violează o serie de dispoziții fiscale, printr-o serie de tehnici de disimulare, cu intenția eludării bugetului de stat de la plata unor taxe și impozite (Morselli și Taminiau, 1990, p. 25ă. În
Riscul de fraudă by Ioan-Bogdan ROBU () [Corola-publishinghouse/Science/205_a_255]
-
oameni! Alte chenare cu titluri ca acestea: „Virgilică” de dr. Virgil Răzescu, „Despre demisie” de dr. Victor Lotreanu, „După 50 de ani” de dr. Vasile Maica, „Frumos și urât” de dr. V. Lotneanu, „Cenotaful din cer” de dr. Lucian Merișca, „Francofoni și circofili” de dr.Viorel Pătrașcu, Pitești, „Badea Gheorghe” de dr.Virgil Răzescu, explică faptul că medicii sunt nu numai buni specialiști în profesia lor, literați pricepuți, dar și buni gazetari. Că am sau nu dreptate, citească oricine „NATO, pe
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
mort. În semn de apreciere, Gallimard a scos 20 000 de exemplare în ziua publicării, 40 000 în iulie și un număr imens de 60 000 de exemplare la sfârșitul anului. Pentru Yourcenar, aceasta era un record. Criticii în întregime francofoni au declarat romanul o capodoperă, așa cum făcuseră și în cazul Memoriilor lui Hadrian 85. Au repetat elogiul adus perfecțiunii stilului clasic și controlului asupra formei. Au remarcat din nou caracteristica legată de sex a scrierii sale: Piatra filozofală, spuneau ei
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
modelul olandez care includea creștinii de stînga ai grupului Doorbrak, dar fără să ajungă la puterea colosului creștin-democrat flamand. SP trebuie să facă față, astăzi, scandalurilor legate de finanțarea sa ocultă. Situația este și mai tragică în cazul PS belgian francofon care, decapitat de falimentul afacerii Agusta, legată de asasinarea fondatorului André Cools, participă la alegerile din 1995 făcînd să urce în prima linie partide de mîna a doua, adesea fără importanță. PS foarte bine organizat și, în urma renunțării liberalilor la
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
FN belgian al Dr. Ferret, a cărui violență verbală exprimată împotriva emigranților depășește pe cea a modelului său francez, face efortul de a-și face un capital și nu fără succes din impactul mediatic al "efectului Le Pen" asupra belgienilor francofoni: aleșii săi s-au stabilit la Bruxelles, din 1991, și la Strasbourg, după 1994. 2. Xenofobii. Locul lăsat gol de imigrație, exploatat de Jörg Haider și de FP( și care permite, în Franța și în Belgia romană, revenirea neofascismului, este
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
de Gerry Fitt și Partidul Naționalist, burghez și puțin activ, care a asigurat interimatul între 1920 și independența Irlandei de Nord. Anumite partide naționaliste sînt moderate atît în ce privește scopurile cît și mijloacele. Cel mai interesant este Union Valdôtaine, mediator al francofonilor din Val d'Aoste, regiune cu statut special în cadrul Republicii italiene. Adepți ai federalismului integral, UV a avut o puternică contribuție la instaurarea cooperării dintre formațiunile autonomiste nu numai în Italia ea va veni în sprijinul legilor lombarde și venețiene
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
Mars op Brussel au dus la o contra-mobilizare a bruxellezilor. Cîndva centrul unui Stat centralizat, altădată oraș flamand și apoi francez, capitala belgiană a fost expusă atît voinței flamande de redobîndire cît și cerințelor valone de emancipare. Frontul Democratic al Francofonilor Bruxellezi, PDF, încearcă încă din 1964 să apere Bruxelles, lăudînd solidaritatea cu valonii. Scottish National Party, fondat în anii '20, a rămas marginal atîta timp cît s-a limitat la sfera culturală. Descoperirea petrolului în largul coastelor scoțiene a servit
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
și simbolistica rafinată fac casă bună cu umorul. Tălmăcit pentru prima dată în limba română, autorul Alain Leygonie este tradus și în limba germană, fiind invitat la numeroase conferințe, atât în țară, cât și în străinătate. Președinte al Uniunii Scriitorilor Francofoni din Toulouse, el animează Salonul Literaturilor Francofone și promovează în mod dinamic și inspirat valorile Francofoniei, dar și ale umanității primordiale, în numele căreia lansează următoarea provocare : "Doamne Dumnezeule, izbăvește-ne de inteligență, măcar din când în când !". Brîndușa Grigoriu " Vedem minunății
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
ca iepurii din pălăria magicianului: relation (a cărui putere a crescut nemăsurat de când broscuța lui la Fontaine numită "relații cu publicul" a înghițit tot felul de hormoni și a devenit bovina PR) și practica al cărei nume este înlocuit pentru francofonii ale căror lecturi merg dincolo de "Marie Claire"cu cel al unui obiect destinat fumatului, utilizat de Sherlock Holmes dar și de Maigretfff. Dincolo de elaționare, narcisismul scriptorului natațional (nu tocmai național pentru Supervizori, Avizori și Revizori) ar conține dacă e să
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
decît o recunoaștem adesea și îl voi aborda, în cele ce urmează, în dimensiunea sa de spațiu imaginar paradoxal, de loc non geografic, în care libertatea spiritului și libertatea de expresie se întîlnesc pentru un parcurs creator ieșit din comun. Francofonii dacă îi excludem pe francezi, ceea ce reprezintă o dezbatere importantă, cu numeroase consecințe pot fi regrupați, generic și simplificator, în trei categorii principale: cei care se nasc într-un mediu diglosic, sau plurilingv, cei pentru care franceza este limba cotropitorilor
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
scriitori sunt un fel de migranți, care se văd confruntați cu un idiom ce dispune de un statut aparte: este fie străin, fie matern, dar împărțind cu alte limbi spațiul lingvistic al unui loc geografic dat. Și, mai cu seamă, francofonul se vede pus față în față cu o civilizație diferită de a sa, cu care nu are în comun nici referințele, nici imaginarul. El poate, bineînțeles, să se încăpățîneze să rostească această diferență, sau se poate alina "cuibărindu-se" într-
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
privile giate, iar francofonia face să sufle asupra scriitoarelor din Liban un vînt de libertate. În acest caz cum e și cel al unor numeroși scriitori români, ruși, cehi, albanezi etc. spațiul identitar e construit pe o dilemă. Căci un francofon e cineva care a făcut o alegere aceea de a-și defini identitatea culturală optînd pentru franceză ca limbă de expre sie și de creație -, îndreptîndu-se astfel spre un metisaj cultural, avînd în vedere faptul că se adapă din cultura
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
se raporteze însă la propria-i cultură. Fără a se deculturaliza, el își transpune în franceză emoțiile și ideile, gîndite inițial în limba sa maternă, apoi, progresiv, direct în franceză. Imaginarele care decurg de aici sunt diferite, și mulți scriitori francofoni își "împart" cumva producțiile, favorizînd o anumită limbă pentru un gen anume. Amin tesc în acest sens că Mircea Eliade (și nu e o excepție), de-a lungul întregii sale vieți, a consacrat româna spațiului ficțional al povesti rilor și
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
care nu prea are dreptul s-o atingă, s-o miroase, s-o chinuiască, s-o iubească, s-o urască. A fost învățat să o respecte, să vegheze la eternitatea ei, să o contemple pe un soclu, la fel ca francofonul "îngust". În vreme ce francofonul "evazat" își permite toate îndrăznelile pe care propria-i limbă i le interzice adesea și descoperă, cu minunare, un spațiu fără legături fixe, o rădăcină zburătoare. Există cei care își plimbă lumea de origine prin interiorul limbii
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
are dreptul s-o atingă, s-o miroase, s-o chinuiască, s-o iubească, s-o urască. A fost învățat să o respecte, să vegheze la eternitatea ei, să o contemple pe un soclu, la fel ca francofonul "îngust". În vreme ce francofonul "evazat" își permite toate îndrăznelile pe care propria-i limbă i le interzice adesea și descoperă, cu minunare, un spațiu fără legături fixe, o rădăcină zburătoare. Există cei care își plimbă lumea de origine prin interiorul limbii franceze, există cei
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
acesta al logicii de excluziune: Hexagonul a făcut din franceză o enclavă înconjurată de îngrădituri academice și legislative, în alte părți, e un teren roditor și savuros. Francezul nu se simte cu adevărat în largul său în limba franceză, dar francofonul, da. În această zonă de libertate singulară pe care doar limba o conferă, fără limite geopolitice sau instituționale, situăm specifici tatea "spațiului francofon", cu strălucire ilustrată, între alții, de cîțiva ani, de scriitorul român stabilit în Elveția romandă în 1990
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
unei viziuni hrănite dintr-o experienă pe care limba gazdă o ignoră, fie printr-o scufundare metalingvistică spre rădăcinile prime ale cuvîntului? Lise Gauvin (L'Ecrivain francophone, 1997) a expus deja pe larg chestiunea unei supraconștiințe lingvistice, de care scriitorii francofoni dau seamă în chipuri diferite, în sensul că propun, în miezul problematicii lor identitare, o reflecție asupra limbii și a modului în care se articulează raporturile limbi / literatură în contexte diferite. După părerea lui Gauvin, aceste raporturi complexe ar fi
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
a fi fost creat conceptul de intertextualitate că orice operă artistică este determinată de relațiile sale cu alte opere, atît pe plan formal cît și pe plan tematic. Sprijinindu-se pe acest postulat, numeroși cerce tători privesc studiul discursului romanesc francofon ca pe un obiect transcultural care se constituie în marginea limbii și culturii franceze. Este, fără îndoială, adevărat pentru literaturile africane francofone, dar nu este cazul scriitorilor români francofoni, care nu poartă pe umeri povara unei istorii traumatizante cu limba
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
-se pe acest postulat, numeroși cerce tători privesc studiul discursului romanesc francofon ca pe un obiect transcultural care se constituie în marginea limbii și culturii franceze. Este, fără îndoială, adevărat pentru literaturile africane francofone, dar nu este cazul scriitorilor români francofoni, care nu poartă pe umeri povara unei istorii traumatizante cu limba franceză și nu resimt, prin urmare, nicio nevoie de alterare vindicativă a vocabularului, ci doar plăcerea variațiilor, a reformulărilor și a jocurilor 1, iar în practica textuală, au o
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
vorbim pur și simplu de literatură, în sensul în care înțelege Salman Rushdie literatura engleză ("despre care am considerat mereu că înseamnă, simplu, literatura de limbă engleză") (Salman Rushdie, 1993)? Teoriile recente din jurul limbii ca numitor comun al scriitorilor ziși francofoni, îndeosebi cele ale Lisei Gauvin, vorbesc despre o anume paradigmă care ar fi cea a raportului de alteritate cu limba. E cu siguranță valabil pentru acea categorie de scriitori "minori", dar nu este, oare, vorba de o situație emblematică pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]